Comuna Găujani, Giurgiu
Găujani este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cetățuia, Găujani (reședința) și Pietrișu.
Găujani | |
— comună — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 43°44′54″N 25°42′53″E / 43.74833°N 25.71472°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Giurgiu |
SIRUTA | 103194 |
Reședință | Găujani |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Găujani[*] | Ionel Ciocan[*][1] (PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 81,02 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 2.223 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Așezare
modificareComuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, pe malul stâng al Dunării, la limita cu județul Teleorman și la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Este străbătută de șoseaua națională DN5C, care leagă Giurgiu de Zimnicea.[2]
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Găujani se ridică la 2.223 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.513 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,67%), cu o minoritate de romi (17,99%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,94%), cu minorități de creștini după evanghelie (2,25%) și adventiști (1,93%), iar pentru 7,33% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
modificareComuna Găujani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ionel Ciocan[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
Uniunea Salvați România | 4 | ||||||
Partidul Național Liberal | 2 |
Istorie
modificareLa sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Găujani și Petrișu, cu 1845 de locuitori. Existau în comună două școli mixte — una la Găujani, cu 38 de elevi (dintre care 6 fete), și una la Petrișu, cu 21 de elevi (dintre care 7 fete), o moară cu aburi, și două biserici.[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dunărea a aceluiași județ, având 560 de locuitori în aceleași două sate.[8]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, a trecut la județul Ilfov.[9][10] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[11]
Monumente istorice
modificareȘase obiective din comuna Găujani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre acestea sunt situri arheologice: situl de la Cetățuia (la ieșirea din Cetatuia spre Găujani); așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de Găujani. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1856) din Găujani și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1882) din centrul satului Pietrișu.
Personalități
modificare- Mariana Nicolesco (n. 1948 - d. 2022), soprană română.
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Găujani, Giurgiu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Găujani, com. rur., compusă din cătunele: Găujani și Petrișul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 487.
- ^ „Comuna Găujani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Bibliografie suplimentara
Gaujani in trecerea anilor,de Marin Soare,Editura Solaris Print,Bucuresti,2012