Chelmenți

Кельменці

— Așezare de tip urban —

Drapel

Stemă

Chelmenți

Chelmenți (Regiunea Cernăuți)

Poziția geografică

Chelmenți

Chelmenți (Ucraina)

Poziția geografică

Coordonate: 48°27′57″N 26°49′54″E / 48.46583°N 26.83167°E

7322055100

Atestare

1559

Suprafață

- Total

6,42 km²

Altitudine

193 m.d.m.

Populație (2007)

- Total

7.699 locuitori

- Densitate

1,199 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

60100

Prezență online

Chelmenți sau Chilieni (între 1942-1944)^[1] (în ucraineană Кельменці, transliterat Kelmenți, în rusă Кельменцы, în germană Kelmenzi și în poloneză Kelmieńce) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului Nistru. Este situat la o distanță de 83 km nord-est de orașul Cernăuți și la 5 km nord de frontiera Ucrainei cu Republica Moldova, pe autostrada Cernăuți-Secureni.

Orașul este situat la o altitudine de 193 metri, în partea de centru a raionului Chelmenți. Are 7,699 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Orașul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul internațional rutier și feroviar de trecere a frontierei Chelmenți - Larga, între Ucraina și Republica Moldova.

Istoric

Până în 1939

Localitatea Chelmenți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Chelmeștii. Prima atestare documentară a localității a avut loc în anul 1559 ^[2].

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău^[3]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Chelmenți (denumirea rusificată a localității Chelmeștii) făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin ^[4], ca reședință de ocol. În anul 1892, satul a fost legat la rețeaua de căi ferate a Rusiei, aflându-se la o distanță de 3 km de gara Larga. În 1898 s-a construit o școală.

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Chelmenți a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică au existat aici o pretură, un spital de stat, un oficiu PTT de stat și un oficiu telefonic ^[5].

Anii 1939 - 1945

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia ^[6].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1960, a fost înființat raionul Chelmenți inclus în componența RSS Ucrainene, iar satul Chelmenți a primit statutul de așezare urbană (orășel).

Începând din anul 1991, orășelul Chelmenți face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 216 (48+173), reprezentând 2,61% din populație ^[7]. În prezent, satul are 7.699 locuitori, preponderent ucraineni.

Orașul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul internațional rutier și feroviar de trecere a frontierei Chelmenți - Larga, între Ucraina și Republica Moldova.

Stema

Stema orașului Chelmenți a fost aleasă la data de 11 ianuarie 2002 prin Hotărârea Consiliului orășenesc din cea de-a XXIII-a ședințe. Autorul stemei este A. Grechylo^[8].

Stema are forma spaniolă a scutului, care este tradițională pentru stemele orașelor și satelor din Ucraina. Elementul central al stemei este un taur de aur pe un fundal albastru (azuriu), conform recomandările făcute de Societatea ucraineană de heraldică (UHT). În cele patru colțuri ale scutului se află patru trandafiri argintii. Taurul și florile simbolizează activitățile desfășurate în localitate: creșterea vitelor și cultivarea plantelor. Aceste elemente sunt în legătură cu un semn vechi din Basarabia.

Pe scut este amplasat un turn de cetate argintiu cu trei metereze. Numărul de metereze de pe turn și culoarea indică faptul că așezarea este oraș regional și, în acest sens, are o importanță regională.

Demografie

Componența lingvistică a așezării de tip urban Chelmenți

Ucraineană (95,72%)

Rusă (2,61%)

Română (1,45%)

Alte limbi (0,11%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Chelmenți era vorbitoare de ucraineană (95,72%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (2,61%) și română (1,45%).^[9]

1930: 4.519 (recensământ)^[10]

1989: 8.282 (recensământ) ^[11]

2001: 8.120 (recensământ)

2007: 7.699 (estimare)

Personalități

Nicolae Dan Cristescu (n. 1929) - matematician român, membru titular al Academiei Române (din 1992)

Obiective turistice

Monumentul soldaților căzuți în cel de-al doilea război mondial ^[12]

Note

^ Codul general al României: (Codurile, legile și regulamentele în vigoare) Întocmit după textele oficiale, Volumul 30,Partea 1
^ „АМУ - Кельменці”. Arhivat din original la 28 septembrie 2007. Accesat în 14 mai 2009.
^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 14 mai 2009.
^ Județul Hotin
^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 14 mai 2009.
^ A.Grechylo, "Coats-of-arms and Flags of Towns and Villages in Ukraine", Pt.1.
^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
^ „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 20 iulie 2011. Accesat în 23 mai 2009.
^ „World Gazetteer”. Arhivat din original la 28 noiembrie 2011. Accesat în 14 mai 2009.
^ Monumentul soldaților din Chelmenți^{[nefuncțională]}

Legături externe

Chelmenți pe WikiMapia
Hartă topografică sovietică
Heraldry.com.ua - Orașul Chelmenți Arhivat în 3 martie 2016, la Wayback Machine.
Imagini din Chelmenți Arhivat în 8 aprilie 2012, la Wayback Machine.

[1] Codul general al României: (Codurile, legile și regulamentele în vigoare) Întocmit după textele oficiale, Volumul 30,Partea 1

[2] „АМУ - Кельменці”. Arhivat din original la 28 septembrie 2007. Accesat în 14 mai 2009.

[3] Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563

[4] „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 14 mai 2009.

[5] Județul Hotin

[6] Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353

[7] „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 14 mai 2009.

[8] A.Grechylo, "Coats-of-arms and Flags of Towns and Villages in Ukraine", Pt.1.

[populatie_ucraina_2001-9] „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.

[10] „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 20 iulie 2011. Accesat în 23 mai 2009.

[11] „World Gazetteer”. Arhivat din original la 28 noiembrie 2011. Accesat în 14 mai 2009.

[12] Monumentul soldaților din Chelmenți^{[nefuncțională]}

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]