Baia de Criș, Hunedoara

sat în comuna Baia de Criș, județul Hunedoara, România
(Redirecționat de la Baia de Criș)
Pentru alte sensuri, vedeți Criș (dezambiguizare).

Baia de Criș, mai demult Baia Crișului (în germană Altenburg, în maghiară Körösbánya, Fehérkörösbánya, Nagybánya) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România.

Baia de Criș
—  sat și reședință de comună  —
Mănăstirea franciscană (monument istoric)
Mănăstirea franciscană (monument istoric)
Baia de Criș se află în România
Baia de Criș
Baia de Criș
Baia de Criș (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°09′59″N 22°43′00″E ({{PAGENAME}}) / 46.16639°N 22.71667°E

Țară România
Județ Hunedoara
ComunăBaia de Criș


Altitudine[2]262 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total578 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal337005
Prefix telefonic+40 x54[1]

Prezență online

Poziția localității Baia de Criș
Poziția localității Baia de Criș
Poziția localității Baia de Criș

Principalul curs de apă care traversează așezarea, de la est la vest, pe o lungime de 9,2 km este râul Crișul Alb.

Așezare modificare

Localitatea Baia de Criș este situată în nord-vestul județului, pe cursul superior al Crișului Alb, la poalele Munților Metaliferi și al Munților Bihorului, la o altitudine cuprinsă între 250 și 500 m, pe DN76, Hălmagiu - Brad și pe drumul județean Baia de Criș - Baldovin.

Scurt istoric modificare

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul localității atestă prezența omului aici încă din evul mediu, astfel în locul numit "Gura Voinii", s-a descoperit un tezaur monetar format din drahme emise în Dyrrhachium și Apollonia, denari romani republicani, doi cercei și o brățară de argint de factură dacică. În hotarul satului, la "Fântîna Borchii", pe "Vârful Feredeului" se află urmele unor exploatări miniere de aur, preromane, romane și medievale. Pe teritoriul satului s-a mai descoperit și un bogat material arheologic aparținând culturii Coțofeni. Un menhir din epoca fierului descoperit aici, este expus la muzeul județean din Deva.

La Baia de Criș a încetat din viață în anul 1872 Avram Iancu. Pe frontispiciul casei în fața căreia a fost găsit trupul neînsuflețit al lui Avram Iancu a fost așezată o piatră memorială, operă a sculptorului Cornel Medrea.

Economie modificare

Activitatea specifică zonei este agricultura prin cultivarea terenurilor , creșterea animalelor și meșteșugăritul. Un aport substanțial la economia locală îl are și industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului, industria confecțiilor de încălțăminte, industria alimentară prin prelucrarea laptelui, comerțul și turismul.

Monumente modificare

  • Casa-muzeu Avram Iancu. În această casă a murit Avram Iancu.
  • Biserica Franciscană (sec. XV-XVI, reconstruită în sec. al XVIII-lea). Biserica gotică din sec. XV-XVI, care a deservit parohia de aici, a rămas în paragină în sec. al XVI-lea, posibil din cauza unui incendiu.[3] La începutul secolului al XVIII-lea minoriții au preluat parohia și au oficiat mai întâi în partea de sud a vechii biserici, pe care au restaurat-o treptat. Inventarul mobil, inclusiv arhiva, a suferit distrugeri în cursul revoluției de la 1848.[4] Conventul mănăstiresc a continuat să funcționeze până după cel de-al doilea război mondial, când a fost desființat de autoritățile comuniste. Serviciile religioase au fost reluate după 1990. Edificiul este în prezent filie a Mănăstirii Franciscane din Deva.[4]
  • Biserica Reformată (secolul al XVIII-lea)
  • Biserica ortodoxă veche (construită în 1780)[5]

Personalități locale modificare

Legături externe modificare

Bibliografie modificare

  • Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
  • Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
  • Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7

Note modificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic; 2 pentru Romtelecom; 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ Adrian Andrei Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, Presa Universitară Clujeană, 2000, pag. 60.
  4. ^ a b Idem.
  5. ^ Florin Dobrei, Bisericile ortodoxe hunedoarene, pag.328

Galerie de imagini modificare