Varticăuți, Chelmenți

localitate în comuna Varticăuţi, raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Ucraina
Varticăuți
Вартиківці
—  Sat  —
Vartîkivți
Varticăuți se află în Regiunea Cernăuți
Varticăuți
Varticăuți
Varticăuți (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Varticăuți se află în Ucraina
Varticăuți
Varticăuți
Varticăuți (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°26′11″N 26°47′28″E / 48.43639°N 26.79111°E48°26′11″N 26°47′28″E / 48.43639°N 26.79111°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionChelmenți
ComunăVartîkivți

Cod KOATUU7322082001

Altitudine230 m.d.m.

Populație
 - Total1457 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60130
Prefix telefonic3732

Prezență online

Varticăuți (în ucraineană Вартиківці, transliterat: Vartîkivți) este localitatea de reședință a comunei cu același nume din raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are 1,457 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 230 metri, în partea de centru-sud a raionului Chelmenți, în apropiere de frontiera cu Republica Moldova. De această comună depinde administrativ satul Slobozia-Varticăuți.

IstorieModificare

Localitatea Varticăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1793 a fost construită aici o biserică de lemn [1].

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[2]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Varticăuți făcea parte din Ocolul Mijlocului a Ținutului Hotin [3].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Varticăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [4].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Varticăuți face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente.

DemografieModificare




 

Componența lingvistică a localității Varticăuți

     Ucraineană (97,74%)

     Rusă (1,3%)

     Alte limbi (0,96%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Varticăuți era vorbitoare de ucraineană (97,74%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (1,3%).[5]

Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 29 (0+29), reprezentând 1,85% din populație [6]. În prezent, satul are 1.457 locuitori, preponderent ucraineni.

1930: 1.557 (recensământ)[7]
1989: 1.571 (recensământ)
2007: 1.457 (estimare)

NoteModificare

  1. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)
  2. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  3. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
  4. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  6. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  7. ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin

Legături externeModificare