Comuna Beleți-Negrești, Argeș
Beleți-Negrești | |
— comună — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 44°55′42″N 25°04′41″E / 44.92833°N 25.07806°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 14352 |
Reședință | Zgripcești |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Beleți-Negrești[*] | Mihai Marin[*][1] (PRO, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 49 km² |
Altitudine | 374 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 1.740 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Beleți-Negrești (în trecut, Beleți) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Beleți, Lențea, Negrești și Zgripcești (reședința).
Așezare
modificareComuna se află în estul județului, pe malurile Cârcinovului, pe cursul său superior, până în zona unde primește apele afluentului Râul Grecilor. Este străbătută de șoseaua județeană DJ702, care o leagă spre sud de Priboieni și Topoloveni (unde se termină în DN7) și spre nord de Dobrești, Boteni și mai departe în județul Dâmbovița de Cândești.[2]
Sit arheologic
modificareExistența anterioară a unei comunități umane pe teritoriul actual al localității Beleți este atestată prin tezaurul de monede geto-dacice de tip Filip al II-lea descoperite, precum și prin tumulii din epoca bronzului timpuriu de pe teritoriul satului Negrești cercetați arheologic de prof. Eugenia Popescu și Romeo Maschio de la Muzeul Județean Argeș, în 1977[3].
Toponimie
modificareBeleți - toponim care indică o caracteristică a locului sau a locuitorilor, provenind din tema slavă bel = „alb” în antiteză semantică, fiind Negrești, sat component al comunei. Numele satului Beleți este asociat, însă, prin tradiție, cu domnitorul Țării Românești, Vlad Țepeș, cel care „ar fi construit, în aceste locuri, o casă pentru judecarea boierilor „hicleni”, inamici ai domnului, loc unde Țepeș ar fi pedepsit, prin tragere în țeapă, pe cei care au făcut rău „țării”.
Lențea - toponim derivat, prin afereză, din numele propriu Elena, Lențea fiind, potrivit unor documente legale, deținătoarea unor proprietăți întinse în aria actuală a satului.
Negrești - toponim social colectiv cu valoare antonimică în raport cu Beleți. La origine, un antroponimic format pe baza unei porecle - Negrea, poreclă ce viza o particularitate fizică individuală a unuia dintre fondatorii așezării.
Zgripcești - nume topic format pe baza apelativului zgripcă (termen popular, cu sens depreciativ, pentru „vioară”), indicând ocupația unor locuitori din sat, lăutari de profesie. Denumirea anterioară a satului: Negreștii de Jos[4].
Specific arhitectural
modificareArhitectura construcțiilor este specifică arhitecturii populare muscelene. Construcțiile de locuit prezintă, sub raportul elevației, un parter amenajat ca depozit de produse agricole, și, parțial, ca bucătărie; un etaj cu plan, în general, bicameral, cu accese separate din sală. Edificiile mai vechi (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX) au ample decoruri în stucatură (glastre de flori, motive geometrice variate). Noile construcții prezintă un plan extins, edificarea acestora, folosindu-se, cu precădere, cărămida[5].
Demografie
modificareComponența etnică a comunei Beleți-Negrești
Români (95%)
Alte etnii (0,06%)
Necunoscută (4,94%)
Componența confesională a comunei Beleți-Negrești
Ortodocși (94,37%)
Alte religii (0,11%)
Necunoscută (5,52%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Beleți-Negrești se ridică la 1.740 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.941 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (95%), iar pentru 4,94% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,37%), iar pentru 5,52% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]
Politică și administrație
modificareComuna Beleți-Negrești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mihai Marin[*] , de la Partidul PRO România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
Partidul PRO România | 4 | |||||
Uniunea Salvați România | 2 | |||||
Partidul Social Democrat | 2 | |||||
Partidul Național Liberal | 2 | |||||
Partidul Mișcarea Populară | 1 |
Istorie
modificareLa sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Beleți, făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Beleți, Negrești și Zgripcești, având în total 1438 de locuitori ce trăiau în 348 de case. În comună erau câteva mori de apă, trei biserici și o școală cu 55 de elevi.[10] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având aceeași alcătuire plus cătunul Albotele, și o populație de 2362 de locuitori.[11] În 1931, comuna a luat numele de Beleți-Negrești, pe care îl mai purtase și anterior.[12]
În 1950, ea a fost transferată raionului Topoloveni și apoi (după 31 dec.1960) raionului Găești din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș.[13][14]
Monumente istorice
modificareÎn comuna Beleți-Negrești se află două cruci de piatră clasificate ca monumente istorice memoriale sau funerare de interes național: Crucea lui Piroi (aflată în centrul satului Beleți, vis-a-vis de fosta cooperativă), datând din 1720; și o altă cruce aflată în satul Negrești, datând din 1707.
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Beleți-Negrești, Argeș (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Mihail M. Robea, Monografiile sătești argeșene - valoroase surse de documentare pentru istorici și etnologi, Pitești, S.n., 2001, p. 137.
- ^ Ibidem, p. 139.
- ^ Ibidem, p. 138.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Beleți, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 362–363.
- ^ „Comuna Beleți în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 264. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .