Deschide meniul principal
Pentru alte sensuri, vedeți Ștei (dezambiguizare).
Ștei
—  Oraș  —
Ștei
Ștei
Stemă
Stemă
Ștei se află în România
Ștei
Ștei
Ștei (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°32′24″N 22°28′12″E46°32′24″N 22°28′12″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Bihor county CoA.png Bihor

SIRUTA26840
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăȘtei[*]
ComponențăȘtei[*]

Guvernare
 - PrimarGheorghe-Iulian Balaj[*][3][4] (PNL, )

Altitudine275 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6529 locuitori
 - Recensământul anterior, 20028.637 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal415600

Localități înfrățite
 - HajdúdorogUngaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Ștei
Poziția localității Ștei

Ștei (în maghiară Vaskohsziklás; cunoscut ca Dr. Petru Groza sub regimul comunist) este un oraș în județul Bihor, Crișana, România.

Cuprins

GeografieModificare

Pe malul drept al Crișului Negru este situat orașul Ștei care este străbătut de DN-76 ce leagă municipiile Oradea și Deva, și de E79. Coordonatele geografice ale localității sunt: 46°32' latitudine nordică, 22°29' longitudine estică. Altitudinea medie față de nivelul mării este de 285 m. Șteiul este legat de capitala județului Bihor, Oradea și de linia ferată numărul 316, la distanță de 80 km de acest municipiu Orașul se află la circa 10 km de orașul Vașcău și Nucet și la 20 km de municipiul Beiuș în sud-estul județului. Se întinde pe o suprafață de 657 de hectare.

ClimăModificare

Media și temperaturile extreme: 9-10 °C, -21,3 °C, +41,2 °C. Precipitații lunare: 750-850 l/mp/an

IstoricModificare

Ștei este un oraș care a luat naștere în anul 1956 lângă satul cu același nume. Circa 10 ani a durat exploatarea intensivă de uraniu din bazinul minier Băița care a dus la prosperitatea orașului. În orașul Ștei era concasat (măcinat) minereul de uraniu exploatat în Băița, cantitatea cea mai importantă de minereu provenind din mina "Avram Iancu", după unele surse[5][6] depășind cantitatea de 300.000 de tone într-o perioadă de 10 ani.

StemăModificare

Stema orașului Stei, județul Bihor, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, având partea superioară despicată. În primul cartier, în câmp roșu, se află un stejar, având coroana verde și trunchiul de aur. În al doilea cartier, în câmp albastru, se află o fabrică, în culori naturale, un spic de grâu, un sac și un recipient, de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un sfert dintr-o roată dințată și două ciocane, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate:

  • Stejarul semnifica simbolul perenității și bogăția silvică a zonei.
  • Fabrica, spicul de grâu, sacul și recipientul reprezintă prezența unei industrii alimentare în plină dezvoltare.
  • Cele două ciocane și sfertul de roată dințată simbolizează prezența industriei miniere și a celei constructoare de mașini.
  • Brâul undat reprezintă răul Crișul Negru, care străbate zona.
  • Coroană murală cu trei turnuri crenelate semnifica faptul că localitatea are rangul de oraș.

DemografieModificare



 

Componența etnică a orașului Ștei

     Români (90,32%)

     Maghiari (2,95%)

     Necunoscută (1,67%)

     Altă etnie (0,3%)


 

Componența confesională a orașului Ștei

     Ortodocși (80,85%)

     Romano-catolici (2,05%)

     Penticostali (6,14%)

     Greco-catolici (1,13%)

     Baptiști (1,57%)

     Necunoscută (6,47%)

     Altă religie (1,76%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ștei se ridică la 6.529 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.637 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,32%), cu o minoritate de maghiari (2,96%). Pentru 6,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,85%), dar există și minorități de penticostali (6,14%), romano-catolici (2,05%), baptiști (1,58%) și greco-catolici (1,13%). Pentru 6,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Ștei - evoluția demografică
 

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrațieModificare

Orașul Ștei este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe-Iulian Balaj[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Alianța pentru Șteiul Dezvoltat PSD + UNPR4         
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1         
Candidat independent1         

Cultură și educațieModificare

  • Școala cu clasele I-VIII „Miron Pompiliu”
  • Colegiul Național „Avram Iancu” (include și școală postliceală cat si clasele de gimnaziu)
  • Colegiul Tehnic „Unirea”

Monumente și obiective turisticeModificare

  • Catedrala situată pe Strada Unirii;
  • Casa Memorială „Miron Pompiliu”;
  • Biserica ortodoxă situată pe Strada George Enescu;
  • Monumentul soldatului necunoscut, situat în apropierea bisericii, pe Strada George Enescu.

SportModificare

  • Echipa de fotbal C.S.O. Ștei
  • Echipa de volei C.S.S. „Avram Iancu” Ștei
  • Irina Bara (Irina Maria Bara) jucatoare profesionista de tenis -n.1995

Orașe înfrățiteModificare

Personalități născute aiciModificare

Vezi șiModificare

Galerie de imaginiModificare

 
Imagini din centrul orașului Ștei

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Florian Banu, „Asalt asupra economiei României - De la Solagra la Sovrom (1936 - 1956)”, Editura Nemira, 2004, 215 pp., ISBN 9735696525
  6. ^ Claudia Bonchiş. „Cât uraniu au extras ruşii din mina de la Băiţa – reactorul de la Cernavodă ar fi funcţionat încă 300 de ani”. Accesat în . 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Legături externeModificare