Wikipedia:Cum se traduce un articol științific

Această pagină este un eseu. Nu face parte din politica oficială și nici nu este o îndrumare, ci reflectă opiniile autorilor. Puteți să modificați eseul sau să-l dezbateți la pagina de discuții.

Una dintre cele mai la îndemână metode de a crește numărul de articole de pe Wikipedia și de a difuza conținut de un nivel rezonabil sunt traducerile în limba română ale articolelor de pe wikipediile în alte limbi. Avantajul esențial este că nu mai este nevoie de întocmirea unui plan de lucru, procurarea surselor, asamblarea unui text coerent, precum și identificarea detaliilor wikipedice: categorii, imagini, formate, portaluri etc. Însă articolele despre subiecte științifice au niște cerințe particulare.

Automat sau manual?

Desigur, folosirea unui software de traducere automată (în engleză machine translation – MT) ușurează mult munca de dactilografiere. Însă rezultatul brut al traducerii automate este foarte slab calitativ și este nevoie de o muncă suplimentară considerabilă pentru a fi pus la punct.

De unde

Prima problemă este de pe care wikipedie să se traducă. Teoretic, se poate traduce de pe orice wikipedie în care se găsește un conținut considerat bun. Traducerea însăși nu este o problemă, instrumentele de traducere automată (chiar și din limba chineză, de exemplu) furnizează o versiune pe care un specialist o înțelege, adică înțelege ce vrea să spună articolul, urmând ca el să dea textului tradus o formă corectă. Totuși, deoarece pe wikipedia în limba română nu este încurajată cercetarea originală, articolele de pe unele wikipedii care nu pun accent pe surse, ci se bazează pe consensul utilizatorilor considerați competenți (un utilizator de pe wikipedia în limba română a afirmat că astfel de wikipedii sunt cele în limba franceză și germană) pot fi traduse numai dacă traducătorul își ia sarcina să furnizeze el însuși surse pentru conținut. Ținând cont că actual limba preferată pe plan mondial pentru publicarea articolelor științifice este engleza, iar wikipedia în limba engleză are cei mai mulți colaboratori și în general se bazează pe surse, aceasta este prima recomandare la alegerea wikipediei pe care se caută un subiect al cărui articol poate fi tradus.

Subiectul și titlul

Vezi și: Wikipedia:Titluri de articole.

Odată ales articolul, următorul pas este titlul, respectiv noțiunea tratată. Pentru a fi utile în învățământ, conform dorinței Fundației Wikimedia (WMF) de a fi un furnizor de cunoștințe libere [1], inclusiv pentru IA, trebuie folosită terminologia domeniului. Pentru noțiunile predate în trunchiul comun al învățământului preuniversitar (obligatoriu în România) se poate considera că aceste noțiuni sunt cunoscute, nu mai trebuie justificate. De exemplu, noțiunile de rădăcină pătrată sau sinus sunt cunoscute, însă noțiunea de „derivarea funcțiilor compuse” (în engleză chain rule), care nu se studiază la profilul umanist, poate fi tradusă de un traducător care n-a învățat-o drept „regula lanțului”, expresie derutantă pentru utilizatorii care nu cunosc terminologia engleză. Pentru asemenea noțiuni este strict nevoie de furnizat cel puțin o sursă care folosește terminologia uzuală. Se recomandă să se caute cu atributul site:*.ro, pentru a elimina clonele traduse automat ale wikipediei în limba engleză. Preferabil ca această sursă să provină din mediul universitar din domeniu. De exemplu un tratat, un curs actual indicându-se universitatea unde este ținut, o teză de doctorat sau un articol publicat într-o revistă recunoscută. Pentru un câmp magnetic se va prefera o sursă de un autor specialist în electromagnetism, nu una de un autor specialist în agronomie, chiar dacă informația din sursa respectivă este corectă, deoarece apare îndoiala că autorul sursei este competent în domeniu. Alte surse de pe net nu garantează terminologia corectă deoarece mulți „creatori de conținut” traduc și ei cu metode automate, nefiind specialiști în domeniu. Excelează în traduceri automate (proaste) site-urile de meditații pentru elevi.

Terminologie și perle

Primul lucru de urmărit este eliminarea „perlelor”. Binecunoscuta „pajiște magnetică” este similară cu „proiecția din avion”, „regizorul proiectului” etc. Următoarea etapă este terminologia. De exemplu, în termodinamică un software de traducere automată va traduce „work (thermodynamics)” drept „muncă (termodinamică)” în loc de termenul corect, „lucru mecanic”. Și sunt multe astfel de exemple. Dacă traducătorul nu are formația corespunzătoare subiectului articolului, pentru fiecare noțiune care are articol pe wikipedia sursă, dar nu și pe wikipedia în limba română, trebuie căutat pe net materiale despre termenul respectiv, conform recomandărilor de mai sus.

Dacă termenul nu apare în dicționarele generale, dar există o metodă acceptată de generare a lui, metoda poate fi folosită. De exemplu, în DEX există termenii tetraedru, pentaedru, hexaedru, heptaedru, octaedru, decaedru, dodecaedru, icosaedru, icositetraedru, deci termenii se formează din prefixele numerice grecești urmate de -edru, iar restul termenilor trebuie să se formeze la fel, chiar dacă nu există în DEX.

