Discuție:Iudaism

Cuvinte evreiești

Ce-i cu atâtea cuvinte evreiești? ro.wp ar trebui să fie în limba română. Dacă chiar e nevoie, mai bine să transliterăm. Waard 24 decembrie 2005 13:19 (EET)

O lămurire

Rog să mi se spună cum se poate contribui la dezvoltarea acestui articol, care are nevoie de ajutor. Prin intervenții asupra textului articolului ? Deci, prin ștergerea celor necorespunzătoare și introducerea unor texte noi ? Pentru că nu-mi place să fiu acuzat de "vandalism".

Anlirian, 21 oct. 2008 ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Anlirian (discuție • contribuții).

Aici Falco afirmă că Anlirian este tot el, iar aici avem o confirmare!

--92.80.200.233 (discuție) 21 octombrie 2008 23:34 (EEST)

MULȚUMESC MULT 89.1.29.133 (discuție) 21 octombrie 2008 12:07 (EEST)

Încă ceva, față de ce v-am spus la Cafenea. Nu uitați să vă treceți și sursele pe care le folosiți în editare, într-o secțiune de bibliografie.--Andrei^discuție 21 octombrie 2008 12:17 (EEST)

Modificările mele

Am adus primele mele modificări la acest articol care are niște formulări personale, inexacte și nesusținute de nici un fel de date științifice.

De asemenea, rog pe cei care sunt "tradiționaliști" să nu intervină în textele mele documentate sau în curs de precizare a datelor bibliografice.

Anlirian 21.10.08.89.1.29.133 (discuție) 21 octombrie 2008 13:50 (EEST)

Cât timp este articolul în dezvoltare n-o să mă amestec deși ați introdus o afirmație greșită cu privire la origina cuvântului iudaism (de ce tocmai acest fiu? nu-i cel mai mare, nu e conducător, nu e religios, de ce tocmai el?). Nu știu la ce v-ați referit cu privire la tradiționaliști, dar vă sfătuiesc să nu vă folosiți de etichete. Leonard (discuție) 21 octombrie 2008 18:00 (EEST)

Ați adăugat: "In biblie (Geneza 31/19, 31/34), se constatã cã în perioada lui Iacob, fiul lui Isac, evreii au fost politeisti. Aici se spune cã "Pe când Laban se dusese sã-si tundã oile, Rahela a furat idolii tatãlui sãu (Gn 31/19); sau cã "Rahela luase idolii, îi pusese sub samarul cãmilei și sezuse deasupra. Laban a scotocit tot cortul, dar n-a gãsit nimic" (Gn.31/34)" Vă rog să-mi explicați unde se constată că evreii erau politeiști? În biblie nu se constată asta, atunci cine a ajuns la concluzia genială? Dacă un evreu ar fura o icoana o să constatăm că a devenit creștin? Sper că în viitor intervențiile vor fi mai bune și constatările vor fi șterse. Leonard (discuție) 21 octombrie 2008 18:31 (EEST)

Referințele asupra textului biblic, la care vă referiți, sunt luate din traducerile Vulgatei, (n.b.:toate bibliile creștine editate în limbi naționale moderne, se bazează pe textul latinesc (vulgata), grecesc sau slavon-pentru spațiul bizantin-ortodox-pravloslavnic). A da o interpretare gen: evreii au crezut în mai mulți zei (au fost politeiști), este cel puțin neobișnuită, dacă nu ilogică-mai ales că raționamente de acest fel, pot fi eventual făcute pe baza textelor Torei (adică pe baza textului ebraic).Rahel a furat un obiect, numit idol (în textul Bibliei), de la Leban. Textul nu explicitează suficient, dacă Leban se închina acelui obiect sau doar îl deținea, și așa mai departe cu interpretările noastre „extramuros”. Mă tem că Leonard, are dreptate în expunerea sa de mai sus, și acest lucru îl afirmă un neevreu!--ZOLTAN (discuție) 21 octombrie 2008 19:00 (EEST)

Referitor la politeism, vedeți amîndoi prima frază din articolul despre Tetragrammaton. (BTW, Tora nu este singura sursă primară pentru elementele necesare într-o istoriografie.) - Feri Goslar

(discuție) 21 octombrie 2008 23:13 (EEST)

Subiectul discuției nu e politeismul locuitorilor Cnaanului, evrei și neevrei, politeism descris și în Tora, subiectul e constatările geniale descrise mai sus și bazate pe concluziile greșite a unui necunoscut. Apropo, Leban nu era evreu, în perioada lui nu existau evrei ca religie și tot poporul evreu era Iaakob și fii lui, iudaismul începe cu primirea Torei la muntele Sinai. Toate bune. Leonard (discuție) 22 octombrie 2008 00:29 (EEST)

