Discuție:Gravitație/Arhivă

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Teoria mecano-eterica a gravitatiei

Eu cred ca fenomenul gravific este produs de miscarea din adincul materiei, de la nivelul particulelor elementare. Am alcatuit o teorie mecano-eterica a mecanismului gravitatiei pe care am postat-o pe forumul -astronomy.ro- la sectiunea de fizica. Teoria arata ca la nivelul neutronilor constanta gravitationala G (gama) este egala cu 8 x epsilon_o. Si arata ca gravificul este derivat din campul electric. Teoria explica foarte simplu aparitia fluxului mareic al oceanului planetar si pe fata indreptata spre Luna si pe fata diametral opusa. Este evident ca o astfel de teorie este interzisa de la publicare.(2A02:2F0A:D00F:FFFF:0:0:BC1B:B11D (discuție) 23 iunie 2015 14:00 (EEST))

Încercați să o publicați într-o revistă științifică de specialitate, pentru a fi validată de specialiștii domeniului. Nici forumul astronomy.ro, nici această pagină de discuție nu valorează aproape nimic în comparație cu recenzia specialiștilor. —Andrei^discuţie 23 iunie 2015 14:08 (EEST)

Se pare că ideile menționate aici ca neortodoxe au o vechime considerabilă si sunt similare cu teoria vârtejurilor a lui Descartes.--5.2.200.163 (discuție) 23 iunie 2015 14:13 (EEST)

Există unele abordări despre relația dintre gravitație și electricitate publicate in Physics Essays [1]. La nivelul neutronilor se investighează interferometric gravitația cu termeni suplimentari, articole publicate in Physical Review [2], a se vedea extensiile de la legea atracției universale.--5.2.200.163 (discuție) 23 iunie 2015 14:25 (EEST)

Dl. Andrei! Dumneata ai mare haz cand spui ca se poate publica in revistele de specialitate, ceva care vine din tara si nu vine din revistele occidentale. Teoria alcatuita de mine explica aparitia vortexurilor din fluxul eteric de aspiratie al planetei, pornind de la rotatia neutronilor. Si deduce ca viteza radiara a fluxului de eter aspirat de masa planetei ar fi de 23 m/s. (2A02:2F0A:D00F:FFFF:0:0:BC1B:B11D (discuție) 23 iunie 2015 14:41 (EEST)).

Stimate IP 2A02:2F0A:D00F:FFFF:0:0:BC1B:B11D|2A02:2F0A:D00F:FFFF:0:0:BC1B:B11D, linkurile catre reviste straine introduse de mine si sterse accidental de dv, una din ele are autori români. Am rugămintea de a analiza articolele respective si eventual a lua legatura cu unii din autori ro ai articolului din Physics Essays in scop de colaborare științifică pentru noi dezvoltări tinand cont de si de articolul cu autori straini despre interferometria neutronilor.--5.2.200.163 (discuție) 23 iunie 2015 14:59 (EEST)

Dl.Andrei! Zau ca nu am vazut nici-un link si n-am avut nici-o data intentia sa le sterg. Ba chiar sunt curios sa citesc acele articole. Dumneata ai fi inca odata foarte amabil daca mi-ai posta dinou acele linkuri unde se gasesc articolele cu referire la gravitatie. Idea dumitale este foarte valoroasa. Trebuie sa vad acele articole si sa incerc sa iau legatura cu autorii articolelor. Multumesc pentru amabilitate.2A02:2F0A:D01F:FFFF:0:0:BC1A:E3FE (discuție) 23 iunie 2015 19:01 (EEST)

Explicațiile bazate pe eter luminifer au fost eliminate de Albert Einstein. Tgeorgescu (discuție) 23 iunie 2015 23:59 (EEST)

Observ această discuție in care termenul eter pare a fi unul nefericit. Are vreo legatura eterul cu vortexurile carteziene amintite aici? Chiar dacă eterul a fost abandonat, există mereu posibilitatea unor alternative teoretice in stiinta, a se vedea alternativele la relativitatea generalizată. (Dacă cea TRG prezintă alternative legitime mainstream, de ce n-ar prezenta si cea restransă, just a thought). Dar aici nu e vorba de teoria relativității.--5.15.43.134 (discuție) 24 iunie 2015 00:40 (EEST)

Sigur, nimeni nu e obligat să fie de acord cu consensul științific și nu e scris în stele că el ar fi corect. Știința nu caută Adevărul, ci explicații din ce în ce mai puțin false. Detalii pe http://www.youtube.com/watch?v=EYPapE-3FRw Tgeorgescu (discuție) 24 iunie 2015 00:59 (EEST)

