Timiș (râu)

Râul Timiș
—  Codul râului: V-2  —
Râul Timiș la Hezeriș, județul Timiș
Date geografice
Bazin hidrografic	Dunării
Zonă de izvorâre	Munții Semenic
Emisar	Dunărea
Punct de vărsare	Pančevo
Date hidrologice
Bazin de recepție	13.085 km²
Lungimea cursului de apă	339,7 (241,2 în România) km
Debit mediu	47 m³/s
Date generale
Țări traversate	România (Județele: Caraș-Severin, Timiș) Serbia (Provincia Voivodina)
Afluenți de stânga	Brebu, Slatina, Goleț, Bucoșnița, Cernețu, Petroșnița, Valea Mare, Vălișoara, Măcicaș (Rugiu), Mâtnic Vâna Mare (Vena Mare), Spaia, Știuca, Spaici, Timișana, Șurgani, Pogăniș, Timișul Mort, Găvojdia, Lanca Birda, Bârzava, Moravița
Afluenți de dreapta	Grădiște, Semenic, Teregova, Criva, Râul Rece (Hideg), Pietrele Albe, Râul Lung, Armeniș, Sadovița, Ilova, Groapa Copacului, Bolvașnița, Zlagna, Sebeș, Valea Mare, Bistra, Calova, Maciovița, Vălișorul, Tincova, Cernola, Nădrag, Slatina, Măguri, Tapia, Iarcoș, Timișaț
Principalele localități traversate	Romania Teregova, Armeniș, Sadova Veche, Slatina-Timiș, Bucoșnița, Petroșnița, Valea Timișului, Prisian, Buchin, Caransebeș, Jupa, Zăgujeni Prisaca, Constantin Daicoviciu, Sacu, Jean, Gavojdia, Lugojel, Lugoj Coșteiu, Bazoș, Uliuc, Urseni, Șag, Parța, Cebza, Crai Nou, Gad, Grăniceri Serbia Jaša Tomić, Secanj, Banatski Despotovac, Botos, Tomasevac, Orlovat, Idvor, Sakule
Baraje	Trei Ape, Hitiaș

Timișul (în sârbă Тамиш, cu alfabetul latin: Tamiš, în germană Temesch, în maghiară Temes) este cel mai mare râu interior al Banatului, care își are izvoarele pe versanții estici ai Munților Semenic, în Județul Caraș-Severin. Râul se formează la confluența a trei brațe: Semenic, Grădiște și Brebu. Geografic, Timișul își adună apele cursului primar din zona de confluență a munților Țarcu și Retezat-Godeanu, de pe valea Teregova, mult în amonte de lacul de acumulare Rusca. Deci până la confluența cu firul de apă ce coboară de pe Semenic (lacul Trei Ape), râul Timiș mai parcurge câteva zeci de kilometri.

Depășind barajul de la Trei Ape, râul curge vijelios într-o albie îngustă orientată NV - SE. De la Teregova cursul Timișului ia direcția sud-nord, iar de la Caransebeș, datorită scăderii pantei, râul descrie meandre largi. Traversează tot județul Timiș, apoi trece în Serbia unde se varsă în Dunăre, la Pancevo. Pe o porțiune de 3,3 km râul marchează frontiera româno-sârbească.

Etimologie

În Geografia lui Ptolemeu, numele antic al Timișului este Tίβιοϰоϛ πоταμόϛ*. În perioada romană Timișul a fost numit Tibisis sau Tibiscus. Timiș este un hidronim care provine din forma veche a limbii române, Timisis, din care ulterior a derivat forma maghiară Temes.

Bibliografie

• Mala Prosvetina Enciklopedija, Third edition (1985); Prosveta; ISBN 86-07-00001-2
• Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN 86-01-02651-6
• Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
• Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
• Trasee turistice - județul Timiș [1]
• Hasdeu Bogdan Petriceicu (1894). Basarabii cine? – de unde? – de când?. Stabilimentul grafic I. V. SOCEU. p. 13.

Hărți

• Harta județului Timiș [2]
• Harta Munții Poiana Rusca [3]
• Harta Munții Țarcu/Muntele Mic [4]
• Harta Județului Caraș-Severin [5]

Legături externe

• Administrația Națională "Apele Române"
• Timiș - cel mai mare județ din România, provine din cuvântul dac thibh-isjo, 11 ianuarie 2013, Stefan Both, Adevărul