Negru Vodă (oraș)

oraș din județul Constanța, România

Negru Vodă (denumit Karaömer până în 1878 și apoi Caraomer până în 1926) este un oraș în județul Constanța, Dobrogea, România, format din localitatea componentă Negru Vodă (reședința), și din satele Darabani, Grăniceru și Vâlcelele. Are o populație de 5.088 locuitori.

Negru Vodă
—  oraș și localitate de frontieră[*]  —
Imagine din centrul orașului
Imagine din centrul orașului
Stemă
Stemă
Negru Vodă se află în România
Negru Vodă
Negru Vodă
Negru Vodă (România)
Poziția geografică
Negru Vodă se află în Județul Constanța
Negru Vodă
Negru Vodă
Negru Vodă (Județul Constanța)
Localizarea orașului pe harta Județului Constanța
Coordonate: 43°49′12″N 28°13′12″E ({{PAGENAME}}) / 43.82000°N 28.22000°E

Țară România
Județ Constanța

SIRUTA62397

ReședințăNegru Vodă[*]
ComponențăNegru Vodă[*], Darabani, Grăniceru, Vâlcelele

Guvernare
 - primar al orașului Negru Vodă[*]Petre Urziceanu[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total164 km²
Altitudine160 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total4.616 locuitori
 - Densitate33 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal905800[2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea localității pe harta județului
Amplasarea localității pe harta județului
Amplasarea localității pe harta județului

Localizare

modificare

Orașul Negru Vodă este situat la sud de Podișul Negru Vodă din Dobrogea, la 6 kilometri de granița cu Bulgaria. Orașul de frontieră se află la 48 de kilometri de municipiul Constanța (10 km pe DN39 și 38 pe DN38) și la 33 de kilometri de municipiul Mangalia (prin DJ 391). Localitatea este și punctul terminus al liniei secundare 803 (Medgidia-Negru Vodă), o cale ferată neelectrificată simplă care leagă Dobrogea de Bulgaria.

 
Monumentul eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial.

Pe teritoriul orașului modern au fost găsiți tumuli din epoca antică și urmele unei așezări din epoca medieval timpurie (secolul X). Localitatea Karaömer a fost fondată în anul 1715, în cadrul Imperiului Otoman. În urma Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, localitatea a devenit teritoriu românesc, fiind colonizată cu români din Oltenia, Muntenia și Moldova din cauza populației reduse. În timpul Primului Război Mondial, Caraomer a fost scena unor lupte grele între forțele Antantei (Regatul României și Imperiul Rus) și cele ale Puterilor Centrale (Imperiul German, Bulgaria și Imperiul Otoman).[3] Trupele române și ruse, aflate pe linia Oltina-Negru Vodă-Mangalia, au fost înfrânte și s-au retras spre nord. Între lunile mai 1918 și noiembrie 1919, satul Caraomer a fost sub administrație bulgară, ca urmare a Tratatului de la București din 1918.[4]

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, satul Negru Vodă a fost scena unei alte bătălii. La 25 august 1944, o companie din Regimentul 2 Grăniceri a oprit avansul unui coloane germane motorizate a unei unități de artilerie antiaeriană care se retrăgea dinspre Cobadin.[5] Înainte de anul 1968, Negru Vodă a fost reședință de raion, iar ulterior a fost centru de comună. În anul 1989, Negru Vodă a fost declarat oraș agro-industrial.

Demografie

modificare



 

Componența etnică a orașului Negru Vodă

     Români (77,19%)

     Romi (1,82%)

     Alte etnii (1,19%)

     Necunoscută (19,8%)



 

Componența confesională a orașului Negru Vodă

     Ortodocși (76,41%)

     Musulmani (1,43%)

     Alte religii (1,28%)

     Necunoscută (20,88%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Negru Vodă se ridică la 4.616 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.088 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,19%), cu o minoritate de romi (1,82%), iar pentru 19,8% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,41%), cu o minoritate de musulmani (1,43%), iar pentru 20,88% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]

Negru Vodă - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


După Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, comuna Caraomer avea în anul 1880 următoarele cătune în componență: Caraomer (53 de familii de tătari), Alibeichoi (8 familii de cerchezi, desființat), Canlicicur (95 de familii de tătari coloniști, desființat înainte de 1989), Dauluchioi (19 familii de turci), Ghiuvenlia (45 de familii de turci), Cherchezchioi (18 familii de turci), Derechioi (11 familii de tătari, desființat), Docuzaci (8 familii de turci), Mamuzlia (3 familii de turci), Calfachioi (12 familii de turci).[9] Cătunul Vâlcelele (denumit atunci Valala) aparținea de comuna Cotu Văii (denumirea istorică: Chiragi) și avea doar 2 familii de turci. Numeroase familii de musulmani au dispărut sau au emigrat în urma războiului, zona fiind colonizată ulterior cu români. În anul 1902, Caraomer avea 12 turci și 239 de tătari, Dauluchioi avea 89 de turci, iar Valala avea 37 de turci.[10] Comunitatea musulmană din oraș are o geamie construită în jurul anului 1867.[11][12]

În anul 1930, localitatea avea o populație de aproximativ 4800 de persoane, dintre care aproximativ 3850 erau români, 600 turci și tătari, 100 bulgari și câte 50 de persoane erau de origine rusă, rromă, armeană, găgăuză și germană. În urma recensământului din 2002, în orașul Negru Vodă locuiau 5552 de persoane, dintre care 5404 erau români, 73 erau turci și 63 erau tătari. Aproximativ 4500 de persoane locuiau în orașul propriu-zis, iar restul locuiau în cele două sate, Darabani și Vâlcelele, care aparțin de oraș. Satul Grăniceru, deși încă figurează în nomenclatorul localităților din România, este de fapt dezafectat și depopulat.

Politică și administrație

modificare

Orașul Negru Vodă este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Petre Urziceanu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[13]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat4        
Partidul PRO România2        
Partidul Mișcarea Populară1        

Atracții turistice

modificare
 
Lacul carstic Gâldău fotografiat la începutul verii, când era secat aproape în totalitate, cu excepția unor bălți mici.
  • Pădurea Negru Vodă (50 ha) de la marginea orașului, declarată rezervație cinegetică
  • Lacul carstic Gâldău (doar primăvara, în funcție de precipitații)
  • Geamia Kara Omer din localitate care datează din anul 1867
  • Rezervația naturală Pădurea Hagieni, aflată la aproximativ 15 kilometri depărtare.

Monumente istorice

modificare

Următoarele trei situri aflate pe raza localității sunt înscrise în Patrimoniul cultural național al României, conform Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național[14]:

  • Situl arheologic de la Negru Vodă, aflat la marginea bălții din nordul localității.
  • Așezare din sec. X, epoca medieval timpurie, aflată la marginea bălții din nordul localității.
  • Ansamblu tumuli din epoca antică, aflați la marginea bălții din nordul localității.

Personalități

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Negru Vodă
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ , Wikipedia în italiană https://coduripostaleok.ro/cod-postal-905800  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Casimir Hermann Baer: Der Völkerkrieg. Eine Chronik der Ereignisse seit dem 1. Juli 1914. Verlag J. Hoffmann, 1919. p. 100
  4. ^ „Textul Tratatului de la București din 1918 (în limba engleză)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Vasile Anescu, Victor Atanasiu, Institutul de Studii Istorice și Social-Politice de pe lîngă C.C. al P.C.R., România în războiul antihitlerist: 23 august 1944-9 mai 1945, Editura Militară, 1966, p.109
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „M. Vlădescu-Olt, Constituția Dobrogei, tipografia "Dor. P. Cucu", București, 1908, pag. 32” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  10. ^ „Alexandru P. Arbore, Din etnografia Dobrogei, București, 1920, pag. 28” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  11. ^ Cristian Brăcăcescu, Șerban Bonciocat, Mihai Maxim, Geamii. Minarete pe cerul Dobrogei, Editura Igloo, 2012.
  12. ^ lista cu Geamiile din romania 22.iunie.2013
  13. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  14. ^ „2010 Lista monumentelor istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .