Modest Isopescu
| Modest Isopescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Frătăuții Vechi, Suceava, România |
| Decedat | (52 de ani) Aiud, Alba, România |
| Cauza decesului | boală de ficat[*] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | militar, jandarm, prefect |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Gradul | locotenent-colonel |
Modifică date / text  | |
Modest E. Isopescu (n. 30 noiembrie[1] 1895, comuna Frătăuții Vechi, Bucovina, astăzi în județul Suceava – d. 17 octombrie 1948, Aiud)[2] a fost un locotenent-colonel român de jandarmi, care a îndeplinit funcția de prefect al județului Golta din Transnistria. Pentru crimele comise a fost judecat, găsit vinovat, declarat „criminal de război”, degradat și condamnat la muncă silnică pe viață. A murit în Penitenciarul Aiud în 1948.
Biografie modificare
Isopescu, ofițer activ de jandarmi, a făcut parte din batalionul care a intrat în Chișinău după eliberarea orașului în iulie 1941. La 15 august 1941, batalionul a fost trimis la Balta pentru a stabili acolo un prim post de jandarmi. La sfârșitul lunii septembrie, Isopescu era la Golta, raportându-i guvernatorului Gheorghe Alexianu (criminal de război executat) că 1.000 evrei basarabeni și bucovineni, din primul convoi care a ajuns pe malul Bugului, „au fost uciși de germani la Pervomaisk (pe malul estic al râului) cu ajutorul ucrainenilor înarmați”.[3]
Numit prefect al județului Golta din Transnistria, Isopescu a organizat lagăre de concentrare pentru evrei și romi.
În legătură cu ocuparea Odesei în 1941, după o încercare nereușită a trupelor românești de deportare a evreilor din oraș înspre zona ucraineană administrată de germani, Isopescu, care era comandant regional, a ordonat omorârea prin înfometare a 14.000 de evrei care erau închiși în Lagărul de concentrare Acmecetca.[4]
Isopescu a fost arestat în mai 1945 și judecat în „procesul criminalilor de război”, alături de gen. Nicolae Macici, gen. Constantin Trestioreanu, Mihail Niculescu, Radu Ionescu, Eugen Bălăceanu, gen. Corneliu Calotescu (fost guvernator al Bucovinei), col. Stere Marinescu (fost șef de cabinet al guvernatorului Bucovinei), Gheorghe Zlătescu, Ion Georgescu (funcționar), Beniamin Finkelstein (informator evreu în lagărele din Transnistria), Sever Buradescu, Cristodor Popescu, Dumitru Cichir, Aristide Pădure (subprefect de Golta), Vasile Mănescu (pretorul raionului Domanevca din Transnistria), Avram Creștinu, Romulus Ambruș (comandantul jandarmeriei din județul Golta), slt. Florin Ghineraru (șef sector jandarmi în județul Balta din Transnistria), lt.col Ștefan Gavăț (jandarm), Alfred Wilentz, Serghie Cuveta, Dumitru Bulatu, Gh. Grigorescu, M. Dumitrescu, col. Nicolae Pătrășcoiu, Ștefan Solomon, Constantin Mihailiuc și Ion Haranga.
Găsit vinovat a fost declarat „criminal de război” și condamnat la 22 mai 1945[2] la degradare și muncă silnică pe viață. A murit în timpul detenției - de cancer și abces al ficatului - la penitenciarul Aiud, în 1948.[1]
Note modificare
- ^ a b Cicerone Ionițoiu - "Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar". Vol. 5, Ed. Mașina de scris, București, 2003, p. 203
- ^ a b MORȚII PENITENCIARULUI AIUD 1945-1965 Arhivat în , la Wayback Machine., Autori: Virgiliu Țârău, Ioan Ciupea, accesat la 11 aprilie 2015
- ^ Jean Ancel - Transnistria, vol. 1, Ed. Atlas, București, 1998, pp. 135–36.
- ^ Richard J. Evans,The Third Reich at War, 1939-1945, Penguin Books, Londra, 2008, p. 232,