Conceptul cheie cu care operează știința e acela de model (care observ că e mentionat si mai jos intr-un termen compus modelul inelar cilindric). Modelele științifice pot avea o reprezentare din ce in ce mai adecvate/fidele realității (cf George Moisil, Cascada modelelor in fizică sau Cui i-e frică de fizica modernă). Chestiunea e că modelele nu sunt unice și pot avea capacitate de reprezentare a realității identică desi au premise diferite.--5.15.10.2 (discuție) 27 iunie 2015 15:55 (EEST)

Dl. Andrei! Ideea dumitale de comunicare cu autorii unor articole mi-a desteptat pe moment un entuziasm. Ulterior mi-am amintit ca teoria mea pleaca de la trei ipoteze care nu vor fi nici-o data admise de lumea stiintei. Intai ipoteza adimensionalitatii lui k si G, din care decurge identitatea dimensionala masa-sarcina, din care decurge modelul inelar cilindric al particulelor elementare. Astea nu le pot admite nici autorii articolelor despre gravitatie. Sigur ca eu am argumentat acele asertiuni cu o logica elementara. Dar argumentarea nu are nici-o valoare. Nu o ia nimeni in considerare.2A02:2F0A:D02F:FFFF:0:0:BC1A:E037 (discuție) 24 iunie 2015 08:58 (EEST)

Eu nu sunt AndreiStroe, ci doar un IP ca dv.--5.2.200.163 (discuție) 24 iunie 2015 12:41 (EEST)

Observ ca aveti IP-uri dinamice, de aceea am postat linkurile la articole in paginile de discutie ale IP-urilor dv.--5.2.200.163 (discuție) 24 iunie 2015 12:53 (EEST)

Wikipedia nu este o publicație de idei originale. Aceasta este o politică oficială. Trageți concluzia. -- Victor Blacus (discuție) 24 iunie 2015 10:24 (EEST)

Punctul 3, citat textual: Forumuri de discuții. Vă rugăm să nu uitați scopul proiectului: acela de a crea o enciclopedie. Pagina de discuții a unui articol nu este un spațiu în care se discută despre acel subiect, ci despre acel articol. Aceste pagini de discuții au fost create pentru a ajuta utilizatorii să comunice între ei pentru dezvoltarea și îmbunătățirea articolelor, nu pentru dezbateri libere. Același scop --- dezvoltarea Wikipediei --- îl au paginile de discuții ale utilizatorilor precum și toate celelalte pagini de la Wikipedia în care se pot purta discuții. -- Victor Blacus (discuție) 24 iunie 2015 12:57 (EEST)

Desigur politica amintita e valabila. Insa aceasta nu impiedica analiza formală a unor ipoteze și consecințelor acestora în mod similar sau identic unor demonstrații matematice (ca la un seminar). Acesta este stilul stiințific. În plus, unele idei aparent originale pot fi plasate in context istoric. Idea vârtejurilor gravitaționale nu e nouă.--5.2.200.163 (discuție) 24 iunie 2015 12:38 (EEST)

Desigur scopul discuțiilor cf pct 3 citat este dezvoltarea articolelor enciclopediei. Astfel aspecte discutate aici ca demonstratii folosind surse ar putea fi incluse in articole sub forma contextul istoric-vartejuri, etc.--5.2.200.163 (discuție) 24 iunie 2015 13:05 (EEST)

Primele două ipoteze despre adimensionalitate sunt cel puțin la o primă impresie demonstrabil nevalabile, deci nu ar trebui incluse articolelor. Insă se pare ca aceste 2 ipoteze depinde de un sistem de unitati dimensional sau adimensional. Cele 2 ipoteze nu implică automat modelul inelar care poate fi enuntat independent de cele 2 ipoteze discutabile.--5.2.200.163 (discuție) 24 iunie 2015 13:12 (EEST)

Dl.Andrei Stroe! Multumesc pentru linkul postat. Am gasit o referinta la acel articol. Dar nu-am reusit sa-l deschid si nici nu stiu cum sa iau legatura cu autorii. Am vazut ca l-au trimis in 2005 si a fost publicat in 2008. Abia dupa 3 ani. Cred ca discutia aceasta trebuie stearsa. Fiindca este in afara politicii Wikipedia, deoarece nu aduce nici-o inbunatatire a articolului referitor la gravitatie. Nu stiu daca se poate include in text ideea ca fenomenul gravific este produs de miscarea din adancul substantei, de la nivelul nucleonilor.2A02:2F0A:D00F:FFFF:0:0:BC1A:E2CB (discuție) 24 iunie 2015 14:45 (EEST)

Vedeți că vă adresați mie, dar eu am dat doar primul răspuns. Restul mesajelor provin de la alți wikipediști, urmăriți semnăturile lor. —Andrei^discuţie 24 iunie 2015 14:49 (EEST)

Dl.5.2.200.163! Desigur că sunteți doar un IP, dar ce IP! Părerea mea este că paginile de discuție ale articolelor nu trebuie folosite ca la un seminar. V-am adăugat totuși un link relevant pe pagina dumneavoastră de discuție, pentru a vă lămuri despre ce este vorba. --Pafsanias (discuție) 24 iunie 2015 17:03 (EEST)

