Portal:Gaură neagră

Portal Astronomie Astronomie Portal Galaxii Galaxii Portal Stea Stea Portal Planetă Planetă Portal Gaură neagră Gaură neagră Portal Calea Lactee Calea Lactee Portal Sistemul solar Sistemul solar Portal Soare Soare Portal Mercur Mercur Portal Venus Venus Portal Terra Terra Portal Luna Luna Portal Marte Marte Portal Centura de asteroizi Centura de asteroizi Portal Jupiter Jupiter Portal Saturn Saturn Portal Uranus Uranus Portal Neptun Neptun Portal Centura Kuiper Centura Kuiper Portal Norul lui Oort Norul lui Oort
Black hole - Messier 87 crop max res.jpg BlackHole Lensing.gif
Bine ați venit în Portalul Gaură neagră!
Acest Portal își propune să prezinte informații despre găuri negre.
BH LMC.png
modificare 

Gaură neagră

Spacetime curvature.png

O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic — nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina — nu poate scăpa odată intrat în ea. Teoria relativității generale prezice că o masă suficient de compactă poate deforma spațiul și timpul astfel încât să formeze o gaură neagră. Limitele unei astfel de regiuni din care nimic nu poate scăpa este numită orizontul evenimentelor. Chiar dacă orizontul evenimentelor are un efect enorm asupra sorții și circumstanțele unui obiect care trece prin aceasta, nicio caracteristică aparentă nu poate fi observată. În multe moduri o gaură neagră se comportă ca un corp negru ideal, deoarece nu reflectă lumină deloc. Mai mult, teoria câmpului cuantic în spațiu-timp curbat prezice un orizont al evenimentelor invers proporțional mesei acestuia. Temperatura este de ordinul miliardelor de grade Celsius în cazul găurilor negre de masă stelară, făcându-le, esențial, imposibil de observat.

Obiecte a căror câmp gravitațional sunt suficient de puternice încât lumina nu poate scăpa au fost considerate prima dată în secolul al XVIII-lea de John Michell și Pierre-Simon Laplace. Prima soluție modernă al relativității generale care ar caracteriza o gaură neagră a fost găsită de Karl Schwarzschild în 1916, chiar dacă interpretarea sa ca o regiune din spațiu din care nimic nu poate scăpa a fost prima dată publicată de David Finkelstein în 1958. Găurile negre au fost de mult considerate o curiozitate matematică; a fost în timpul anilor 1960 când munca teoretică a arătat ca acestea au fost o predicție a teoriei relativității generale. Descoperirea stelelor neutron la sfârșitul anilor 1960 au stârnit interes în realitatea obiectelor compacte colapsate gravitațional. citește mai mult...

modificare 

Articole selectate

O vedere artistică a unui sistem stelar binar compus dintr-o stea din secvența principală și dintr-o gaură neagră. Discul de acreție și jeturile radiațiilor electromagnetice sunt reprezentate în albastru

Un disc de acreție este o structură astrofizică formată din materie pe orbită în jurul unui obiect ceresc central. Acest corp central este în mod tipic o stea tânără, o protostea, o stea pitică albă, o stea neutronică sau o gaură neagră. Forma structurii a luat naștere prin acțiunea forței gravitaționale, atrăgând materialul spre corpul central, diferitele viteze inițiale ale particulelor, care antrenează materialul în formă de disc, și împrăștierea de energie în el, prin viscozitate, antrenând materialul în spirală spre organul central.

Împrăștierea de energie antrenează diverse forme de emisiuni de radiație electromagnetică. Gama de frecvențe a acesteia din urmă depinde de obiectul central. Discurile de acreție ale stelelor tinere și ale protostelelor radiază în infraroșu, iar acelea ale stelelor neutronice și ale găurilor negre radiază în raze X.

citește mai mult...

Desen artistic al unei găuri negre supermasive

O gaură neagră supermasivă este o gaură neagră cu o masă uriașă, cuprinsă între 105 și 1010 ori masa Soarelui. Oamenii de știință cred că aproape toate galaxiile, inclusiv galaxia noastră Calea Lactee, posedă în centrele lor găuri negre supermasive.

Se presupune că galaxia noastră poate avea în centru o gaură neagră supermasivă, într-o regiune de pe cer (constelație) numită Sagittarius A* (română: Săgetătorul A*), deoarece estimările recente indică faptul că obiectul central conține 4,3 milioane de mase solare, dar are o rază mai mică 0,0002 ani lumină. Numai o gaură neagră supermasivă poate conține o masă atât de mare într-un spațiu atât de mic. Oamenii de știință au concluzionat acest lucru asupra studiului mișcării a unui grup de 90 de stele care par a orbita în jurul unui obiect invizibil cu o masă gravitațională enormă (gaură neagră).

citește mai mult...

modificare 

Imagine selectată

Black hole - Messier 87 crop max res.jpg

Poză cu gaura neagră supermasivă M87* din centrul galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope




modificare 

Categorii

modificare 

Lucruri pe care le poți face

Poți ajuta la scrierea și/sau crearea unor articole despre găuri negre.

modificare 

Asociația Wikimedia

Următoarele proiecte ale Fundației Wikimedia oferă mai multe despre acest subiect:

Wikimanuale
Manuale

Commons
Media

Wikiștiri 
Știri

Wikicitat 
Citate

Wikisource 
Texte

Wikiversity
Resurse de învățare

Wikivoyage 
Ghiduri de călătorie

Wikționar 
Dicționar

Wikidata 
Bază de date

Wikispecies 
Director de specii