Acetilenă

compus chimic
Acetilenă
Formula structurală
Formula structurală
Acetylene-CRC-IR-3D-balls.png
Acetylene-3D-vdW.png
Denumiri
Alte denumiriEtină
Identificare
Număr CAS74-86-2
ChEMBLCHEMBL116336
PubChem CID6326
Informații generale
Formulă chimicăC2H2
Aspectgaz incolor
Masă molară26,04 g/mol
Proprietăți
Densitate1,175 g/l
Starea de agregaregazoasă
Punct de topire−80,8 °C
Punct de fierbere−84 °C (sublimă)
Solubilitateîn apă și bună în acetonă
Presiune de vapori44,2 de Atmosferă fizicăi[2]  Modificați la Wikidata
Pericol
F+ : Extrem de inflamabil
Extrem de inflamabil,
Fraze RR5, R6, R12
Fraze S(S2), S9, S16, S33
SGH02 : InflamabilSGH04 : Gaz
Pericol
H220, EUH006,
NFPA 704

NFPA 704.svg

4
0
3
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Acetilena (nume sistematic etină) este o hidrocarbură alifatică nesaturată, cu o triplă legătură, descoperită de Humphry Davy în 1836 și sintetizată din elemente de Marcellin Berthelot în 1862. Este un gaz incolor, fără miros în stare pură, foarte solubil în acetonă. Formează acetiluri de cupru, argint, mercur, litiu, sodiu, potasiu, calciu, etc. Dă reacții de adiție, de polimerizare etc. Se poate obține prin reacția dintre carbid (acetilura de calciu) și apă sau din metan, prin oxidare parțială cu oxigen ori prin cracare în arc electric.

Este un compus de mare importanță, constituind baza pentru obținerea unui număr foarte mare de compuși în industria chimică. Din acetilenă se prepară aldehida acetică, acetona, clorura de vinil, acetatul de vinil, vinilacetilena, nitrilul acrilic.

Se folosește de asemenea la sudura oxiacetilenică și la iluminat. Acetilena se păstrează sub presiune în tuburi de construcție specială, umplute cu o masă poroasă imbibată cu acetona sau dimetilformamidă. Nu se poate păstra în stare pură sub presiune deoarece are tendința de a exploda la o presiune mai mare de 1.5 bar, fiind instabilă termodinamic în raport cu elementele componente.

În 1962, în R.P.R. se fabrica la Râșnov din gaz metan, iar la Turda (reg. Cluj) și Târnăveni (reg. Mureș) din carbid.

ProducereModificare

Se produce prin electrocracarea metanului în arc electric.

Până în 1950 era produsă de la carbid prin reacția cu apa.

StructurăModificare

Carbonul din acetilenă are orbitali hibrizi 2s cu 2p.

Proprietăți chimiceModificare

Este un compus instabil termodinamic față de elementele componente, se poate forma din elemente la temperaturi foarte ridicate[3].

PolimerizareModificare

Acetilena poate suferi reacții de polimerizare, pentru a se obține compuși ciclici: benzenul (prin trimerizare) și ciclooctatetraena (prin tetramerizare):

 
 

SiguranțăModificare

Acetilena este foarte periculoasă, deoarece este reactivă și se aprinde ușor, datorită legăturilor triple (dintre atomii de carbon.)

Se transportă în vase conținând material poros umplut cu acetonă în care se dizolvă acetilena. Un litru de acetonă poate dizolva circa 250 litri de acetilenă la o presiune de 10 bar.[4][5]

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ „Acetilenă”, Ethyne (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0008.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Nenițescu, ediția a VIII-a (1980), p. 157
  4. ^ Mine Safety and Health Administration (MSHA) – Safety Hazard Information – Special Hazards of Acetylene Arhivat în , la Wayback Machine.. Msha.gov. Retrieved on 2012-11-26.
  5. ^ History – Acetylene dissolved in acetone Arhivat în , la Wayback Machine.. Aga.com. Retrieved on 2012-11-26.

BibliografieModificare

  • Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică Română, 1974, p 10
  • Costin Nenițescu, Chimie Organică, ediția a VIII-a, volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980