Constantin Stezar

(Redirecționat de la Stezar Constantin)
Constantin Stezar
(Stejar)
Date personale
Născut16 mai 1814
Decedat30 octombrie 1909 (95 de ani)
PărințiIstrate Stezar
Ana Avram
CopiiNicolae Vlad Stezar (adoptat)
Naționalitate Imperiul Austro-Ungar
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata
Președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS)
În funcție
12 ianuarie 1863 - 8 mai 1871
SuccesorDavid Urs
Președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS)
În funcție
10 septembrie 1897 - 20 februarie 1902
PredecesorDavid Urs
StudiiȘcoala normală din Orlat
Studii militare la Laibach și Viena
Activitate
A luptat pentruImperiul Austro-Ungar
Ani de serviciu1849 - 1861
GradulCăpitan
UnitateaRegimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a IV-a
Bătălii / RăzboaieLuptele din Munții Apuseni din anul 1849
Decorații și distincții
DecorațiiSigmma memoriae

Constantin Stezar (Stejar) (n. 16 mai 1814, Jina – d. 30 octombrie 1909, Jina) a fost un ofițer din cadrul Regimentului I de Graniță de la Orlat cu gradul de căpitan și care, începând din anul 1863, devine președintele "Comitetului de Administrare al Fondului școlastic" al fostului regiment orlățean.

Date biografice

modificare
  • S-a născut în 16 mai 1814 ca fiu al grănicerului Istrate Stezar și al Anei, născută Avram.
  • Face studiile elementare la Jina, cele "normale" al "Școala normală" din Orlat urmate de studiile militare la institutul din Năsăud[1].
  • 1831-1834 este directorul adjunct al "Școlii normale din Orlat".
  • 1835-1838 este învățător în Jina[2][3].
 
Căpitanul Stezar Constantin
 
Stezar Constantin - Președinte CAFS
în perioada 12-01-1863/08-05-1871,
Vicepreședinte 08-05-1871/10-01-1872,
Președinte 10-09-1897/19:20-02-1902.
 
  • 1863 revine în Jina ca învățător[15].
  • 1863-1871 este președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS)[16].
  • 1865, depune împreună cu David Urs un memoriu împăratului privind "Munții Revendicați".
  • 1871- 10 ianuarie 1872 este vicepreședintele CAFS[17].
  • După decesul lui David Urs în 1897 revine în funcția de președinte al CAFS unde rămâne până în 1902 când demisionează.
  • 1902-1909 este președinte de onoare al CAFS.

În paralel cu activitatea sa în cadrul "Comitetului administratoriu", a fost și:

  • Membru fondator al "Astrei".
  • Membru fondator al Institutului de credit și economii "Albina".
  • Membru de onoare al "Reuniunii soldaților români".
  • Membru fondator al "Societății pentru crearea unui fond de teatru românesc"[18].
  • Membru al "Reuniunii femeilor române din Sibiu".
  • Membru al "Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiu".
  • Membru ordinar la toate reuniunile românești și în parte și la cele săsești din Sibiu[19].
  • În perioada 1865-1883 a fost casierul "Astrei".
  • În perioada 1870-1888, asesor al Consistoriului Arhiediecesan.
  • În perioada 1864-1870, inspector al Institutului teologic Sibiu[20].

Alte informații biografice:

  • 1899 face o cerere, nerezolvată, Ministerului de război de la Viena[21], pentru a beneficia de un plasament într-un azil militar al invalizilor.
  • Din 1901 beneficiază, conform ordinului nr.2982 al Ministerului de război din Viena, de o rentă anuală de 200 de coroane[22].
  • Din 1906 i se acordă o pensie anuală de 1651 coroane[23].
  • În 1907 donează Muzeului istoric și etnografic al "Astrei" vestonul alb de căpitan[24].
 
