Cojușna, Strășeni

sat din raionul Strășeni, Republica Moldova
(Redirecționat de la Cojușna)
Cojușna
—  Sat  —
Panoramă
Panoramă
Cojușna se află în Moldova
Cojușna
Cojușna
Cojușna (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°05′35″N 28°39′30″E / 47.0930555556°N 28.6583333333°E47°05′35″N 28°39′30″E / 47.0930555556°N 28.6583333333°E

Țară Republica Moldova
RaionStrășeni

Guvernare
 - PrimarIgor Crăciun (ACUM[1], 2019)

Suprafață
 - Total801 ha
2995 ha împreună cu terenurile agricole km²

Populație (2014)[2]
 - Total6.247 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-3715
Prefix telefonic237

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Cojușna este o localitate din raionul Strășeni, Republica Moldova ce se învecinează cu satele Trușeni, Scoreni, orașele Vatra și Strășeni. Localitatea este așezată pe ambele maluri ale râului Cojușna, afluent de dreapta al râului Bâc, și este situat pe trei coline, fiind întins pe o lungime de 6 km de la est la vest și 4 km de la nord spre sud.[3]

IstoricModificare

Prima atestare documentară a satului Cojușna datează de la 7 martie 1528, deși Dicționarul Statistic al Basarabiei, editat în 1923, indică anul 1508. Astfel, într-un document de la 7 martie 1528 se arată că satul ar fi existat de acum, pe când Mavrușca, soția lui Costel Posadnic, devine proprietară aici. Cândva fusese cumpărat de către bărbatul ei și de către Teodor Posadnic cu 550 de zloți tătărești. Dar toate documentele care s-au scris atunci și în secolele care au urmat atestă și alt adevăr incontestabil: satul Cojușna a fost un cuib de răzeși, mazili și boiernași.[4]

În cadrul primului recensământ desfășurat în ținutul Orhei-Lăpușna în decursul anului 1772, în Cojușna au fost înregistrate 51 de gospodării. La recensământul din 1817, scrie savantul Vladimir Nicu, în sat erau deja 120 de gospodării de răzeși, dintre care 19 de mazili și 20 de ruptași de visterie. Mai existau 10 văduve și 45 de burlaci. Aveau 2 preoți, un diacon și 3 dascăli - unul dintre care era și învățător la școală[5].

În 1859 Cojușna e alcătuită din 353 de case cu o populație de 638 de bărbați și 625 de femei. La 1 ianuarie 1865, gospodăriile din sat stăpâneau 2488 desetine de pământ arabil și 531 desetine de pădure[5].

Recensământul din 1923 atestă în sat 2052 de bărbați și 2089 de femei. În această perioadă Cojușna era în componența județului Chișinău, volostea Sirețului[6]. Mai târziu, la 25 septembrie 1925, prin decretul regal emis de regele Ferdinand I, este adoptată legea administrativă prin care se promulgă o nouă diviziune administrativ-teritorială a României. Cojușnei i se acordă statut de comună și face parte din județul Lăpușna[7].

GeografieModificare

Satul Cojușna este situat în partea de sud a raionului Strășeni, la o distanță de 10 km de centrul raional cu același nume și ocupă o suprafață de 801 ha. Aria totală a pământurilor subordonate satului constituie 2995 ha, inclusiv intravilanul 482 ha. Localitățile vecine a satului sunt satele Trușeni, Căpriana, Scoreni și orașele Strășeni și Vatra.Conform istoriei s.Cojusna era populat de țărani răzeși (liberi). Hramul satului Cojușna este „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și se sărbătorește la data de 6 mai.

