Wikipedia

Miercurea Nirajului

oraș în județul Mureș, România
Miercurea Nirajului
Nyárádszereda
—  oraș  —
Miercurea Nirajului
Miercurea Nirajului
Stemă
Stemă
Miercurea Nirajului se află în România
Miercurea Nirajului
Miercurea Nirajului
Miercurea Nirajului (România)
Localizarea orașului pe harta României
Miercurea Nirajului se află în Județul Mureș
Miercurea Nirajului
Miercurea Nirajului
Miercurea Nirajului (Județul Mureș)
Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°32′05″N 24°48′07″E / 46.53472°N 24.80194°E46°32′05″N 24°48′07″E / 46.53472°N 24.80194°E
ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețMures county coat of arms.svg Mureș
SIRUTA118281
Atestare documentară1493[1]
ReședințăMiercurea Nirajului[*]​
Componență
Guvernare
 - PrimarSándor Tóth[*]​[4][5] (UDMR, )
Suprafață
 - Total55,88 km²
Populație (2011)[2][3]
 - Total▼ 5554 locuitori
 - Recensământul anterior, 20025.824 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal547410
Localități înfrățite
 - SzerencsUngaria
 - MouscronBelgia
 - AszódUngaria
 - SimontornyaUngaria
 - ÖrkényUngaria
 - MórUngaria
 - HajdúdorogUngaria
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Miercurea Nirajului pe Harta Iosefină
Miercurea Nirajului pe Harta Iosefină
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Miercurea Nirajului (în maghiară Nyárádszereda, în germană Sereda) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Beu, Dumitreștii, Lăureni, Miercurea Nirajului (reședința), Moșuni, Șardu Nirajului, Tâmpa și Veța.

GeografieModificare

Orașul Miercurea Nirajului se găsește pe cursul mijlociu al râului Niraj, la confluența acestuia cu Nirajul Mic, pe drumul județean Târgu Mureș - Miercurea Nirajului - Sovata.

IstoricModificare

 
Inagurarea statuii lui Bocskay István din Centru

Potrivit săpăturilor arheologice, orașul a fost locuit încă din epoca neolitică. Pe teritoriul localității Miercurea Nirajului au fost găsite topoare de piatră (2000 - 1700 î.Ch), monezi bizantine din epoca împăratului Iustinian, un denar din domnia lui Iulius Cezar, iar hotarul satelor Beu și Moșuni este traversat de drumul roman spre castrul din Călugăreni.[6]

Localitatea a fost atestată documentar în anul 1493 cu numele de Oppidum Zereda (Târg de Miercurea) în hrisovul voievodului Losonczi László.[6] Documentul menționează că localitatea deține rangul de oraș și totodată garantează privilegiile deținute de Miercurea Nirajului. Leopold al II-lea a permis printr-un ordin ținerea a trei târguri naționale în fiecare an.[7]

În urma reformei protestante, locuitorii orașului au devenit reformați.

Miercurea Nirajului a fost pentru mult timp cel mai important oraș din Scaunul Mureș. Până în 1745, aici erau ținute ședințele consiliului scaunului secuiesc, deoarece între Târgu Mureș, deținătorul titlului de oraș liber regesc, și conducerea structurii administrative pentru mult timp a fost un conflict politic și economic. În urma reformei adminstrative din 1876, scaunele secuiești și săsești, juridic autonome, au fost desființate, apoi încorporate în cele 15 noi comitate. Astfel, orașul Târgu Mureș, care până atunci a fost capitala oficială a Scaunului Mureș, a devenit reședința Comitatului Mureș-Turda. Noua entitate administrativă a inclus vechiul scaun secuiesc și o parte din regiunea Turda. Totodată, în 1876, prin ordinele elaborate de guvernul din Budapesta, Miercurea Nirajului a fost retrogradată în comună.[7]

Prin Legea nr.263 din 13 iunie 2003 comuna Miercurea Nirajului a devenit din nou oraș.[8]

EtimologieModificare

Denumirea de Miercurea Niraj a primit-o de la râul Niraj și de la târgul organizat în fiecare miercuri în localitate.

