Comuna Borșa, Cluj

Borșa (în maghiară Kolozsborsa) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Borșa (reședința), Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula.

Coordonate: 46°56′02″N 23°39′57″E ({{PAGENAME}}) / 46.93389°N 23.66583°E
Borșa
— comună —
Biserica reformată din Ciumăfaia (monument istoric)
Borșa Borșa (România) Localizarea satului pe harta României
Borșa Borșa (Județul Cluj) Localizarea satului pe harta județului Cluj

Țară	România
Județ	Cluj

SIRUTA	56265
Atestare	1216 ^[1]

Reședință	Borșa
Sate componente	Borșa, Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia, Giula

Guvernare
- Primar	Mariana Secara[*]^[3] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
- Total	61,62 km²
Altitudine	328 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	1.511 locuitori
- Densitate	30,31 loc./km²

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407110
Prefix telefonic	+40 x64 ^[2]

Prezență online
site web oficial GeoNames

Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Modifică date / text

Date geografice

Comuna Borșa este situată în zona Dealurilor Clujului, pe râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km², având o populație de peste 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Borșa și satele Borșa-Cătun, Ciumăfaia și Giula.

Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologică a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limita nordică o formează cumpăna de ape dintre valea Borșei și valea Lunei de Jos. Limita sudică se suprapune cumpenei dintre Borșa și valea Feiurdului. Relieful se prezinta sub forma unor dealuri care au înalțimi de până la 400-500 m (Orhei 410 m, Fătuica 460 m) cu structura monoclinală, rezultată prin eroziunea unei vechi platforme piemontalo-litorale cu văi în general largi, maturizate. Aflandu-se in regiunea limitrofa a Podisului Somesan, teritoriul comunei Borșa prezinta caractere de tranzitie din punct de vedere al reliefului, dar si din punct de vedere al celorlalte conditii naturale. In relief, aceasta tranzitie se pune in evidență prin disparitia treptata a caracterelor de platforma structural-erozive, pe măsură ce inaintează dinspre Ciumăfaia spre Borșa si, in continuare, spre Răscruci.

Demografie

Componența etnică a comunei Borșa

Români (85,11%)

Maghiari (4,9%)

Romi (3,11%)

Alte etnii (6,88%)

Componența confesională a comunei Borșa

Ortodocși (76,64%)

Greco-catolici (5,56%)

Reformați (4,96%)

Penticostali (3,18%)

Baptiști (1,13%)

Alte religii (1,46%)

Necunoscută (7,08%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Borșa se ridică la 1.511 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.600 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,11%), cu minorități de maghiari (4,9%) și romi (3,11%).^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,64%), cu minorități de greco-catolici (5,56%), reformați (4,96%), penticostali (3,18%) și baptiști (1,13%), iar pentru 7,08% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Politică și administrație

Comuna Borșa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Mariana Secara[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	8
	Partidul Social Democrat	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[8] ^[9]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1850	2.781	2.177	480	1	76	47
1880	3.020	2.433	537	10		40
1890	3.370	2.686	624	14		46
1900	3.569	2.915	638	16		0
1910	3.602	2.882	674			46
1920	3.706	3.074	535			97
1930	4.229	3.617	530	5	23	54
1941	4.713	3.851	745	1	85	31
1956	4.457	3.961	496			0
1966	3.885	3.430	384	1	69	1
1977	3.291	2.897	313		80	1
1992	2.119	1.868	207	2	42	0
2002	1.868	1.653	164	1	50	0

