Constantin Stezar
| Constantin Stezar (Stejar) | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 16 mai 1814 |
| Decedat | 30 octombrie 1909 (95 de ani) |
| Părinți | Istrate Stezar Ana Avram |
| Copii | Nicolae Vlad Stezar (adoptat) |
| Naționalitate |  Imperiul Austro-Ungar |
| Ocupație | militar  |
| Președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS) | |
| În funcție | |
| 12 ianuarie 1863 - 8 mai 1871 | |
| Succesor | David Urs |
| Președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS) | |
| În funcție | |
| 10 septembrie 1897 - 20 februarie 1902 | |
| Predecesor | David Urs |
| Studii | Școala normală din Orlat Studii militare la Laibach și Viena |
| Activitate | |
| A luptat pentru | Imperiul Austro-Ungar |
| Ani de serviciu | 1849 - 1861 |
| Gradul | Căpitan |
| Unitatea | Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a IV-a |
| Bătălii / Războaie | Luptele din Munții Apuseni din anul 1849 |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Sigmma memoriae |
Modifică date / text  | |
Constantin Stezar (Stejar) (n. 16 mai 1814, Jina – d. 30 octombrie 1909, Jina) a fost un ofițer din cadrul Regimentului I de Graniță de la Orlat cu gradul de căpitan și care, începând din anul 1863, devine președintele "Comitetului de Administrare al Fondului școlastic" al fostului regiment orlățean.
Date biografice
modificare- S-a născut în 16 mai 1814 ca fiu al grănicerului Istrate Stezar și al Anei, născută Avram.
- Face studiile elementare la Jina, cele "normale" al "Școala normală" din Orlat urmate de studiile militare la institutul din Năsăud[1].
- 1831-1834 este directorul adjunct al "Școlii normale din Orlat".
- 1835-1838 este învățător în Jina[2][3].
- 1838-1839 urmează cursuri de specialitate la Laibach și la Viena.[4]
- 30 aprilie - 5 mai 1848, participă la Adunarea de la Blaj.[5]
- 10-11 septembrie 1848, participă la adunarea Regimentului I de Graniță de la Orlat și semnează petiția grănicerilor către Curtea de la Viena privind drepturile românilor din Transilvania.[6]
- 2/14 - 16/28 septembrie 1848[7] participă la a treia Adunare a românilor de la Blaj.
- Împreună cu Ioan Mărgineanu este emisarul Comitetului Național Român de la Sibiu trimis să informeze Comitetul Național Român din Timișoara despre evenimentele revoluționare ce urmau să se declanșeze[8].
- Februarie 1849 se înrolează în regimentul orlățean și este avansat la gradul de sublocotenent clasa a II-a[9].
- Participă la luptele din Munții Apuseni și organizează militar Prefectura Sibiului[7].
- 1850 este supraveghetorul școlilor regimentului aparținând de Compania a IV-a de la Cugir[10].
- 1851-1853 are gradul de sublocotenent clasa I-a[11].
- 1854-1858 are gradul de locotenent-major[12].
- 1859-1861 avansează la gradul de căpitan clasa I-a[13].
- 1 martie 1861 se pensionează[14].
în perioada 12-01-1863/08-05-1871,
Vicepreședinte 08-05-1871/10-01-1872,
Președinte 10-09-1897/19:20-02-1902.
- 1863 revine în Jina ca învățător[15].
- 1863-1871 este președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS)[16].
- 1865, depune împreună cu David Urs un memoriu împăratului privind "Munții Revendicați".
- 1871- 10 ianuarie 1872 este vicepreședintele CAFS[17].
- După decesul lui David Urs în 1897 revine în funcția de președinte al CAFS unde rămâne până în 1902 când demisionează.
- 1902-1909 este președinte de onoare al CAFS.
În paralel cu activitatea sa în cadrul "Comitetului administratoriu", a fost și:
- Membru fondator al "Astrei".
- Membru fondator al Institutului de credit și economii "Albina".
- Membru de onoare al "Reuniunii soldaților români".
- Membru fondator al "Societății pentru crearea unui fond de teatru românesc"[18].
- Membru al "Reuniunii femeilor române din Sibiu".
- Membru al "Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiu".
- Membru ordinar la toate reuniunile românești și în parte și la cele săsești din Sibiu[19].
- În perioada 1865-1883 a fost casierul "Astrei".
- În perioada 1870-1888, asesor al Consistoriului Arhiediecesan.
- În perioada 1864-1870, inspector al Institutului teologic Sibiu[20].
Alte informații biografice:
- 1899 face o cerere, nerezolvată, Ministerului de război de la Viena[21], pentru a beneficia de un plasament într-un azil militar al invalizilor.
- Din 1901 beneficiază, conform ordinului nr.2982 al Ministerului de război din Viena, de o rentă anuală de 200 de coroane[22].
- Din 1906 i se acordă o pensie anuală de 1651 coroane[23].
- În 1907 donează Muzeului istoric și etnografic al "Astrei" vestonul alb de căpitan[24].
- Prin testament lasă:
- Majoritatea averii fiului său adoptiv Nicolae Vlad Stezar[25].
- O parte a bibliotecii și 300 de coroane, bisericii ortodoxe din Jina pentru a crea "Fundația căpitanului Constantin Stezar" în scopuri bisericești.
- 500 de coroane fratelui Alexie Stezar.
- 100 de coroane "Reuniunii sodalilor români".
- 100 de coroane nepoților direcți.
Constantin Stezar este înmormântat în curtea vechii biserici ortodoxe din Jina.
Decorații militare
modificare- Medalia de război
- Crucea serviciului militar
- Sigmma memoriae[26].
Lucrări
modificare- Stezar Constantin - "Cronica comunei Jina", manuscris aflat la primăria Jina.
- Stezar Constantin și Emil Brote - "Pro veritate", Sibiu, 1890.
Note
modificare- ^ Anuarul III al Societății pentru crearea unui fond de teatru pe anii 1899-1900, Brașov, 1900, p.60.
- ^ Ibidem, Școli cu predare în limba germană.
- ^ Arhiva Virgil Irimie, document: Date biografice pentru Constantin Stezar, 12 mai 1902 și semnat de C. Stezar.
- ^ E. Roșca, Monografia Institutului seminarial teologic-pedagocic Andreian, Sibiu, 1911, p. 131
- ^ M. Totu, P. Florea, P. Abrudan - Bărbați ai datoriei 1848-1849, București, 1984, p. 253
- ^ A. T. Pascu - Ioan Axente Sever, Cluj-Napoca, 1985, p. 95-98.
- ^ a b M.Totu, P.Florea, P.Abrudan - Bărbați ai datoriei 1848-1849, București, 1984, p.253
- ^ Colectiv, Timișoara 700-pagini din trecut și astăzi, 1969, p.106.
- ^ G.A.Treuenfest, p.343.
- ^ Arhiva Cornel Lupea. documentul Situația personalului de supraveghere..., 13 octombrie 1851
- ^ G.A.Treuenfest, anexe, p. XXIX-XXXI.
- ^ Ibidem, anexe, p. XXXI-XXXV.
- ^ Ibidem, anexe, p. XXXVI-XXXVII.
- ^ Ibidem, p. 436.
- ^ N.Albu, Istoria școlilor românești din Transilvania între 1800-1867, București, 1971, p. 169.
- ^ E.Micu, Contribuțiuni la istoricul regimentului grăniceresc întâi valah, București, 1943, p.22.
- ^ Colectiv, G.Barițiu, III, p.276 în "Transilvania", 1875, p.91.
- ^ Arhiva națională Sibiu, Fondul Școli grănicerești, doc.nr.119/1909.
- ^ Arhiva Virgil Irimie, doc. intitulat Biografia subscrisului, Idem, date Constantin Stezar.
- ^ M.Păcurariu, Două sute de ani de învățământ teologic de la Sibiu, 1786-1986, 1987, p.70 și 93.
- ^ Arhiva Haralambie Petrișor, Adresa nr.254, Sibiu, 19 iunie 1899 a Comandamentului militar Sibiu.
- ^ Arhiva Haralambie Petrișor, Adresa nr.221, Sibiu, 8 iunie 1901 a Comandamentului militar Sibiu.
- ^ Arhiva Virgil Irimie, Adresa nr.344, Sibiu, 4 iulie 1906 a Comandamentului pieții cezaro-crăiești din Sibiu.
- ^ Arhiva Virgil Irimie, Adresa nr.586, Sibiu, 6 iunie 1907 a Comandamentului pieții cezaro-crăiești din Sibiu.
- ^ Informație furnizată lui Al.Bucur de Dorin Bogdănel și Ioan Oaca, profesori din Jina.
- ^ Arhiva Virgil Irimie.
Bibliografie
modificare- Alexandru Bucur și Cornel Lupea - Ofițerii români din Regimentul 1 grăniceresc român de la Orlat, Editura Etape Sibiu, Sibiu 2002.