Slobozia-Varticăuți, Chelmenți

localitate în comuna Varticăuţi, raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Ucraina
Slobozia-Varticăuți
Слобідка
—  Sat  —
Slobozia-Varticăuți se află în Regiunea Cernăuți
Slobozia-Varticăuți
Slobozia-Varticăuți
Slobozia-Varticăuți (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Slobozia-Varticăuți se află în Ucraina
Slobozia-Varticăuți
Slobozia-Varticăuți
Slobozia-Varticăuți (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°25′12″N 26°46′12″E / 48.42000°N 26.77000°E48°25′12″N 26°46′12″E / 48.42000°N 26.77000°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionChelmenți
ComunăVartîkivți

cod KOATUU[*]7322082002

Altitudine177 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total406 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60105

Prezență online

Slobozia-Varticăuți, întâlnit și sub forma Varticăuții de Mijloc (în ucraineană Слобідка, transliterat Slobidka) este un sat în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Varticăuți. Are 406 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 177 metri, în partea de centru a raionului Chelmenți.

IstorieModificare

Localitatea Slobozia-Varticăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Slobozia-Varticăuți făcea parte din Ocolul Mijlocului a Ținutului Hotin [2].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Slobozia-Varticăuți (Varticăuții de Mijloc) a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [3].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Slobozia-Varticăuți face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (0+2), reprezentând 0,49% din populație [4]. În prezent, satul are 406 locuitori, preponderent ucraineni.

În anul 2002, satul a fost racordat la rețeaua de gaz metan. În 2006, s-a construit în sat o biserică cu hramul "Sf. Nicolae" [5].

DemografieModificare




 

Componența lingvistică a localității Slobozia-Varticăuți

     Ucraineană (99,51%)

     Alte limbi (0,5%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Slobozia-Varticăuți era vorbitoare de ucraineană (99,51%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[6]


1930: 245 (recensământ)[7]
1989: 407 (recensământ)
2007: 406 (estimare)

NoteModificare

  1. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  2. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
  3. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  4. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  5. ^ Istoria satului Slobozia
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  7. ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin

Legături externeModificare