Constantin Stezar
(Stejar)
Date personale
Născut16 mai 1814
Decedat30 octombrie 1909 (95 de ani)
PărințiIstrate Stezar
Ana Avram
CopiiNicolae Vlad Stezar (adoptat)
Naționalitate Imperiul Austro-Ungar
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata
Președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS)
În funcție
12 ianuarie 1863 - 8 mai 1871
SuccesorDavid Urs
Președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS)
În funcție
10 septembrie 1897 - 20 februarie 1902
PredecesorDavid Urs
StudiiȘcoala normală din Orlat
Studii militare la Laibach și Viena
Activitate
A luptat pentruImperiul Austro-Ungar
Ani de serviciu1849 - 1861
GradulCăpitan
UnitateaRegimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a IV-a
Bătălii / RăzboaieLuptele din Munții Apuseni din anul 1849
Decorații și distincții
DecorațiiSigmma memoriae

Constantin Stezar (Stejar) (n. 16 mai 1814, Jina – d. 30 octombrie 1909, Jina) a fost un ofițer din cadrul Regimentului I de Graniță de la Orlat cu gradul de căpitan și care, începând din anul 1863, devine președintele "Comitetului de Administrare al Fondului școlastic" al fostului regiment orlățean.

Date biografice

modificare
  • S-a născut în 16 mai 1814 ca fiu al grănicerului Istrate Stezar și al Anei, născută Avram.
  • Face studiile elementare la Jina, cele "normale" al "Școala normală" din Orlat urmate de studiile militare la institutul din Năsăud[1].
  • 1831-1834 este directorul adjunct al "Școlii normale din Orlat".
  • 1835-1838 este învățător în Jina[2][3].
 
Căpitanul Stezar Constantin
 
Stezar Constantin - Președinte CAFS
în perioada 12-01-1863/08-05-1871,
Vicepreședinte 08-05-1871/10-01-1872,
Președinte 10-09-1897/19:20-02-1902.
 
  • 1863 revine în Jina ca învățător[15].
  • 1863-1871 este președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS)[16].
  • 1865, depune împreună cu David Urs un memoriu împăratului privind "Munții Revendicați".
  • 1871- 10 ianuarie 1872 este vicepreședintele CAFS[17].
  • După decesul lui David Urs în 1897 revine în funcția de președinte al CAFS unde rămâne până în 1902 când demisionează.
  • 1902-1909 este președinte de onoare al CAFS.

În paralel cu activitatea sa în cadrul "Comitetului administratoriu", a fost și:

  • Membru fondator al "Astrei".
  • Membru fondator al Institutului de credit și economii "Albina".
  • Membru de onoare al "Reuniunii soldaților români".
  • Membru fondator al "Societății pentru crearea unui fond de teatru românesc"[18].
  • Membru al "Reuniunii femeilor române din Sibiu".
  • Membru al "Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiu".
  • Membru ordinar la toate reuniunile românești și în parte și la cele săsești din Sibiu[19].
  • În perioada 1865-1883 a fost casierul "Astrei".
  • În perioada 1870-1888, asesor al Consistoriului Arhiediecesan.
  • În perioada 1864-1870, inspector al Institutului teologic Sibiu[20].

Alte informații biografice:

  • 1899 face o cerere, nerezolvată, Ministerului de război de la Viena[21], pentru a beneficia de un plasament într-un azil militar al invalizilor.
  • Din 1901 beneficiază, conform ordinului nr.2982 al Ministerului de război din Viena, de o rentă anuală de 200 de coroane[22].
  • Din 1906 i se acordă o pensie anuală de 1651 coroane[23].
  • În 1907 donează Muzeului istoric și etnografic al "Astrei" vestonul alb de căpitan[24].
 
Prima pagină din C.Stezar, Cronica comunei Jina
  • Prin testament lasă:
    • Majoritatea averii fiului său adoptiv Nicolae Vlad Stezar[25].
    • O parte a bibliotecii și 300 de coroane, bisericii ortodoxe din Jina pentru a crea "Fundația căpitanului Constantin Stezar" în scopuri bisericești.
    • 500 de coroane fratelui Alexie Stezar.
    • 100 de coroane "Reuniunii sodalilor români".
    • 100 de coroane nepoților direcți.

Constantin Stezar este înmormântat în curtea vechii biserici ortodoxe din Jina.

Decorații militare

modificare
  • Medalia de război
  • Crucea serviciului militar
  • Sigmma memoriae[26].

Lucrări

modificare
  • Stezar Constantin - "Cronica comunei Jina", manuscris aflat la primăria Jina.
  • Stezar Constantin și Emil Brote - "Pro veritate", Sibiu, 1890.
  1. ^ Anuarul III al Societății pentru crearea unui fond de teatru pe anii 1899-1900, Brașov, 1900, p.60.
  2. ^ Ibidem, Școli cu predare în limba germană.
  3. ^ Arhiva Virgil Irimie, document: Date biografice pentru Constantin Stezar, 12 mai 1902 și semnat de C. Stezar.
  4. ^ E. Roșca, Monografia Institutului seminarial teologic-pedagocic Andreian, Sibiu, 1911, p. 131
  5. ^ M. Totu, P. Florea, P. Abrudan - Bărbați ai datoriei 1848-1849, București, 1984, p. 253
  6. ^ A. T. Pascu - Ioan Axente Sever, Cluj-Napoca, 1985, p. 95-98.
  7. ^ a b M.Totu, P.Florea, P.Abrudan - Bărbați ai datoriei 1848-1849, București, 1984, p.253
  8. ^ Colectiv, Timișoara 700-pagini din trecut și astăzi, 1969, p.106.
  9. ^ G.A.Treuenfest, p.343.
  10. ^ Arhiva Cornel Lupea. documentul Situația personalului de supraveghere..., 13 octombrie 1851
  11. ^ G.A.Treuenfest, anexe, p. XXIX-XXXI.
  12. ^ Ibidem, anexe, p. XXXI-XXXV.
  13. ^ Ibidem, anexe, p. XXXVI-XXXVII.
  14. ^ Ibidem, p. 436.
  15. ^ N.Albu, Istoria școlilor românești din Transilvania între 1800-1867, București, 1971, p. 169.
  16. ^ E.Micu, Contribuțiuni la istoricul regimentului grăniceresc întâi valah, București, 1943, p.22.
  17. ^ Colectiv, G.Barițiu, III, p.276 în "Transilvania", 1875, p.91.
  18. ^ Arhiva națională Sibiu, Fondul Școli grănicerești, doc.nr.119/1909.
  19. ^ Arhiva Virgil Irimie, doc. intitulat Biografia subscrisului, Idem, date Constantin Stezar.
  20. ^ M.Păcurariu, Două sute de ani de învățământ teologic de la Sibiu, 1786-1986, 1987, p.70 și 93.
  21. ^ Arhiva Haralambie Petrișor, Adresa nr.254, Sibiu, 19 iunie 1899 a Comandamentului militar Sibiu.
  22. ^ Arhiva Haralambie Petrișor, Adresa nr.221, Sibiu, 8 iunie 1901 a Comandamentului militar Sibiu.
  23. ^ Arhiva Virgil Irimie, Adresa nr.344, Sibiu, 4 iulie 1906 a Comandamentului pieții cezaro-crăiești din Sibiu.
  24. ^ Arhiva Virgil Irimie, Adresa nr.586, Sibiu, 6 iunie 1907 a Comandamentului pieții cezaro-crăiești din Sibiu.
  25. ^ Informație furnizată lui Al.Bucur de Dorin Bogdănel și Ioan Oaca, profesori din Jina.
  26. ^ Arhiva Virgil Irimie.

Bibliografie

modificare