Pasul Ciucea
maghiară Király-hágó
Altitudine582 m
MunțiPlopiș & Munții Pădurea Craiului
Coordonate46°58′09″N 22°40′26″E / 46.96924°N 22.67381°E ({{PAGENAME}})
Țară România
VăiCrișul Repede
Borod
Ascensiune începând dinCornițel
Bucea
Drum de acces DN1
Perioadă de închidereDeschis tot timpul anului
Pasul Ciucea se află în România
Pasul Ciucea
Pasul Ciucea (România)

Pasul Ciucea sau Pasul Craiului (maghiară Király-hágó, germană Königssteig) este o trecătoare din Carpații Occidentali Românești[1] localizată la o altitudine de 582 m[2] și situată la limita dintre județele Bihor – aflat la vest și Cluj – situat la est. Este delimitat de Munții Pădurea Craiului – aflați la sud-vest și Munții Plopiș (Șes) – aflați la nord-est.[1]

Repere geografice

modificare
 
Harta administrativă a fostului comitat Bihor: Pasul Ciucea (maghiară Király-hágó) se afla în estul acestuia în districtul Aleșd (maghiară Élesd).

Trecătoarea se află situată între localitățile Cornițel din județul Bihor – aflată la vest și Bucea din județul Cluj – aflată la est, unind văile Borodului și Crișului Repede.[3] La sud-vest de trecătoare se găsește dealul Craiului (614 m), iar la nord-est de aceasta vârful Măgura Mare (918 m).[3] Din punct de vedere al tipului geomorfologic, pasul este de captare.[4] Alte pasuri din apropiere sunt: Osteana la nord-est, Plopiș la nord-vest și Vârtop la sud.[1]

Actual în trecătoare se găsesc construite moteluri în stilul anilor 70, precum și cafenele pentru conducătorii auto.[5]

   
   
Pasul Craiului pe Harta Iosefină a Transilvaniei

Pasul reprezintă un punct de trecere situat, între Depresiunea Vad-Borod,[3] și Depresiunea Ciucea-Negreni,[6], respectiv între Transilvania propriuzisă și Crișana.[5] Șoseaua care traversează pasul, DN1, face legatura între localitățiile Oradea și Cluj alături de magistrala CFR 300.[1]

În sens istoric și cultural, a reprezentat una dintre trecătorile majore prin care se realiza accesul în Transilvania medievală.[5] Timp de secole, a fost astfel cea mai folosită rută de trecere dintre Marea Câmpie Ungară și bazinul Transilvaniei [7] (provincie „de dincolo de Pasul Regelui”, a Imperiului Habsburgic).[8] Datorită faptului că primăvara Crișul Repede adesea inunda șoseaua situată de-a lungul văii, în anul 1780 a fost construit un nou drum care urca din Bucea. Împăratul Iosif al II-lea l-a traversat înainte de a prelua complet puterea în 1780, astfel că noua șosea a fost asociată cu numele său.[5]

Constituie în același timp o graniță dialectală în ce privește limba maghiară, separând populația care vorbește dialectul „de dincolo de Pasul Craiului" – altul decât dialectul secuiesc, ca urmare a conviețuirii prelungite cu etnicii români și a bilingvismului istoric.[9]

Oportunități turistice

modificare

Trecătoarea în sine nu prea are calități potrivite care să merite o fotogrfie, în schimb din vârful muntelui se deschid perspective frumoase spre ținutul Bihorului și spre dealurile transilvănene.[5]

În apropiere există următoarele obiective:[10]

  1. ^ a b c d România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
  2. ^ de De Birgitta Gabriela Hannover Moser; Siebenbürgen: Rund um Kronstadt, Schäßburg und Hermannstadt; Trescher Verlag; Berlin; 2015; ISBN-978-3-89794-314-8; p.22; accesat la 3 iunie 2018
  3. ^ a b c Bordea, Sever; Munții Pădurea Craiului. Colecția Munții noștri Nr. 19; Ed. pentru Turism; București; 1978; - împreună cu Harta; accesat la 05 iunie 2018
  4. ^ Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Grigore Posea. Ediția a II-a – București, Editura Fundației România de Mâine, 2005, ISBN 973-725-213-6; p.88
  5. ^ a b c d e en Mallows, Lucy; Transylvania–The Bradt Travel Guide; The Globe Pequot Press; USA; 2008; ISBN 978-1-84162-230-9; pp. 3, 252-253; accesat la 05 iunie 2018
  6. ^ Csaba, Horváth; Studiul lacurilor de acumulare din bazinul superior al Crișului Repede; Casa Cărții de Știință; Cluj-Napoca; 2008; ISBN 978-973-133-419-6; p. 37; accesat la 05 iunie 2018
  7. ^ en Battishill Yolland, Arthur & ; Agorasztó, Tivadar & Fodor, Louis; View of Trianon's Hungary; „Turul” association; 1928; p. 283; accesat la 6 iunie 2018
  8. ^ en Karády, Viktor & Nagy, Péter Tibor; Educational Inequalities and Denominations, 1910, Volume 3 Database for Transylvania[nefuncțională]; John Wesley Publisher; Budapest; 2009; ISBN 978-963-9744-22-6; p. 10; accesat la 6 iunie 2018
  9. ^ Vilmos, Keszeg; Câmpia Transilvaniei[nefuncționalăarhivă]; 6 decembrie 2010; Enciclopedia Maghiară din România; accesat la 05 iunie 2018
  10. ^ Harta turistică a Județului Bihor; bihorinimagini.ro; accesat la 8 iunie 2018

Legături externe

modificare

Vezi și

modificare

””