Cugir

oraș din județul Alba, România

Cugir, mai demult Cudgir (în maghiară Kudzsir, în germană Kudsir, Kudschir, Kuschir) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Bocșitura, Bucuru, Călene, Cugir (reședința), Fețeni, Goașele, Mugești și Vinerea.

Cugir
Kudzsir
Kudschir
—  oraș  —

Stemă
Stemă
Cugir se află în România
Cugir
Cugir
Cugir (România)
Localizarea orașului pe harta României
Cugir se află în Județul Alba
Cugir
Cugir
Cugir (Județul Alba)
Localizarea orașului pe harta județului Alba
Coordonate: 45°50′37″N 23°21′49″E ({{PAGENAME}}) / 45.84361°N 23.36361°E

Țară România
Județ Alba

SIRUTA1696
Atestare documentară1330

ReședințăCugir[*]
Sate componenteCugir[*], Bocșitura, Bucuru, Călene, Fețeni, Goașele, Mugești, Vinerea

Guvernare
 - PrimarAdrian Ovidiu Teban[*][1][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total354,1 km²
Altitudine438 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total19.473 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal515600

Localități înfrățite
 - Wasserburg am InnGermania

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Geografie

modificare

Teritoriul orașului ocupă partea de sud-vest a județului, iar orașul propriu-zis este situat în partea nordică a acestui teritoriu. În imediata apropriere spre est, sud și vest se ridică dealuri ce depășesc 700 m altitudine, în mare măsură acoperite cu foioase și plantații de pin. Spre sud de aceste dealuri se întinde regiunea muntoasă, grupa munților Șureanu ce face parte din Carpații Meridionali, iar spre nord șerpuiește lunca și terasele râului Cugir.

Din punct de vedere geografico-matematic, localitatea se află la intersecția paralelei de 45’49” latitudine nordică cu meridianul de 23’ 34” longitudine estică, situându-se la 15 km sud de Valea Mureșului, la 25 km est de Orăștie, 35 km sud–vest de Sebeș și 45 km sud-vest de municipiul Alba Iulia.

Orașul Cugir este situat în zona de contact a culoarului depresionar al Orăștiei cu Munții Șureanu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, la o altitudine de 300 m față de nivelul mării.

Municipiile apropiate de Cugir sunt:

Administrativ teritoriul orașului Cugir se învecinează:

  • la N cu comuna Șibot,
  • la N-E cu comuna Săliștea,
  • la E cu comunele Săsciori, Pianu și Șugag,
  • la S și la V cu județul Hunedoara

Tipul de climat este temperat-continental-umed. Acesta se caracterizează prin temperatura medie anuală de 8º-9 °C și un regim potrivit de precipitații de 600–700 mm anual.

Datorită diferenței reliefului în altitudine, pe teritoriul orașului Cugir și condițiile climatice sunt diferențiate. Se poate vorbi astfel despre un microclimat a zonei de luncă, terase și dealuri și despre climatul de munte. Munții de lângă Cugir sunt foarte vegetați și verzi, cu multă pădure. În general, verile sunt călduroase iar iernile blânde deoarece orașul este înconjurat de dealuri și munți care "protejează" de anumite dezlănțuiri ale naturii cum ar fi vremea, furtunile și cutremurele.

Bazin hidrografic

modificare

Orașul Cugir se află pe malul râului Cugir care este un curs de apă, al șaizeci și unulea afluent de stânga al râului Mureș.

Cugirul s-a dezvoltat din vechea așezare rurală Kudsir, atestată documentar în anul 1493, devenind oraș în anul 1968.

Pe „Dealul Cetății”, pe un promontoriu strategic, a existat probabil o fortificație dacică. Ea n-a fost cercetată prin săpături sistematice. Totuși, pe baza fragmentelor ceramice găsite, se pare că fortificația ar data din sec. II-I î.C. Pentru aceeasi datare pledează și un mic tezaur de monede, descoperit la poalele Dealului Cetății. Din acest tezaur se mai păstrează 8 tetradrahme din “Macedonia Prima” și o imitație dacică după o monedă de tip Filip II. Un alt tezaur monetar s-a găsit pe platoul superior al cetății.

Demografie

modificare



 

Componența etnică a orașului Cugir

     Români (85,18%)

     Romi (3,35%)

     Alte etnii (0,67%)

     Necunoscută (10,8%)



 

Componența confesională a orașului Cugir

     Ortodocși (81,93%)

     Penticostali (1,82%)

     Alte religii (4,5%)

     Necunoscută (11,75%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Cugir se ridică la 19.473 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 21.376 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,18%), cu o minoritate de romi (3,35%), iar pentru 10,8% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,93%), cu o minoritate de penticostali (1,82%), iar pentru 11,75% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Cugir - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

modificare

Orașul Cugir este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Adrian Ovidiu Teban[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat6        
Uniunea Salvați România3        
Alianța pentru Unirea Românilor2        

Economie

modificare

Profilul economic al orașului este preponderent industrial, axat în special pe activitatea de prelucrare a metalelor.

În anul 1799 se înființează prima unitate industrială importantă în zonă. În anul 1906 se construiește calea ferata Șibot- Cugir, iar în anul 1911 se realizează barajul si aducțiunea de apa de pe Râul Mic, fapt care facilitează dezvoltarea industrială a orașului.

În prezent industria cugireană se axează pe două ramuri principale:

Obiective turistice

modificare
  • Catedrala Ortodoxă
  • Rezervația naturală Iezerul Șurianul (20 ha).
  • Biserica Sfânta Treime din Cugir construită între anii 1806-1809
  • Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Vinerea - 5 km
  • Sălile muzeistice din Clubul elevilor și copiilor Cugir
  • Zonele de agrement Râul Mare și Râul Mic Cugir
  • Apeductul Wasser Leine construit în 1906 de germani și italieni
  • Cetatea dacică de pământ de la Cugir - 2 km
  • Biserica Romano-Catolică construită în anii 1824-1826 din cartierul Scăunel
  • Frumoasa (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România).

Personalități

modificare

Orașe înfrățite

modificare

Orașul Cugir este înfrățit cu următoarea localitate:

Bibliografie

modificare
  • Lucian Badea, Ioan Mărculeț - The terraces from the Orăștie couloir, Year 7, Geographical Phorum, No. 7/2008, Craiova, 2008.
  • Cătălina Mărculeț, Ioan Mărculeț, Cornel Oprișa - Fenomene atmosferice de risc în Culoarul Mureșului între Arieș și Cugir, Comunicări de Geografie, Vol. XI, București, 2007.
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa - Castles & fortresses in Transylvania: Alba County/ Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba, Cluj-Napoca, 2009, ISBN 978-973-0-06143-3

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cugir