Deschide meniul principal

Bulgăruș, Timiș

sat în comuna Lenauheim, județul Timiș, România
Bulgăruș
—  Sat  —
Bulgăruș se află în România
Bulgăruș
Bulgăruș
Bulgăruș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°55′10″N 20°49′19″E45°55′10″N 20°49′19″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețROU Timis County CoA 2.png Timiș
Comună Lenauheim

SIRUTA157479
Prima atestare1452

Altitudine87 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total1.696 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal307241

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Bulgăruș
Poziția localității Bulgăruș

Bulgăruș (română Bulgăreni germană Bogarosch, maghiară Bogaros) este un sat în comuna Lenauheim din județul Timiș, Banat, România.

Cuprins

LocalizareModificare

Satul Bulgăruș se situează în vestul județului Timiș la 20 km de Jimbolia și circa 40 km de Timișoara. La circa 5km de sat trece drumul național DN6 care leagă Timișoara de granița cu Ungaria. Prin localitate trece calea ferată Jimbolia - Lovrin cu stația Bulgăruș. Se află la o distanță de 8,5 km de Gottlob, la 5,8 km de DN6, la

 
Bulgăruş în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Localitatea Bulgăruș este atestată pentru prima dată de documente ungare care datează de la 1452 și 1493. Atunci avea numele de Bogaros. În timpul ocupației otomane a Banatului se pare că ea a fost complet pustiită și a dispărut spre sfârșitul secolului XVI. Totuși, numele Bogaros apare în mai multe defteruri turcești, referitor la prediumul cu același nume. La conscripția din 1717 ea apare ca fiind nelocuită. Vechea vatră a satului a fost identificată la circa 100 km de satul actual.[1]

Satul a fost reînființat la 1769 prin colonizare cu germani, după planul comandantului Timișoarei Neumann. Primii coloniști germani (șvabi) au început să se instaleze în Bulgăruș pe la începutul lui 1769 și proveneau din Lotaringia, Luxemburg, Austria Superioară, Hessa. Fiecare a primit un lot ce casă, 34 jugăre de pământ, materiale de construcții și li s-au acordat diverse privilegii și scutiri de impozite.[2] Epidemia de ciumă din 1831-1836 a ucis un număr mare de locuitori.

În timpul deportărilor în Bărăgan, localitatea a fost una dintre cele mai afectate din întreg Banatul, nu mai puțin de 559[3] de persoane fiind deportate (circa un sfert din totalul populației). Exodul germanilor s-a produs de-a lungul perioadei comuniste și în final, după 1990. Astăzi satul este majoritar român, cu o comunitate consistentă de țigani (circa 250).

PopulațieModificare

Evoluția populației, structurată pe etnii:

Recensământul[4] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Țigani Alte etnii
1880 3.032 19 2.843 3 - 43
1900 2.919 21 2.812 27 - 59
1930 2.350 30 2.176 20 87 37
1977 2.559 1.286 1.125 18 117 13
1992 1.754 1.377 125 18 219 15
2002 2.927 1.672 50 32 193 27

Personalități localeModificare

NoteModificare

  1. ^ Crețan, p.97
  2. ^ Lotreanu, p.95
  3. ^ Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, coordonator Silviu Sarafolean, Deportații în Bărăgan, 1951-1956, Editura Mirton, Timișoara, 2001 ISBN 973-585-424-4
  4. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992

BibliografieModificare

  • Ioan Lotreanu, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Țara”, Timișoara, 1935
  • Remus Crețan, Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8

Legături externeModificare