Relieful teritoriului este complicat, cu pante abrupte. Satul se extinde de la Est pe ambele maluri ale râulețului Cojușna, afluentul din dreapta a râului Bâc și este situat pe trei coline, fiind întins pe o lungime de de la est la vest și de la nord spre sud. Coasta dreaptă a văii râulețului se referă la expoziția Nord-estică, panta abruptă 8-100, suprafața coastei este deluroasă cu caracter de alunecări de teren străvechi. Coasta stângă a văii râulețului Cojușna, în partea de jos, este mai netedă și mai puțin înclinată. Teritoriul satului este inclus în regiunea podișului din Moldova Centrală (Codrii).

Clima este caracterizată ca continentală moderată cu vară fierbinte și iarnă relativ caldă. Astfel de climă continentală este condiționată de îndepărtările ale suprafețelor mari acvatice și ale munților Carpați, care prezintă obstacol pentru pătrunderea maselor de aer umede de la vest[8].

PopulațiaModificare

Conform Recensământul populației și al locuințelor din 2014, satul Cojușna avea în 2014 o populație de 6247 de locuitori, dintre care 3012 bărbați (48,2%) și 3235 femei (51,8%). Din nr. total al populației 6005 s-au declarat români/moldoveni, 56 ruși, 52 ucraineni, ș.a. De asemenea, în localitate au fost înregistrate 1816 gospodării[9].

2004 2014
Grup Etnic Populație % din total Populație % din total
Băștinași declarați Moldoveni

Băștinași declarați Români

6625

150

94,56%

2,14%

5276

729

84,46%

11,67%

ruși 103 1,47% 56 0,9%
ucraineni 85 1,21% 52 0,83%
bulgari 14 0,2% 9 0,14%
evrei 8 0,11%
găgăuzi 4 0,06%
polonezi 2 0,03%
romi 2 0,03%
altele, nedeclarată 13 0,19% 125 2%
Total 7006 6247
Sursă: Rezultatul recensământului din 2004 Rezultatul recensământului din 2014

Economie și infrastructurăModificare

EconomieModificare

În satul Cojușna activează circa 100 agenți economici dintre care cele mai cunoscute sunt: fabrica de vin „Migdal-P”, compania producătoare de patiserie și cofetărieNefis” și Fabrica de vin „Cojușna” (nefuncțională). Pe lângă acestea, în localitatea activează diverși agenți economici de prelucrare a producției agricole, fabrică de conserve, întreprinderi din domeniul construcțiilor, comerțului sau care prestează servicii de transport.[10]

AgriculturăModificare

Suprafața totală a pământurilor subordonate satului Cojușna constituie 2995 ha, inclusiv: terenuri agricole –1483 ha; arabile – 1000 ha; livezi – 139 ha; vii – 310 ha; pășuni – 34 ha. Cele mai mari întreprinderi agricole și gospodării țărănești sunt: SRL „Leodin&Co”,  SRL „Moșia lui Dumbravă”, GȚ „Munteanu Nicolae”, GȚ „Ritandrex”, GȚ „Vega Țurcanu”, SRL „Agremtur”, SRL „Umbrela Verde”, GȚ „Tranga Andrei”, SRL „Vitis Cojușna”, SRL „Agrodor Succes”, GȚ „Ion Ungureanu”.[10]

InfrastructurăModificare

  • Străzi și drumuri Satul Cojușna este amplasat în apropierea traseului auto Chișinău-Ungheni, dispunând de două accese la acest traseu. Primul acces – despre or. Chișinău, pe str. Mihai Viteazul și al doilea acces la traseu pe str. Revaz Lomtadze. Legătura dintre localitățile învecinate se realizează prin același traseu auto și, suplimentar, printr-o rețea de drumuri locale. Străzile principale ale satului sunt: str. Mihai Viteazul, str. Ștefan cel Mare, str. Revaz Lomtadze, str. Sirețului; str. Podgorenilor. Aceste străzi principale și alte străzi secundare dispun de partea carosabilă asfaltică. O mare parte din rețeaua de drumuri este neasfaltată. Total, pe teritoriul localității sunt 87 străzi și stradele.[10]

AdministrațieModificare

Crăciun Igor (ACUM) a fost ales primar al satului Cojușna în turul II al alegerilor locale din noiembrie 2019.

