Deschide meniul principal
Altarul bisericii fortificate de la Biertan

Altarul de la Biertan este o capodoperă a goticului târziu transilvănean. Altarul a fost realizat în secolul al XV-lea și se păstrează în Biserica fortificată din Biertan.

DescriereModificare

Altarul, aflat în partea de nord a bisericii, este construit în stilul gotic târziu și are forma de triptic. Altarul a fost construit de către meșteșugari din Nürnberg și Viena între anii 1483 și 1513. Acesta conține 28 de picturi cu scene din viața lui Isus Cristos, cu scene din viața Fecioarei Maria, scena Botezului Domnului, scena Tăierii Împrejur și diferite alte picturi care reprezintă sfinți din cultul catolic.

Unicitatea acestui altar este dată de numărul mare de picturi. Se consideră că acest altar este unic în Europa. În perioada în care biserica s-a aflat în administrarea cultului romano-catolic, în mijlocul altarului se găsea o statuie a Fecioarei Maria, care era patroana bisericii. În locul statuii se găsește acum un crucifix.

Partea principală a altarului este formată dintr-un crucifix care îi reprezintă pe Fecioara Maria, pe Isus Cristos și pe Maria Magdalena, care îmbrățișează crucea.[1]

„În ansamblu, altarul are o înălțime de 489 cm și o lățime de 567 cm. Altarul central măsoară 211 x 132 x 41 cm (înălțime x lățime x adâncime). Aripile altarului măsoară cu cadru 211 x 139 cm (înălțime x lățime). Suprafața pictată a plăcilor intermediare fixe măsoară 94 x 50 cm fiecare. Panourile de pe interior măsoară 94 x 59 cm, cele ale exterioară 94 x 124 cm. Piesele de aripă imobilizate au o dimensiune de 211 x 140 cm. Predela este de 106 cm înălțime și 270 cm lățime. Panoul său central are o dimensiune de 97 x 67 cm (suprafață vopsită: 80 x 51 cm). Aripile predelei măsoară 97 x 67 cm (suprafață pictată: 80 x 51 cm). Sculpturile din altar au înălțimile de 80,5 cm (Maria), 80 cm (Ioan), 65 cm (Maria Magdalena) și 100 cm (Hristos).”

NoteModificare

  1. ^ Crăciun, Maria (). Iconoclasm and Theology in Reformation Transylvania: The Iconography of the Polyptych of the Church at Biertan. In: Archiv für Reformationsgeschichte. p. 61–97. 

BibliografieModificare

  • Victor Roth: Siebenbürgische Altäre. Heintz & Mündel, Straßburg 1916.
  • Harald Krasser: Zur siebenbürgischen Nachfolge des Schottenmeisters. In: Österreichische Zeitschrift für Kunst- und Denkmalpflege (27). 1963, S. 109–121.
  • Harald Krasser: Untersuchungen zur Mittelalterlichen Tafelmalerei in Siebenbürgen. Zur Herkunft und Datierung der Birthälmer Altartafeln. In: Forschungen zur Volks- und Landeskunde 14/2. 1971, S. 9–24.
  • Harald Krasser: Die Birthälmer Altartafeln und die siebenbürgische Nachfolge des Schottenmeisters. In: Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde (13). 1976, S. 96–108.
  • Gisela und Otmar Richter: Siebenbürgische Flügelaltäre. In: Christoph Machat (Hrsg.): Kulturdenkmäler Siebenbürgens. Bd. 1. Wort und Welt, Thaur bei Innsbruck 1992, ISBN 978-3-85373-149-9.
  • Maria Crăciun: Iconoclasm and Theology in Reformation Transylvania: The Iconography of the Polyptych of the Church at Biertan. In: Archiv für Reformationsgeschichte (95). 2004, p. 61–97.

Vezi siModificare