Miercurea Nirajului
| Miercurea Nirajului | |||
| Nyárádszereda | |||
| — oraș — | |||
 Statuia lui Ștefan Bocskai din Miercura Nirajului | |||
| |||
  Miercurea Nirajului Miercurea Nirajului (România) | |||
 Miercurea Nirajului Miercurea Nirajului (Județul Mureș) | |||
| Coordonate: 46°32′05″N 24°48′07″E / 46.53472°N 24.80194°E46°32′05″N 24°48′07″E / 46.53472°N 24.80194°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Mureș | ||
| SIRUTA | 118281 | ||
| Atestare documentară | 1493[1] | ||
| Reședință | Miercurea Nirajului[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - Primar | Sándor Toth[*][4] (UDMR, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 55,88 km² | ||
| Populație (2011)[2][3] | |||
| - Total | ▼ 5554 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 547410 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Szerencs | Ungaria | ||
| - Mouscron | Belgia | ||
| - Aszód | Ungaria | ||
| - Simontornya | Ungaria | ||
| - Örkény | Ungaria | ||
| - Mór | Ungaria | ||
| - Hajdúdorog | Ungaria | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Miercurea Nirajului (în maghiară Nyárádszereda, în germană Sereda) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Beu, Dumitreștii, Lăureni, Miercurea Nirajului (reședința), Moșuni, Șardu Nirajului, Tâmpa și Veța.
GeografieModificare
Orașul Miercurea Nirajului se găsește pe cursul mijlociu al râului Niraj, la confluența acestuia cu Nirajul Mic, pe drumul județean Târgu Mureș - Miercurea Nirajului - Sovata.
IstoricModificare
Potrivit săpăturilor arheologice, orașul a fost locuit încă din epoca neolitică. Pe teritoriul localității Miercurea Nirajului au fost găsite topoare de piatră (2000 - 1700 î.Ch.), monezi bizantine din epoca împăratului Iustinian, un denar din domnia lui Iulius Cezar, iar hotarul satelor Beu și Moșuni este traversat de drumul roman spre castrul din Călugăreni.[5]
Localitatea a fost atestată documentar în anul 1493 cu numele de Oppidum Zereda (Târgul de miercuri) în hrisovul voievodului László Losonczi(fr).[5] Documentul menționează că localitatea deține rangul de oraș și totodată garantează privilegiile deținute de Miercurea Nirajului. Leopold al II-lea a permis printr-un ordin ținerea a trei târguri naționale în fiecare an.[6]
În urma Reformei Protestante, locuitorii orașului au devenit reformați.
Miercurea Nirajului a fost pentru mult timp cel mai important oraș din Scaunul Mureș. Până în 1745 aici erau ținute ședințele consiliului scaunului secuiesc, deoarece între Târgu Mureș, deținătorul titlului de oraș liber regesc(en), și conducerea structurii administrative a fost mult timp un conflict politic și economic. În urma reformei adminstrative din 1876, scaunele secuiești și săsești, juridic autonome, au fost desființate și apoi încorporate în cele 15 comitate noi. Astfel, orașul Târgu Mureș, care până atunci a fost capitala oficială a scaunului Mureș, a devenit reședința comitatului Mureș-Turda. Noua entitate administrativă a inclus vechiul scaun secuiesc și o parte din regiunea Turda. Totodată, în 1876, ca urmare a hotărârii guvernului de la Budapesta, Miercurea Nirajului a fost retrogradată la rangul de comună și a devenit reședința districtului creat din localitățile limitrofe.[6] În perioada dualismului a fost construită cele două aripi ale bisericii reformate și Judecătoria de plasă.
Prin Legea nr.263 din 13 iunie 2003 comuna Miercurea Nirajului a devenit din nou oraș.[7]
EtimologieModificare
Denumirea „Miercurea Nirajului” provine de la râul Niraj și de la târgul organizat în localitate în fiecare zi de miercuri.
