Portal:Gaură neagră

Astronomie

Galaxii

Stea

Planetă

Gaură neagră

Calea Lactee

Sistemul solar

Soare

Mercur

Venus

Terra

Luna

Marte

Centura de asteroizi

Jupiter

Saturn

Uranus

Neptun

Centura Kuiper

Norul lui Oort

Bine ați venit în Portalul Gaură neagră!
Acest Portal își propune să prezinte informații despre găuri negre.

modificare

Gaură neagră

O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic — nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina — nu poate scăpa odată intrat în ea. Teoria relativității generale prezice că o masă suficient de compactă poate deforma spațiul și timpul astfel încât să formeze o gaură neagră. Limitele unei astfel de regiuni din care nimic nu poate scăpa este numită orizontul evenimentelor. Chiar dacă orizontul evenimentelor are un efect enorm asupra sorții și circumstanțele unui obiect care trece prin aceasta, nicio caracteristică aparentă nu poate fi observată. În multe moduri o gaură neagră se comportă ca un corp negru ideal, deoarece nu reflectă lumină deloc. Mai mult, teoria câmpului cuantic în spațiu-timp curbat prezice un orizont al evenimentelor invers proporțional mesei acestuia. Temperatura este de ordinul miliardelor de grade Celsius în cazul găurilor negre de masă stelară, făcându-le, esențial, imposibil de observat.

Obiecte a căror câmp gravitațional sunt suficient de puternice încât lumina nu poate scăpa au fost considerate prima dată în secolul al XVIII-lea de John Michell și Pierre-Simon Laplace. Prima soluție modernă al relativității generale care ar caracteriza o gaură neagră a fost găsită de Karl Schwarzschild în 1916, chiar dacă interpretarea sa ca o regiune din spațiu din care nimic nu poate scăpa a fost prima dată publicată de David Finkelstein în 1958. Găurile negre au fost de mult considerate o curiozitate matematică; a fost în timpul anilor 1960 când munca teoretică a arătat ca acestea au fost o predicție a teoriei relativității generale. Descoperirea stelelor neutron la sfârșitul anilor 1960 au stârnit interes în realitatea obiectelor compacte colapsate gravitațional. citește mai mult...

modificare

Articole selectate

Un disc de acreție este o structură astrofizică formată din materie pe orbită în jurul unui obiect ceresc central. Acest corp central este în mod tipic o stea tânără, o protostea, o stea pitică albă, o stea neutronică sau o gaură neagră. Forma structurii a luat naștere prin acțiunea forței gravitaționale, atrăgând materialul spre corpul central, diferitele viteze inițiale ale particulelor, care antrenează materialul în formă de disc, și împrăștierea de energie în el, prin viscozitate, antrenând materialul în spirală spre organul central.

Împrăștierea de energie antrenează diverse forme de emisiuni de radiație electromagnetică. Gama de frecvențe a acesteia din urmă depinde de obiectul central. Discurile de acreție ale stelelor tinere și ale protostelelor radiază în infraroșu, iar acelea ale stelelor neutronice și ale găurilor negre radiază în raze X.

citește mai mult...

O gaură neagră supermasivă este o gaură neagră cu o masă uriașă, cuprinsă între 10⁵ și 10¹⁰ ori masa Soarelui. Oamenii de știință cred că aproape toate galaxiile, inclusiv galaxia noastră Calea Lactee, posedă în centrele lor găuri negre supermasive.

Se presupune că galaxia noastră poate avea în centru o gaură neagră supermasivă, într-o regiune de pe cer (constelație) numită Sagittarius A* (română: Săgetătorul A*), deoarece estimările recente indică faptul că obiectul central conține 4,3 milioane de mase solare, dar are o rază mai mică 0,0002 ani lumină. Numai o gaură neagră supermasivă poate conține o masă atât de mare într-un spațiu atât de mic. Oamenii de știință au concluzionat acest lucru asupra studiului mișcării a unui grup de 90 de stele care par a orbita în jurul unui obiect invizibil cu o masă gravitațională enormă (gaură neagră).

citește mai mult...

modificare