Myanmar

Myanmar,^[2]^[3] numită oficial Republica Uniunea Myanmar,^[3] cunoscută în limba română și ca Birmania, este a doua țară ca mărime din Asia de sud-est. Se învecinează cu Republica Populară Chineză la nord, Laos la est, Thailanda la sud-est, Bangladesh la vest și India la nord-vest, cu Marea Andaman la sud și Golful Bengal la sud-vest (cu un total de peste 2000 de kilometri de coastă). Țara a fost guvernată de o juntă militară condusă de generalul Ne Win din 1962 până în 1988, sistemul său politic rămânând până astăzi sub un strâns control al juntei militare.

Originea și istoria numeluiModificare

În 1989, țara și-a schimbat oficial versiunea engleză a numelui din Burma în Myanmar (împreună cu schimbarea denumirii multor localități, cum a fost și cazul capitalei, din Rangoon în Yangon). Denumirea oficială a țării în limba birmană, Myanma, a rămas neschimbată. Schimbarea denumirilor s-a dovedit a fi controversată politic, văzută de unii ca fiind mai puțin permisivă minorităților și nepedagogică.

Organizația Națiunilor Unite utilizează ca denumire scurtă „Myanmar” și ca denumire completă „Republica Uniunii Myanmar”. În textele Uniunii Europene se recomandă folosirea formei „Myanmar/Birmania”.^[4]

IstoriaModificare

Inițial, un regat independent, în 1824-26, 1851-52 și 1885-86 Burma a fost invadată de Imperiul Britanic și a devenit parte a Indiei. Japonezii i-au alungat pe britanici împreună cu Aung San și au ocupat țara în timpul celui de-al doilea Război mondial, dar a fost reocupată de britanici în 1945.

În 1948 națiunea a devenit suverană, cunoscută ca Uniunea Burma, cu U Nu primul prim ministru. Guvernarea democratică s-a terminat în 1962 cu o lovitură de stat militară condusă de generalul Ne Win. Ne Win a condus țara aproape 26 de ani. În 1990 s-au ținut alegeri libere pentru prima dată în aproape 30 de ani, însă victoria LND, partidul lui Aung San Suu Kyi a fost anulată de militari care au refuzat să predea puterea.^[5]

Una din cele mai proeminente personalități din istoria birmaneză a secolului XX este fondatorul armatei și luptător pentru libertate, generalul Aung San, un student transformat în activist al LND, a cărui fiică este laureata Premiului Nobel pentru pace și o imagine a păcii, libertății și democrației, Aung San Suu Kyi, acum arestată la domiciliu. A treia dintre cele mai recunoscute personalități pe plan mondial este U Thant, care a fost secretar general al ONU pentru două mandate, foarte respectat prin istoria Organizației Națiunilor Unite.

PoliticaModificare

Myanmar s-a aflat sub guvernare militară din 1962. Actual șef al statului este generalul Than Shwe care deține titlul de „președinte al Consiliului de stat pentru pace și dezvoltare”. Primul său ministru numit a fost Khin Nyunt până la 19 octombrie 2004, când a fost înlocuit de locotenent-general Soe Win. Aproape toate fotoliile ministeriale sunt deținute de ofițeri militari. Sancțiunile SUA împotriva guvernului militar au fost în mare măsură ineficiente, datorită breșelor și dorinței, în principal a afaceriștilor asiatici, de a continua să investească în Birmania și să inițieze noi investiții, în principal în exploatarea resurselor naturale. De exemplu, compania petrolieră franceză Total cumpără petrol din Myanmar în ciuda faptului că țara se află sub sacțiuni economice, cu toate că Total (fostă TotalFinaElf) este subiectul unor procese in tribunalele din Franța și Belgia pentru implicare în abuzuri asupra drepturilor omului, de-a lungul conductei petroliere deținută impreună de Total, compania americana Unocal și de armata din Myanmar. Industria de imbrăcăminte și încălțăminte din Statele Unite ar putea fi de asemenea afectată daca toate breșele în sancțiuni ar fi închise, cu toate acestea ele sunt deja subiectul boicotării anterioare a sancțiunilor americane impuse in iunie 2002.

Regimul este acuzat că nu respectă drepturile omului, și situația respectării drepturilor omului în țară este subiect de îngrijorare pentru un număr larg de organizații. Nu există justiție independentă în Myanmar și opoziția politică împotriva guvernului militar nu este tolerată.

În 1988 protestele împotriva proastei conduceri economice și a opresiunii politice au fost reprimate cu violență, când militarii au deschis focul asupra demonstranților. Fără îndoială, protestele din 1988 au pavat drumul către alegerile din 1990, care au fost invalidate de militari. Aung San Suu Kyi, al cărei partid de opoziție a câștigat 83% din locurile în parlament la alegerile naționale din 1990, dar care a fost împiedicată de militari să devină prim ministru, a obținut lauda internațională ca activistă pentru întoarcerea la guvernarea democratică a Myanmarului. Ea a obținut Premiul Nobel pentru pace în 1991. Ea a fost pusă frecvent sub arest la domiciliu, cu toate acestea în ultimii ani regimul a dorit să inceapă negocieri cu ea și partidul său, Liga Națională pentru Democrație. Ea a fost cel mai recent arestată la domiciliu la 31 mai 2003, urmare a unui atac al convoiului ei în nordul Birmaniei și rămâne sub arest la domiciliu..

GeografieModificare

Harta topografică a Birmaniei

Myanmar este localizat între Bangladesh și Thailanda, având la nord China și India la nord-vest, cu litoral la Golful Bengal și Marea Andaman. Țara are o suprafață totală de 678.500 km², din care aproape jumătate sunt păduri. Din punct de vedere topographic, țara are munți de-a lungul graniței sale cu India și China și în vest, care înconjură o zonă centrală joasă în jurul râului Ayeyarwady, care formează o deltă fertilă la vărsarea sa în mare. Majoritatea populației locuiește în zona joasă din centrul țării.

Diviziuni administrativeModificare

Myanmar este împărțit în șapte regiuni și șapte state, bazate pe grupările etnic dominante. Regiunile sunt în principal birmaneze, în timp ce statele sunt formate predominant din alte grupări etnice.

Mănăstirea Innwa

Nr.	Stat	Districte	Municipii	Orașe	Cartiere	Grupări de sate	Sate
1	Statul Kachin	3	18	20	116	606	2630
2	Statul Kayah	2	7	7	29	79	624
3	Statul Kayin	3	7	10	46	376	2092
4	Statul Chin	2	9	9	29	475	1355
5	Regiunea Sagaing	8	37	37	171	1769	6095
6	Regiunea Tanintharyi	3	10	10	63	265	1255
7	Regiunea Bago	4	28	33	246	1424	6498
8	Regiunea Magway	5	25	26	160	1543	4774
9	Reginea Mandalay	7	31	29	259	1611	5472
10	Statul Mon	2	10	11	69	381	1199
11	Statul Rakhine	4	17	17	120	1041	3871
12	Regiunea Yangon	4	45	20	685	634	2119
13	Statul Shan	11	54	54	336	1626	15513
14	Regiunea Ayeyarwady	6	26	29	219	1912	11651
	Total	63	324	312	2548	13742	65148

EconomiaModificare

Economia este într-o formă foarte săracă, din cauza lipsei de organizare a guvernului.

În anul 2012, doar în jur de un milion de persoane aveau conexiuni la telefonie mobilă și doar aproximativ 400.000 de persoane aveau acces la Internet.^[6]

MonedaModificare

Articol principal: Kyat.

Bancnotă cu valoare nominală de 35 kyat (avers)

Kyat (în limba birmană: , se pronunță: [cia]) este unitatea monetară a statului Myanmar. Codul său ISO 4217 este MMK. Un kiat se divide în 100 pyas („sutimi”).

La data de 15 august 2011, ratele de schimb erau următoarele:

1 euro = 9,1996 kyat;
1 kyat = 0,1087 euro;
1 dolar USA ≈ 6,3703 kyat;
1 kyat ≈ 0,157 dolari USA.