DemografieModificare
Componența etnică a orașului Miercurea Nirajului
Români (9,99%)
Maghiari (80,15%)
Romi (6,08%)
Necunoscută (3,72%)
Altă etnie (0,03%)
Componența confesională a orașului Miercurea Nirajului
Ortodocși (13,03%)
Romano-catolici (14,8%)
Reformați (49,17%)
Adventiști de ziua a șaptea (4,21%)
Unitarieni (5,61%)
Martori ai lui Iehova (4,57%)
Nicio religie (3,27%)
Necunoscută (4,32%)
Altă religie (0,99%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Miercurea Nirajului se ridică la 5.554 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.824 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (80,16%). Principalele minorități sunt cele de români (9,99%) și romi (6,09%). Apartenența etnică a 3,73% din populație nu este cunoscută.[3]
Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,17%), romano-catolici (14,8%), ortodocși (13,04%), unitarieni (5,62%), martori ai lui Iehova (4,57%), adventiști de ziua a șaptea (4,21%) și fără religie (3,28%). Pentru 4,32% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[8]
Politică și administrațieModificare
Orașul Miercurea Nirajului este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Sándor Toth[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 11 | ||||||||||||
| Alianța Maghiară din Transilvania | 3 | ||||||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | ||||||||||||
EducațieModificare
În orașul Miercurea Nirajului există următoarele unități de învățământ:
- Liceul Teoretic „Bocskai István”
- Școala Generală „Deák Farkas”
- Școala Generală din Șardu Nirajului
Obiective turisticeModificare
Biserica reformată din Piața BocskaiModificare
Prima biserică din Miercurea Nirajului a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic. În timpul Reformei Protestante, populația orașului a devenit în majoritate reformată, motiv pentru care fost schimbat și cultul bisericii. Ca urmare a creșterii populației și a puterii economice a localității, prezbiteriatul a decis demolarea vechiului lăcaș de cult și ridicarea unuia nou care să domine piața centrală unde erau ținute târgurile. Noua biserică a fost construită în 1838 și avea inițial o navă principală, căreia i s-a adăugat în 1898 un turn cu o navă secundară, unde a fost amenajat oficiul parohial. Astfel construcția neoclasicistă are forma unei cruci în T.[10]
Biserica reformată din Sântana NirajuluiModificare
Biserica medievală din Sântana Nirajului a fost construită în secolul al XIV-lea și s-a păstrat în forma inițială. Clădirea are o singură navă, care este orientată către sud-vest.[11]
Bustul lui Ștefan BocskaiModificare
Monumentul realizat de sculptorul Géza Horváth a fost dezvelit în centrul orașului Miercurea Nirajului la 7 iunie 1906, cu ocazia aniversării a 300 de ani de la semnarea Tratatului de la Viena(en) (1606) între Ștefan Bocskai, principele Transilvaniei, și Rudolf al II-lea, împăratul Sfântului Imperiu Roman. În 1997 a fost reașezat pentru a treia oară pe amplasamentul inițial, fiind dezvelit în cadrul unei ceremonii la care au participat numeroase persoane.[12]
AlteleModificare
- Biserica ortodoxă de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”
- Fosta judecătorie de plasă
- Biserica de lemn din Miercurea Nirajului
- Bustul prințului Csaba
- Bustul lui Farkas Deák
- Malul Nirajului
PersonalitățiModificare
- Lajos Huszár(hu) (1906-1987), istoric, cercetător în numismatică
- Rozália Rekita(hu) (n. 1960), actriță
- Csilla T. Szabó(hu) (n. 1968), filolog
ImaginiModificare
Bustul lui Farkas Deák
Orga bisericii reformate
Biserica reformată din satul Tâmpa
Satul Veţa
Biserica de lemn din Miercurea Nirajului (monument istoric)
Monumentul eroilor din Sântana Nirajului
Biserica reformată din Sântana Nirajului (secolul XV)
Biserica reformată din Sântana Nirajului (monument istoric)
Clopotnița din lemn a bisericii reformate din Sântana Nirajului (monument istoric)
Biserica reformată din Moșuni (monument istoric)
Biserica reformată din Moșuni (amvonul)
Biserica romano-catolică din Șardu Nirajului
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Orașe înfrățiteModificare
Orașul Miercurea Nirajului se află în relații de înfrățire cu două orașe europene. Aceste relații se concretizează printr-o permanență colaborare în plan economic, social, tehnic și cultural, prin schimburi de experiență, parteneriate între societățile comerciale, acțiuni organizate în comun.[13]
Vezi șiModificare
NoteModificare
- ^ Oppidum Zereda
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ a b Strategia de dezvoltare a orașului Miercurea Nirajului
- ^ a b Hunyadi túra: Nyárádszereda
- ^ Legea nr.263 din 13 iunie 2003
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Marosszék: Nyárádszereda
- ^ Bakó, Mária; Közép-Nyárádmente középkori templomai, X. Erdélyi Tudományos Diákköri Konferencia, 2007
- ^ Bocskai István szobra, Köztérkép, 2010 (accesat în 8 ianuarie 2021)
- ^ hu Gligor, Róbert László: Testvértelepülések látogatása Nyárádszeredában, Vásárhelyi Hírlap, 2011
Legături externeModificare
- ro hu Primăria orașului Miercurea Nirajului
- ro hu en Imagini arhive despre Miercurea Nirajului în Fototeca Azopan