DemografieModificare



 

Componența etnică a orașului Miercurea Nirajului

     Români (9,99%)

     Maghiari (80,15%)

     Romi (6,08%)

     Necunoscută (3,72%)

     Altă etnie (0,03%)

 

Componența confesională a orașului Miercurea Nirajului

     Ortodocși (13,03%)

     Romano-catolici (14,8%)

     Reformați (49,17%)

     Adventiști de ziua a șaptea (4,21%)

     Unitarieni (5,61%)

     Martori ai lui Iehova (4,57%)

     Nicio religie (3,27%)

     Necunoscută (4,32%)

     Altă religie (0,99%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Miercurea Nirajului se ridică la 5.554 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.824 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (80,16%). Principalele minorități sunt cele de români (9,99%) și romi (6,09%). Pentru 3,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,17%), romano-catolici (14,8%), ortodocși (13,04%), unitarieni (5,62%), martori ai lui Iehova (4,57%), adventiști de ziua a șaptea (4,21%) și fără religie (3,28%). Pentru 4,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]

Politică și administrațieModificare

Orașul Miercurea Nirajului este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Sándor Tóth[*]​, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România13             
Partidul Național Liberal2             

EducațieModificare

În orașul Miercurea Nirajului există următoarele unități de învățământ:

  • Liceul Teoretic „Bocskai István”
  • Școala Generală „Deák Farkas”
  • Școala Generală din Șardu Nirajului

Monumente istoriceModificare

Biserica Reformată din Piața BocskaiModificare

Prima biserică din Miercurea Nirajului a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic. În timpul reformei protestante, populația orașului a devenit în majoritate reformată, motiv pentru care fost schimbat și cultul bisericii. În urma creșterii populației și a puterii economice a localității, prezbiteriatul a decis demolarea vechiului lăcaș de cult și ridicarea unui nou care să domine piața centrală unde erau ținute târgurile. În 1838 a fost ridicat nava principală, iar în 1898 a fost terminat turnul cu nava secundară care oferă loc oficiului parohial. Astfel construcția neoclasicistă are forma unei cruci T.[11]

Biserica reformată din Sântana NirajuluiModificare

Articol principal: Biserica reformată din Sântana Nirajului.

În Sântana Nirajului biserica medievală construită în secolul al XIV-lea a fost păstrată în forma inițială. Lăcașul de cult cu o singură navă este orientat către Sud-Vest.[12]

Atracții turistice în Miercurea NirajuluiModificare

PersonalitățiModificare

ImaginiModificare

  • Bustul lui Deák Farkas
  • Orga bisericii reformate
  • Biserica reformată din satul Tâmpa
  • Satul Veţa
  • Biserica de lemn din Miercurea Nirajului (monument istoric)
  • Monumentul eroilor din Sântana Nirajului
  • Biserica reformată din Sântana Nirajului (secolul XV)
  • Biserica reformată din Sântana Nirajului (monument istoric)
  • Clopotnița din lemn a bisericii reformate din Sântana Nirajului (monument istoric)
  • Biserica reformată din Moșuni (monument istoric)
  • Biserica reformată din Moșuni (amvonul)
  • Biserica romano-catolică din satul Șardu Nirajului

Orașe înfrățiteModificare

Orașul Miercurea Nirajului se află în relații de înfrățire cu două orașe europene. Aceste relații se concretizează printr-o permanență colaborare în plan economic, social, tehnic și cultural, prin schimburi de experiență, parteneriate între societățile comerciale, acțiuni organizate în comun.[13]

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ Oppidum Zereda
  2. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]​ 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]​ 
  6. ^ a b Strategia de dezvoltare a oraéului Miercurea Nirajului
  7. ^ a b Hunyadi túra: Nyárádszereda
  8. ^ Legea nr.263 din 13 iunie 2003
  9. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  10. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  11. ^ Marosszék: Nyárádszereda
  12. ^ Bakó, Mária; Közép-Nyárádmente középkori templomai, X. Erdélyi Tudományos Diákköri Konferencia, 2007
  13. ^ hu Gligor, Róbert László: Testvértelepülések látogatása Nyárádszeredában, Vásárhelyi Hírlap, 2011

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Miercurea Nirajului


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Miercurea_Nirajului&oldid=13548791