DemografiaModificare

Grupul etnic dominant îl constituie birmanezii. Limba birmană e o limbă tibeto-birmană. 10% din populație sunt descendenți shan, care vorbesc shan, o limba tai-kadai. Karen (kayin) constituie până la 7% din populație. Ceilalți sunt rakhine (arakan), chinezi, mon și indieni.

Birmana este limba oficială în Myanmar. Engleza se vorbește în general ca a doua limbă. Budismul therevada este religia majorității populației etnic birmaneze (și rakhine), shan, mon și chineze, în timp ce creștinismul este dominant printre karen. Indienii practică hinduismul sau islamul.

Rata natalității: 17.91‰; rata mortalității: 9.8‰ ; rata fertilității: 1.98 copii născuți/femeie.

CulturaModificare

Majoritatea populației, atât bărbații cât și femeile, poartă longyis sau un fel de sarong.

Birmania în cultura popularăModificare

Articol principal: Zile birmaneze.

Acțiunea nuvelei Zile birmaneze, scrisă de George Orwell, are loc în orașul ficțional Kyauktada, din Birmania stăpânită de Imperiul Britanic, la începutul secolului XX.

ReferințeModificare

^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Horia C. Matei (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. p. 333. ISBN 978-973-7839-38-1.
^ ^a ^b Myanmar pe mae.ro. Citat:
„Numele oficial al țării a cunoscut, de-a lungul anilor, numeroase modificări (Birmania, Uniunea Birmană, Republica Socialistă a Uniunii Birmane, Uniunea Myanmar, Republica Uniunea Myanmar)”
^ Lista țărilor, a teritoriilor și a monedelor din Ghidul de redactare interinstituțional al Uniunii Europene, publications.europa.eu
^ Khin Kyaw Han (1 februarie 2003). „1990 MULTI-PARTY DEMOCRACY GENERAL ELECTIONS”. National League for Democracy. iBiblio.org. Accesat în 11 iulie 2006.
^ Țara cu cea mai mică rată de penetrare a telefoniei mobile din lume Arhivat în 1 iunie 2012, la Wayback Machine., 30 mai 2012, Bogdan Biszok, Capital, accesat la 31 mai 2012

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Myanmar

en A Closer Look at Burma's Ethnic Minorities Arhivat în 3 decembrie 2011, la Wayback Machine., Jan. 30, 2009, Hannah Beech, TIME
en myanmar.gov.mm
Burma la The World Factbook
Burma Arhivat în 5 decembrie 2009, la Wayback Machine. from UCB Libraries GovPubs
Myanmar pe Curlie
Myanmar at Encyclopædia Britannica
Date geografice legate de Myanmar la OpenStreetMap
Atlasul Wikimedia pentru Myanmar
Myanmar, țara aurului, 9 august 2006, Descoperă

[8f499ad3b3f4fbe732a4b253ad107af9-1] ttps://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[ESL05-2] Horia C. Matei (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. p. 333. ISBN 978-973-7839-38-1.

[mae-3] Myanmar pe mae.ro. Citat:
„Numele oficial al țării a cunoscut, de-a lungul anilor, numeroase modificări (Birmania, Uniunea Birmană, Republica Socialistă a Uniunii Birmane, Uniunea Myanmar, Republica Uniunea Myanmar)”

[4] Lista țărilor, a teritoriilor și a monedelor din Ghidul de redactare interinstituțional al Uniunii Europene, publications.europa.eu

[5] Khin Kyaw Han (1 februarie 2003). „1990 MULTI-PARTY DEMOCRACY GENERAL ELECTIONS”. National League for Democracy. iBiblio.org. Accesat în 11 iulie 2006.

[cp2012-05-31-6] Țara cu cea mai mică rată de penetrare a telefoniei mobile din lume Arhivat în 1 iunie 2012, la Wayback Machine., 30 mai 2012, Bogdan Biszok, Capital, accesat la 31 mai 2012

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]