Multumesc de semnalare. Analiza aspectelor eligibile pentru includere in articole se poate face pe paginile de discuție, nu-i asa? Dacă asta se aseamănă intâmplător cu stilul procedural de seminar matematic, atunci asta e o situație oarecum de neevitat.--5.2.200.163 (discuție) 24 iunie 2015 19:08 (EEST)

M-am gandit ca poate ar trebui mentionat in articol, ca campul gravific este forma de manifestarea energiei stocate in masa substantei. Si este produs (generat) de toate particulele elementare ale substantei care au masa inerta (de repaus). Fiindca este demonstrat de experientele lui Eotvos, ca masa inerta este egala cu masa gravifica pana la a 9-a zecimala. Mai ar trebui precizat ca in Relativitatea Generala, gravitatia nu este o forta ca in gravitatia lui Newton, ci este un efect geometric al spatiului. Fiindaca fenomenul gravific ar fi produs de curbura spatiului in jurul maselor. Curbura care detemina gravitatia maselor mici in jurul maselor mari, sau impingerea maselor mici inspre cele mari.2A02:2F0A:D00F:FFFF:0:0:BC1A:355E (discuție) 25 iunie 2015 15:55 (EEST)

Scriind pe bază de surse de încredere ptr. a respecta politica oficială privind verificabilitatea o să vi se risipească mai toate dubiile și nevoia de discuții. Abțineți-vă să faceți inferențe proprii și urmați îndeaproape sursele de încredere. Despre gravitație veți găsi cu siguranță biblioteci întregi de cărți excepționale. --Mihai (discuție) 25 iunie 2015 21:01 (EEST)

De exemplu textul propunere de mai sus contine 2-3 concepte cheie care sigur sunt prezente in surse: gravitatia ca efect al curburii spatiu timp si energia conținută de masa substanței. Pe de altă parte observ in linkul cu politica despre surse că inferențele - operații logico-mtematice - nu sunt cercetare originală. Poate vroiați să ziceți ipoteze proprii in loc de inferențe proprii.--5.2.200.163 (discuție) 26 iunie 2015 17:59 (EEST)

Dacă Wikipedia ar fi existat pe vremea lui Einstein, i-ar fi fost refuzată publicarea teoriei relativității direct în Wikipedia, pe motiv de cercetare originală. Pur și simplu Wikipedia nu este canalul pe care se publică teorii noi și contribuții originale la știință. Pentru asta există alte canale. Tgeorgescu (discuție) 26 iunie 2015 18:17 (EEST)

Desigur. Dar se pune problema care e linia de delimitare a gradului de noutate/originalitate al unor raționamente sau demonstrații științifice (care folosesc premise obișnuite care se găsesc in surse) care pot fi admise pe Wikipedia fără a necesita citarea unei surse, cum sunt prezente in articolele demonstrații (proof articles).--5.15.10.2 (discuție) 27 iunie 2015 16:05 (EEST)

Simplu: orice demonstrație științifică care nu e citată din surse de încredere este cercetare originală. Chiar și pentru teorema lui Pitagora se acceptă doar demonstrații deja publicate în surse de încredere, nu și demonstrații noi, originale (adică nepublicate corespunzător în surse de încredere). Tgeorgescu (discuție) 28 iunie 2015 04:30 (EEST)

Orice demonstrație??! Nu poate fi vorba de orice demonstrație deoarece chiar sursele matematice folosesc expresii ca : se vede ușor, propoziția cutare e simplu de demonstrat iar demonstrația o lăsăm cititorului, etc.--5.15.58.185 (discuție) 28 iunie 2015 23:07 (EEST)

Rolul Wikipediei nu este acela de a face demonstrații. Wikipedia citează, nu demonstrează. Tgeorgescu (discuție) 28 iunie 2015 23:16 (EEST)

Corect Wikipedia nu face demonstrații, ea doar prezintă sau citează după caz demonstratii care se găsesc sau nu in surse. Nu trebuie neapărat să se găsească în surse unele consecințe ale unor definiții sau prelucrarea logico-algebrică a variabile in expresii. Acestea intra la straightforward proofs care nu sunt OR pe enwiki. Astfel se preia stilul surselor matematice. Vă puteti convinge usor de statutul articolelor wikiproofs unde nu e necesar ca orice pas al unei demonstratii să fie citabil. Operatiile aritmetice, algebrice și logice imediate nu sunt absolut deloc OR. De aceea spuneam de un anumit grad al complexitatii sau lungimii demonstratiilor care ar putea fi considerat prag pentru OR sau necesitatea de citabilitate.--5.15.48.5 (discuție) 29 iunie 2015 00:12 (EEST)