Viscri, Brașov

sat în comuna Bunești, județul Brașov, România
(Redirecționat de la Viscri)
Viscri
—  sat  —
Viscri
Viscri
Viscri se află în România
Viscri
Viscri
Viscri (România)
Localizarea satului pe harta României
Viscri se află în Județul Brașov
Viscri
Viscri
Viscri (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 46°3′24″N 25°5′49″E / 46.05667°N 25.09694°E46°3′24″N 25°5′49″E / 46.05667°N 25.09694°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețBrasov county coat of arms.png Brașov
ComunăBunești

SIRUTA40759
Atestare documentară1185

Populație (2011)
 - Total422 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507039
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Viscri în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Viscri în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)

Viscri (mai demult, Giscriu; în dialectul săsesc Weiskirich, Veiskiriχ, Veeskirχ, în germană Weißkirch, Deutsch-Weißkirch, Deutschweißkirch, în maghiară Fehéregyháza, Szászfejéregyház, Szászfehéregyháza, în trad. „Biserica Albă Săsească”) este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România.

AșezareModificare

Este o așezare din podișul Transilvaniei, din apropiere de Sighișoara, locuita inițial de secui, apoi colonizată de sași in sec. XIII.. În prezent se regăsește o frumoasă biserică evanghelică, fortificată, în stilul bisericilor săsești fortificate din Transilvania.

Situată între cele două șosele ce leagă Rupea de Sighișoara și de Mediaș, în satul Viscri se putea ajunge până acum zece ani doar prin mijloace proprii de locomoție. Datorită poziției sale retrase aici s-a păstrat cel mai arhaic costum din secolele XVII-XIX.

IstoriaModificare

În Viscri mai dăinuie, bine conservată, o cetate țărănească săsească, ce cuprinde între zidurile sale una dintre puținele biserici-sală romanice ale secolului al XIII-lea. Particularitățile monumentului au preocupat pe mulți cercetători iar enigmele lui au putut fi dezlegate abia prin săpăturile întreprinse în 1970-1971 de către arheologul Mariana Dumitrache, care prezintă rezultatele lor într-un studiu amplu Cercetări arheologice și ale istoriei arhitecturii în zona Rupei, apărut în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, vol. 21, nr. 2, 1978. În prezentarea monumentului preluăm cele constatate asupra istoriei construcției, concluzii obținute pe baza investigațiilor cercetătoarei.

 
Biserica fortificată

Poziția retrasă a așezării explică și apariția sa relativ târzie în documente. Abia pe la 1400, "Alba ecclesia" (alias Viscri) apare într-un registru al localităților pentru plata impozitului datorat episcopatului, al comitatului de Rupea (Kosd). Pe la 1500, Viscri este enumerată printre comunele libere ale Scaunului de Rupea, cu 51 de gospodării, trei păstori, un dascăl și doi săraci. Aici, ca și în alte comune, vechimea bisericii confirmă că așezarea coloniștilor germani a luat ființă la sfârșitul secolului XII când a fost colonizată și partea apuseană a viitorului Scaun al Rupei. Biserica-sală romanică, cum mai există în zona Rupei doar în Homorod (biserica-sală din Criț aparținea deja stilului de trecere de la romanic la gotic), a avut o predecesoare care a fost parțial inclusă în aceast edificiu. Coloniștii germani săraci[2] (care s-au așezat în Viscri ca imigranți după domnia regelui Geza al II-lea, adică după 1162, ca "alii Flandrenses", în ultimul sfert al secolului XII) au găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii de 9,80 m, lățimea sălii în vest de 7,8 m și în est de 8 m). După piesele descoperite în mormintele dinăuntrul și din afara capelei, monede și cercei de tâmplă de la începutul secolului XII, aceasta se datează între 1100-1120, ca aparținând unui grup de secui ce păzeau în acest punct granița statului maghiar feudal, înaintea sosirii coloniștilor germani.

Galerie imaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ K. Gündisch, Autonomie de stari si regionalitate în Ardealul medieval, în Transilvania si sasii ardeleni în istoriografie, Asociatia de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p 33-53

Vezi șiModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Viscri