Clătită

Clătită; - Preparat culinar -	Foi de clătită
	Foi de clătită
Materii prime	făină, ouă, lapte, sare, ulei, apă
Timp de preparare	15 min.
Mod de servire	cald sau rece
Grupa de preparate	deserturi; gustări
Origine	Franța

Clătita ^[1] este un preparat culinar obținut prin coacerea unei foi subțiri de aluat făcut din făină de grâu, ouă, lapte, apă și sare, de obicei de formă rotundă, umplută cu dulceață, marmeladă, gem, ciocolată, brânză dulce sau urdă, consumată ca desert. Umplute cu brânză sărată, carne, legume, foile de clătită pot intra în componența unor gustări. Clătitele pot fi prezentate pe farfurie sau platou; rulate, pliate ori împachetate.^[2] Ele pot fi, de asemenea, preparate cu și fără verdețuri, tăiate fin, ca adăugare la o supă de vită.

Etimologie

Supă cu clătite

În limba germană se numește Palatschinke, Pfannkuchen sau Frittaten (Austria, ) în Serbia “palacinka”, în maghiară “palacsinta”, în slovacă “palacinka”.^[3]

Istoric

Clătite cu umpluturi diverse

Clătitele sunt o specialitate bretonă, o regiune din nord-vestul Frantei, care a devenit cunoscută și apreciată rapid în toată lumea. Pot fi atât dulci ("crepes"), cât și sărate ("galette"), iar umpluturile variază de la cele mai simple( zahăr, dulceață, miere, ciocolată) până la combinații spectaculoase și incitante.

Original, clătitele se serveau cu cidru (băutura fermentată pe bază de mere), ulterior a apărut cea mai spectaculoasă formă de prezentare a clătitelor "crepes Suzette" (clătite flambate în lichior și suc de portocale)^[4].

În Franța chiar există o sărbătoare la care se servesc clătite, în mod tradițional. Se numește "La Chandeleur" (2 februarie, "Ziua Binecuvântării Fecioarei Maria"). Această zi a devenit cunoscută ca "Ziua clătitelor", deoarece tradiția cere să se ofere clătite. Legenda zice că persoana care reușește în această zi să arunce o clătită în sus și să o prindă în tigaie cu dreapta, în timp ce ține o monedă de aur în stânga, va avea noroc de bogăție și prosperitate tot anul.

Și în Anglia există o sărbătoare a clătitelor: "Shrove Tuesday" sau "Pancake Tuesday". În Norvegia, clătitele se numesc pannekake, iar în majoritatea regiunilor germane se numesc Crêpes (referindu-se la un crêpe plat și larg, spre deosebire de clătitele native pannekake mai mici și mai groase)

Prepararea foii de clătită

Ouăle dezinfectate se spală și se trec prin jet de apă rece, făina se cerne, laptele se fierbe și se răcește.

Ouăle se bat cu ajutorul unui tel, amestecându-se cu făina, laptele, sarea și apa minerală, până se obține o pastă omogenă, semilichidă. Se înfierbântă o tigaie cu marginile joase, se unge cu ulei, iar cu ajutorul unui polonic se toarnă un strat subțire de compoziție astfel încât să se acopere fundul tigăii. Se coace la foc iute, pe ambele părți, când este gata se răstoarnă pe o farfurie, continuând cu următoarea. După compoziția de umplere, în toate bucătăriile lumii se întâlnesc sute de specialități de deserturi și gustări, care au la bază foaia de clătită.^[5]

Sortimente de clătite

Clătită cu dulceață

Grupa deserturilor

Sortimente de clătite din grupa deserturilor^[6]:

Clătite cu dulceață sau gem
Clătite cu brânză de vacă
Clătite cu urdă și mărar
Clătite cu înghețată
Clătite cu sos de ciocolată
Clătite cu gem de caise și nuci
Clătite cu nucă și frișcă

Grupa gustărilor

Sortimente din grupa gustărilor:

Clătite umplute cu carne: Carnea (de porc, pui sau vită) se fierbe, se răcește, se trece prin mașina de tocat. Ceapa se călește în ulei, se amestecă împreună carnea tocată, verdeața (mărar și pătrunjel), sare, piper și se umplu (împachetează) foile de clătită, se pun într-o tavă unsă cu ulei, se acoperă cu smântănă și se dau la cuptor pentru 15 minute.^[7]
Clătite cu creier și spanac : Clătitele se umplu cu o compoziție din creier fiert și răcit, amestecat cu verdeață, unt și condimente cu garnitură de piure de spanac
Clătite cu spanac și brânză: Compoziția este făcută din spanac fiert, călit în unt și amestecat cu ou, brânză de vaci și condimente. Se unge cu unt o tavă de mărimea clătitelor și se așază în straturi succesive, clătită, compoziție, clătită, încheindu-se cu o foaie de clătită deasupra peste care se toarnă smântână și se dă la cuptor pentru 20 min. Se servește fiebinte, tăiată în felii de tort, cu cașcaval ras deasupra.^[8]
Clătite brașovene (crochete brașovene): diferă de cele cu carne prin faptul că au în compoziție și carne de vită, cașcaval ras și ou.

Carnea de porc și vită împreună cu ceapa tocată se înăbușă la tigaie până se înmoaie, se potrivește cu sare și piper și se trece de două ori prin mașina de tocat, se adaugă oul bătut, mărarul verde mărunțit și cașcavalul ras. Se umplu foile de clătită, se dau prin ou și pesmet și se prăjesc uniform în ulei încins. Se servesc fierbinți cu sos de roșii și smântână.

Clătite cu legume (rulouri)

Note

^ dexonline - Clătită
^ Chirvăsuță, A. Tehnologia preparatelor de bucătărie și cofetărie, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1975
^ De unde provin clătitele, desertul răspândit în toate colțurile lumii VIDEO, 17 iulie 2016, Stefan Both, Adevărul, accesat la 17 iulie 2016
^ Ghid Gourmet - Bretania, Franța (arhiva - 7 Travel Nr. 2, 10 noiembrie 2008) - Editor: Anne-Mary Nechita; accesat la 24 mai 2015
^ Florea, C. Îndrumar pentru unitățile de alimentație publică, Ed. Tehnică, București 1988
^ Becsek G, Bucate alese, Revista Transilvania, Sibiu 1984
^ Enache, D. Bucătăria unităților gastronomice, Ed. Sport-Turism, București 1975
^ Nicolescu, R. Serviciile în turism, Ed. Sport-Turism, București 1988

Vezi și

Galerie de imagini

Prepararea aluatului pentru clătite
Crochete din foi de clătită
Clătite cu ciocolată

[1] xonline - Clătită

[2] Chirvăsuță, A. Tehnologia preparatelor de bucătărie și cofetărie, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1975

[3] De unde provin clătitele, desertul răspândit în toate colțurile lumii VIDEO, 17 iulie 2016, Stefan Both, Adevărul, accesat la 17 iulie 2016

[4] Ghid Gourmet - Bretania, Franța (arhiva - 7 Travel Nr. 2, 10 noiembrie 2008) - Editor: Anne-Mary Nechita; accesat la 24 mai 2015

[5] Florea, C. Îndrumar pentru unitățile de alimentație publică, Ed. Tehnică, București 1988

[6] Becsek G, Bucate alese, Revista Transilvania, Sibiu 1984

[7] Enache, D. Bucătăria unităților gastronomice, Ed. Sport-Turism, București 1975

[8] Nicolescu, R. Serviciile în turism, Ed. Sport-Turism, București 1988

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]