Conform rezultatelor alegerilor locale din 20 octombrie 2019 componența Consiliului sătesc format din 15 consilieri, este următoarea:

  Partid Consilieri Componența Consiliului
Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” 6            
Partidul „Voința Poporului” 2            
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 2            
Partidul Democrat din Moldova 2            
candidați independenți 3            

EducațieModificare

În teritoriul s. Cojușna activează următoarele instituții de învățământ: Liceul-Teoretic „Alecu Russo”, Școala de Arte Cojușna, frecventată de circa 170 elevi, instruiți de 18 profesori, la diferite specialități și anume: dans popular, dans modern, pian, acordeon, chitară, instrumente aerofonice, canto popular, pictură și olărit, grădinița-creșă de copii nr. 1 „Poienița”, grădinița-creșă de copii nr. 2 „Floricica” și biblioteca sătească.[10]

Viața religioasăModificare

 
Biserica Sf. Gheorghe din Cojușna

Biserica Ortodoxă Sf. Gheorghe

Conform surselor arhivistice, prima atestare documentară a bisericii din localitate ține de anul 1779. Biserica cu hramul „Sf. Voievozi Mihail și Gavril” a fost construită din lemn pe temelie de piatră și împreună cu clopotnița erau acoperite cu șindrilă. Preotul Vladimir Caisân, parohul bisericii, care a decedat în 1958, menționa într-un manuscris că temelia unei biserici noi a fost pusă în anul 1815, dar este zidită numai până la ferestre, după care a fost o întrerupere de 40 de ani, ca la 1855 să fie finisată. La 23 aprilie 1858 noua biserică a fost sfințită în numele Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ulterior lăcașul a fost lărgit și dobândește forma actuală de cruce.[11]

Preoți-parohi:
Nume, prenume ani
Constantin Zaltur 1815-1854
Gheorghe Ciubuc 1854-1869
Vladimir Baltaga 1869-1900
Mihail Ganea 1900-1920
Grigorie Ciubuc 1920-1941
Vladimir Caisân 1927-1958
Alexandru Turcin 1958-1974
Vasile Radu 1975-1978
Alexei Coțofani 1978-1981
Constantin Stăvilă 1981-1989
Vasile Hegea 1991-1993
Chiril Damian 1993-2011
Serghie Jmurcov 2011-prezent

PersonalitățiModificare

  • Mihai Poiată (n. 1949), prozator, cineast, dramaturg
  • Anatol și Irina Bivol (n. 1960 și 1969), interpreți de muzică ușoară
  • Igor Boțan (n. 1960), analist politic
  • Veaceslav Madan (n. 1948), actor, regizor. Ministru al Culturii în perioada 2002-2006
  • Grigore Triboi (n. 1956), doctor în economie, ministru al industriei și comerțului (1997)

Localități înfrățiteModificare

Galerie de imaginiModificare

Anii '80Modificare

NoteModificare

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ „cojusna.md”. Accesat în . 
  4. ^ Moșin, Octavian (). Cojușna - vatră de credință străbună. Centrul Editorial-Poligrafic al USM. p. 102. 
  5. ^ a b Localitățile Republicii Moldova, vol 4. Fundația „Draghiștea” Chișinău. . p. 409. 
  6. ^ Moșin, Octavian (). Cojușna - vatră de credință străbună. p. 112. 
  7. ^ Monitorul Oficial. . p. 11034. 
  8. ^ „Geografie”. cojusna.md. Accesat în . 
  9. ^ „Recensământul populației și al locuințelor, 2014”. Accesat în . 
  10. ^ a b c d „Cojusna.md”. Accesat în . 
  11. ^ Moșin, Octavian (). Cojușna - vatră de credință străbună. Centrul Editorial-Poligrafic al USM. p. 18-19. 

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cojușna