Deschide meniul principal

Comuna Tileagd, Bihor

comună în județul Bihor, România
Tileagd
Mezőtelegd
—  Comună  —
Biserica reformată din satul Poşoloaca (monument istoric)
Biserica reformată din satul Poşoloaca (monument istoric)
Tileagd (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°03′25″N 22°13′17″E / 47.056832°N 22.22138°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Bihor county CoA.png Bihor

SIRUTA31716

ReședințăTileagd
Sate componenteTileagd, Bălaia, Călătani, Poșoloaca, Tilecuș, Uileacu de Criș

Guvernare
 - PrimarAdrian-Romus Codrean[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6968 locuitori
 - Densitate109 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20027.142 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal417585

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Tileagd (în maghiară: Mezőtelegd) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Bălaia, Călătani, Poșoloaca, Tileagd (reședința), Tilecuș și Uileacu de Criș.

DemografieModificare



 

Componența etnică a comunei Tileagd

     Români (65,38%)

     Maghiari (20,22%)

     Romi (9,31%)

     Necunoscută (4,3%)

     Altă etnie (0,77%)

 

Componența confesională a comunei Tileagd

     Ortodocși (55,65%)

     Romano-catolici (5,25%)

     Reformați (16,51%)

     Penticostali (11,81%)

     Baptiști (3,71%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1,19%)

     Necunoscută (4,37%)

     Altă religie (1,47%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tileagd se ridică la 6.968 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.142 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (65,38%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (20,22%) și romi (9,31%). Pentru 4,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,65%), dar există și minorități de reformați (16,52%), penticostali (11,81%), romano-catolici (5,25%), baptiști (3,72%) și adventiști de ziua a șaptea (1,19%). Pentru 4,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrațieModificare

Comuna Tileagd este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Adrian-Romus Codrean[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Uniunea Democrată Maghiară din România3      
Partidul Social Democrat2      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2      
Partidul Mișcarea Populară1      
Uniunea Națională pentru Progresul României1      

IstorieModificare

  • Comuna Tileagd, atestată documentar în anul 1075, printr-un document emis de regele maghiar, Geza II, se organizează ca şi comunitate la începutul secolului al XII-lea, lângă un castru roman de graniţă, zonă străbătută de un vechi drum comercial. Evoluţia în timp a comunei, a cunoscut vicisitudinile epocii medievale, similare cu toate aşezările româneşti din această parte a Transilvaniei. La începutul secolului XIII, intensa activitate comercială şi meşteşugărească, transformă Tileagdul în oraş, care cunoaşte o dezvoltare continuă până după în anul 1950. În perioada interbelică, în oraşul Tileagd au existat: primărie, notariat administrativ, notar public, percepţie, poştă-telegraf, bancă de credit şi schimb valutar, post de jandarmi, dispensar medical uman şi veterinar, farmacie, abator, 3 măcelării, casă de cultură, 2 cinematografe, hotel, 2 restaurante, cooperativă de consum, brutărie, 6 magazine de coloniale, îmbrăcăminte şi încălţăminte, 2 mori, etc. Această dinamică economică, a avut ca urmare firească creşterea populaţiei, care în anul 1934, pe baza unui recensământ, număra 3115 locuitori, români şi maghiari, dintre care 1217 muncitori, 1625 agricultori, iar restul, comercianţi, funcţionari intelectuali. În anul 1950, ca urmare a organizării administrativ-teritoriale a ţării, Tileagdul pierde titlul de oraş, pe care îl deţinea din 1692, devenind comună. Epoca comunistă, cu toate „reformele" ei a diminuat rolul economic al comunei, care rămâne totuşi o comună de referinţă în Bihor. După revoluţia din 1989, sau făcut eforturi pentru modernizarea instituţională şi a infrastructurii, încercând să i se redea Tileagdului, strălucirea de altă dată.

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.