Dacă un termen nu a fost tradus în limba română și poate fi considerat un nume propriu, poate fi păstrată denumirea din limba originală. Este cazul obișnuit la denumirile organizațiilor sau a instituțiilor la care nu se găsește echivalentul publicat în limba română. În acest caz păstrarea denumirii originale este preferabilă unei denumiri inventate de traducător. Un caz cu totul special este când traducerea găsită în limba română este ea însăși greșită. Un astfel de de exemplu este Vienna Standard Mean Ocean Water (a se vedea pagina de discuții de acolo).

Legături

Vezi și: Wikipedia:Ghid (Legături Wikipedia).

Toate legăturile interne trebuie verificate. Se dă clic pe fiecare legătură din textul sursă și se examinează legăturile spre alte wikipedii. S-ar putea ca pe wikipedia în limba română să existe deja articolul corespunzător, dar cu un titlu diferit de cel sugerat de softul de traducere. Nu se poate lăsa legătura roșie, cum s-a tradus automat, deoarece de obicei acel text este greșit, iar în al doilea rând sugerează crearea unui articol cu titlul respectiv, care va fi șters deoarece există alt articol, similar. Practic suficiența traducătorului risipește timpul altui colaborator.

O legătura nu este obligatoriu să fie exact ca în wikipedia sursă. De exemplu de multe ori legăturile sunt spre secțiuni din articole. Dacă articolul respectiv lipsește din wikipedia în limba română este foarte puțin probabil ca după scrierea articolului lipsă, acesta să conțină exact secțiunea prevăzută în traducere. Altă problemă este că în însăși wikipedia sursă legăturile pot fi proaste.

Dacă în wikipedia în limba română nu există articolul spre care să se facă legătura, soluția corectă este folosirea formatului {{ill-wd}}. Cu această ocazie se pot obține sugestii cum s-a tradus noțiunea în diferite limbi, pentru a ști ce posibile formulări pot fi căutate pe net. De asemenea, trebuie examinate omonimele. De exemplu, dacă termenul „domeniu” se referă la o arie de competență, el nu va fi legat la „domeniu” doar pentru că articolul respectiv există și cel dorit nu. În lipsă, mai bine nelegat de nimic, deoarece nu este vorba de o emisiune de tip „Surprize, surprize”. Desigur că dacă expresia necesar a fi legată este definită în cadrul unui articol al cărui titlu diferă de cel al expresiei, legătura spre acel articol este validă, inclusiv spre o secțiune a articolului dacă este cazul.

Note, bibliografie și legături externe

Dacă se traduce un articol de pe wikipedia în limba engleză este foarte bine să nu se ceară softului de traducere să traducă notele, bibliografia și legăturile externe, ci ele să fie copiate în forma originală. Formatele de citare recunosc parametrii folosiți pe wikipedia în limba engleză, iar softul de traducere s-ar putea să traducă greșit acești parametri, ceea ce duce la inestetice alerte roșii în secțiunea de note. Problema este acută la traducerea de pe alte wikipedii, unde fiecare parametru din citări trebuie verificat și la nevoie adaptat cu denumirea în limba română sau engleză. O muncă plictisitoare, dar fără de care articolul arată foarte neglijent.

Vezi și

Scopul acestei secțiuni este ușurarea navigării spre articole conexe. Nu este cazul să se pună lungi șiruri de legături roșii spre articole inexistente doar pentru că softul de traducere automată a tradus legăturile din articolul sursă. În general nu este cazul să se pună legături roșii în această secțiune dacă nu se intenționează crearea articolelor respective în curând. Dacă un articol este deosebit de interesant și cerut, se poate folosi cu formatul {{ill-wd}}, dar fără excese. Nu se vor face liste de zeci de legături cu {{ill-wd}} deoarece o secțiune „vezi și” nu este un opis al viitoarelor articole.

Categorii

Încadrarea în categorii nu este o problemă dacă pe wikipedia în limba română există categoriile echivalente (și acelea sunt legate între ele prin WikiData). Dacă nu există, încadrarea se poate face provizoriu în categoriile părinte, deci trebuie navigat la acestea pe wikipedia sursă și verificat ce există pe wikipedia în limba română. Nu este obligatoriu legarea la toate categoriile la care este legat în wikipedia sursă, mai ales dacă acestea sunt foarte specializate. Totuși, o singură categorie este cam puțin, dar două sunt suficiente. La nevoie, o categorie poate fi creată, dar trebuie creat articolul categoriei, legat la WikiData, nu lăsată în articol roșie, deoarece nu-și îndeplinește funcția pentru care există, de a asigura navigarea la articol.

Nu vă bazați pe alții

Respectarea recomandărilor de mai sus asigură o traducere corectă și îngrijită. Pe wikipedia în limba română nu există o resursă umană suficientă ca alți utilizatori să rezolve problemele de mai sus ale unei traduceri automate. O asemenea traducere nu este o contribuție utilă, deoarece poate fi obținută într-un minut cu un soft de traducere. O traducere corectă și îngrijită este cartea de vizită a traducătorului.