Borșa, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istoric

Prima menționare documentară a satului Borșa este din 1216 sub denumirea de Bursa.^[1] A fost reședința plasei Borșa. Printr-un document emis de regele Ludovic I (1326-1383), datat 1337, satul Borșa este donat familiei nobiliare Bánffy, care va rămâne proprietara satului până la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial.^[10] Numele Borșa, dupa parerea istoricilor, este de origine romano-slavă sau cumană. Datorită situației politice din Transilvania, denumirea localității Borșa a fost tradusă sub diferite forme în limba maghiară, însă a rămas rădăcina Borșa în orice traducere. Partea a doua a denumirii care apare în documentele maghiare este ,,horoszt’’ care în maghiară înseamnă pădurice, tufărie la genitiv adică ,,păduricea sau tufăria lui Borșa’’. Denumiri Satul Borșa din județul Cluj, pe parcursul istoriei a fost denumit în mai multe feluri. In 1216, Borsa este cunoscuta sub denumirea de Bursa. În 1322 Harasta Borza. Pentru anul 1315 Borșa este cunoscută sub denumirea de Villa Borsahrozta, în 1332 sub denumirea de sacerdos de Borsa, Borsa Horosta, în 1333 întâlnim satul sub denumirea de Borsa horozta, în 1334 Borsahorost. Mai târziu, satul este amintit în 1576, 1587-1589 cu numele simplu de Borșa sau Bors. În 1854 apare și numele românesc al satului Borșea. Denumirea oficială de Borșa este preluată în anul 1918 odată cu Marea Unire a Transilvaniei cu România.

Primari

1990-1992 Ioan Neagu
1992-2000 Aurel Crisan
2000-2004 Vasile Pop (PNL)
2004-2008: Ileana Boșneag (PSD) și (PDL)
din 2008: Mariana Secară (PNL)

Lăcașuri de cult

Biserica Ortodoxă. Biserica are un clopot, înca în funcțiune, pe care este inscripționat în limba slavonă: Acest clopot este al Borșenilor. Clopotul aparține borșenilor cel puțin din anul 1714, funcționând în vechea biserica din lemn amplasată în Cimitirul ortodox, incendiată din ordinul generalului Bucow.
Biserica Reformată-Calvină.
Biserica Greco-Catolică.
Biserica din secolele XVI-XIX, din satul Ciumăfaia, cu amvon construit în 1745 de David Sipoș.
Biserica de lemn din Borșa
Biserica Penticostală.

Obiective istorice și turistice

Castelul Bánffy (secolul al XIX-lea)
Biserica reformată din Ciumăfaia
Biserica reformată din Giula
fosta „Villa rustica" din satul Ciumăfaia
Tumuli funerari pe teritoriul cătunului Borșa-Cătun, în zona Holomburi.
Dealurile Clujului de Est (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)

Personalități

Ioan Deleanu, jurist român, judecător la Curtea Constituțională a României (1995-1996)
Aurel Tămaș, interpret de muzică populară
Liviu Cotarla, medic
Ion Horatiu Crisan, istoric
Mircea Bochis (n. 1950), pictor
Hámory Várnagy Dalma (1908-1981) scriitor, compozitor și profesor de muzică
József Jakobi (1882-1967), medic
Ferenc Ocsvay, Ocsvai (1819–1887), născut în Ciumăfaia, publicist, jurist
Ferenczi Zoltán (1857–1927), istoric
Alexa Uifăleanu^⁠(d) (1947-2013), născut în Giula, fotbalist la FC Universitatea Cluj

Imagini

Comuna Borşa și satele componente
Intrarea în satul Borșa
Borșa
Imaginea castelului "Bánffy" din Borșa, în secolul al XIX-lea
Biserica reformată
Castelul Bánffy din Borșa (monument istoric)
Biserica "Sfinții Arhangheli" (1900)
Căminul cultural
Biserica greco-catolică
Monumentul eroilor din Borşa
Borșa-Cătun
Borșa, județul Cluj
Giula
Biserica reformată (secolul XVIII)
Giula
Biserica "Sfinții Arhangheli" (1854)
Casa parohială tradițională

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Borșa, Cluj

Bibliografie

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7.

Note

^ ^a ^b Atlasul localităților județului Cluj, p. 94
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 7 iunie 2023. Accesat în 24 iulie 2007.
^ Structura etno-demografică a României
^ Liviu Stoica et all, p. 48.

Legături externe

Pagina Primăriei
Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
Zona metropolitană Cluj-Napoca Arhivat în 26 septembrie 2007, la Wayback Machine.
Biserica Greco-Catolică din Borșa (Cluj)

[atlas1-1] Atlasul localităților județului Cluj, p. 94

[2] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[cb306fb907d1b883f7f855f120700cec-3] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[insse_2011_nat-4] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-6] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[7] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[st-8] „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 7 iunie 2023. Accesat în 24 iulie 2007.

[9] Structura etno-demografică a României

[10] Liviu Stoica et all, p. 48.

[1]

[3]

[2]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]