Număr de coordinare

Structura celulei elementare a cristalului clorurii de sodiu: se observă numărul de coodinare 6 pentru sodiu și clor

În chimie și cristalografie, numărul de coordinare (cu acronimul NC) al unui atom central dintr-o moleculă sau dintr-un cristal reprezintă numărul de atomi care realizează legături directe cu acesta.[1]

Pentru molecule și ioni poliatomici, numărul de coordinare al unui atom se determină prin simpla numărare a tuturor atomilor de care acesta se leagă (fie prin legături simple, fie multiple).[2] De exemplu, [Cr(NH3)2Cl2Br2] are cationul Cr3+ ca și ion central, având numărul de coordinare 6.

MoleculeModificare

Deși atomul de carbon realizează patru legături chimice în majoritatea moleculelor, numerele de coordinare pentru carbon în următorii compuși sunt: 4 în metan (CH4), 3 în etenă (H2C=CH2, fiecare C este legat de 2H + 1C = 3 atomi), și 2 în acetilenă (HC≡CH). Se pot număra doar legăturile de tip sigma de care se leagă atomul de carbon, dar nu și legăturile pi.

Ioni poliatomici, complecșiModificare

Se definește hapticitatea pentru liganzii cu electroni π (în acest caz ioni poliatomici), precum ionii ciclopentadienil [C5H5] și ciclooctatetraenil [C8H8]2− și alchenele, ca fiind numărul de atomi din sistemul electronic care se leagă de atomul central.[3] În molecula de ferocen, hapticitatea η a fiecărui anion ciclopentadienil este 5, de aceea formula va fi Fe(η5-C5H5)2.

Substanțe cristalineModificare

Vezi șiModificare

ReferințeModificare

  1. ^ „Compușii coordinativi” (PDF), Chimie-biologie.ubm.ro, accesat în  
  2. ^ IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online:  (2006-) „coordination number”.
  3. ^ IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online:  (2006-) „hapticity”.