Prima pagină din C.Stezar, Cronica comunei Jina
  • Prin testament lasă:
    • Majoritatea averii fiului său adoptiv Nicolae Vlad Stezar[25].
    • O parte a bibliotecii și 300 de coroane, bisericii ortodoxe din Jina pentru a crea "Fundația căpitanului Constantin Stezar" în scopuri bisericești.
    • 500 de coroane fratelui Alexie Stezar.
    • 100 de coroane "Reuniunii sodalilor români".
    • 100 de coroane nepoților direcți.

Constantin Stezar este înmormântat în curtea vechii biserici ortodoxe din Jina.

Decorații militare

modificare
  • Medalia de război
  • Crucea serviciului militar
  • Sigmma memoriae[26].

Lucrări

modificare
  • Stezar Constantin - "Cronica comunei Jina", manuscris aflat la primăria Jina.
  • Stezar Constantin și Emil Brote - "Pro veritate", Sibiu, 1890.
  1. ^ Anuarul III al Societății pentru crearea unui fond de teatru pe anii 1899-1900, Brașov, 1900, p.60.
  2. ^ Ibidem, Școli cu predare în limba germană.
  3. ^ Arhiva Virgil Irimie, document: Date biografice pentru Constantin Stezar, 12 mai 1902 și semnat de C. Stezar.
  4. ^ E. Roșca, Monografia Institutului seminarial teologic-pedagocic Andreian, Sibiu, 1911, p. 131
  5. ^ M. Totu, P. Florea, P. Abrudan - Bărbați ai datoriei 1848-1849, București, 1984, p. 253
  6. ^ A. T. Pascu - Ioan Axente Sever, Cluj-Napoca, 1985, p. 95-98.
  7. ^ a b M.Totu, P.Florea, P.Abrudan - Bărbați ai datoriei 1848-1849, București, 1984, p.253
  8. ^ Colectiv, Timișoara 700-pagini din trecut și astăzi, 1969, p.106.
  9. ^ G.A.Treuenfest, p.343.
  10. ^ Arhiva Cornel Lupea. documentul Situația personalului de supraveghere..., 13 octombrie 1851
  11. ^ G.A.Treuenfest, anexe, p. XXIX-XXXI.
  12. ^ Ibidem, anexe, p. XXXI-XXXV.
  13. ^ Ibidem, anexe, p. XXXVI-XXXVII.
  14. ^ Ibidem, p. 436.
  15. ^ N.Albu, Istoria școlilor românești din Transilvania între 1800-1867, București, 1971, p. 169.
  16. ^ E.Micu, Contribuțiuni la istoricul regimentului grăniceresc întâi valah, București, 1943, p.22.
  17. ^ Colectiv, G.Barițiu, III, p.276 în "Transilvania", 1875, p.91.
  18. ^ Arhiva națională Sibiu, Fondul Școli grănicerești, doc.nr.119/1909.
  19. ^ Arhiva Virgil Irimie, doc. intitulat Biografia subscrisului, Idem, date Constantin Stezar.
  20. ^ M.Păcurariu, Două sute de ani de învățământ teologic de la Sibiu, 1786-1986, 1987, p.70 și 93.
  21. ^ Arhiva Haralambie Petrișor, Adresa nr.254, Sibiu, 19 iunie 1899 a Comandamentului militar Sibiu.
  22. ^ Arhiva Haralambie Petrișor, Adresa nr.221, Sibiu, 8 iunie 1901 a Comandamentului militar Sibiu.
  23. ^ Arhiva Virgil Irimie, Adresa nr.344, Sibiu, 4 iulie 1906 a Comandamentului pieții cezaro-crăiești din Sibiu.
  24. ^ Arhiva Virgil Irimie, Adresa nr.586, Sibiu, 6 iunie 1907 a Comandamentului pieții cezaro-crăiești din Sibiu.
  25. ^ Informație furnizată lui Al.Bucur de Dorin Bogdănel și Ioan Oaca, profesori din Jina.
  26. ^ Arhiva Virgil Irimie.

Bibliografie

modificare