Hehe, păi tocmai aici e aici: cînd au devenit evrei evrei e relevant din punct de vedere religios (apropo de Laban). Dar apartenența la un grup etno-lingvistic nu se rezumă la religie (și sînteți printre cei care, dacă nu mă înșel, insistă asupra acestui aspect, al neexlusivității prismei confesionale). Or, din punct de vedere doar etno-lingvistic, evrei vor fi fost și cei de dinaintea acceptării tablelor lui Moise. La urma urmei, însuși etnonimul «evreu» e mult mai vechi și «coboară» din Anatolia prin Kurdistan/Asiria sub forma preistoric-antică «habiru». (A propos de toate astea, cred că ar fi util un pasaj «embedded» în articol despre ce afirmă Shlomo Sand în publicațiile lui, tocmai fiindcă atinge dihotomia ethnos întru religie vs. ethnos întru comunitate lingvistică și cutumiară). - Feri Goslar (discuție) 22 octombrie 2008 00:51 (EEST)

Când au devenit evreii popor din punct de vedere istoric nu știu, dar cu privire la politeism știu că în perioada profeților era, că profeții au ieșit împotriva lui, nu-i nevoie de concluzii greșite pentru a dovedi existența politeismului lângă monoteismul iudaic. Cu privire la Shlomo Sand e mai complicat, e vorba de un istoric care vine dintr-o anumită ideologie extremistă, o amestecătură de comunism și antisionism și încearcă să deseneze ținta în punctul atins de sâgeata lui. Teoria lui e respinsă de o mare majoritate de istorici (vreo 98%). Ziarul israelian în care apare articolul e cel mai de stânga din Israel și n-are mulți cititori - eu sunt unul din puțini abonatori... Leonard (discuție) 22 octombrie 2008 01:12 (EEST)

Opiniile și analizele controversate nu-s de ocultat într-o enciclopedie serioasă, cu tentă științifică - cu atît mai puțin cînd ele sînt publicate fără opreliște atît în medii de largă circulație, cît și în cele academice high-brow. Cu dezbaterile libere aferente. (Cît despre marea... competiție dintre politeiști și monoteiști, știe toată lumea care a răsfoit un pic Biblia.) - Feri Goslar (discuție) 22 octombrie 2008 14:08 (EEST)

Cu privire la Laban, el nu era evreu (ca ethnos), biblia amintește că era „arami”. Iudaismul ca religie începe numai la ieșirea evreilor din Egipt și primirea Torei la muntele Sinai, așa că cultul evreilor etnici din perioada lui Laban, pe care nu-l cunoaștem și nici nu știm dacă a existat, n-are nici-o legătură cu iudaismul. Cu privire la legea evreiască din perioada antică, evreu era numai cel care avea tată evreu așa că fetele lui Laban nu erau evreice, dar copii lor erau evrei că tatăl lor era evreu. Povestea cu linia maternă e mult mai tărzie și nu cuprinde evreii neobsevatori. Leonard (discuție) 22 octombrie 2008 14:56 (EEST)

Á, și încă o mică observație: Ehnaton sau Ekhnaton (Amenhotep al IV-lea, din Dinastia al XVIII-lea) a domnit între anii aprox. 1355-1337 î.e.n., recte cu „numai” 1337 de ani înainte de Hristos, și nu 3000 de ani, așa cum se afirmă în prima secțiune din articol.Poate ar fi nevoie de mai multă atenție în utilizarea unor concepte, date istorice, toponimii, etc. la redactarea acestui articol.Nu există nicio dovadă istorică pentru a susține că evreii au „împrumutat” monoteismul în scurta și zbuciumata domnie al lui Ehnaton-cel care a introdus cultul lui Aton, și care a fost desfiițat rapid de urmașii săi:Ai, Tuthankhamon, Horemheb (întemeietorul Dinastiei al XIX-lea-a Ramesizilor).Părerea unui „netradiționalist”--ZOLTAN (discuție) 21 octombrie 2008 19:45 (EEST)

22.10.2008

Discutiile dvs. sunt foarte interesante, unele din ele foarte bine venite dupã pãrerea mea. Dar, trebuie sã stiti cã eu am vrut sã aduc unele modificãri mãrunte, numai pentru a face acest articol mai limpede, mai rational, mai aproape de gândirea noastrã lipsitã de prejudecãti si purificatã de "traditiile" iudaismului antic, încastrate adânc în mentalitatea multor evrei de azi.

Din intreaga istorie a iudaismului, se constatã cã el apare ca o expresie tocmai a monoteismului relevat de Abraham. Nu este totusi nimic de mirare, dacã ne gândim cã numeroase populatii au cãlãtorit în aceasta zonã geograficã afroasiaticã, cu scopul schimburilor comerciale si, implicit s-au favorizat pãtrunderi religioase din Africa. Nu este nimic de mirare dacã Abraham a putut sã-si însuseascã o filozofie monoteistã si, chiar la bãtrânete, practica circumciziei africane, cunoscutã cu mult înaintea evreilor (care nu este, deci, un simbol al evreitãtii). Ceea ce apare a fi cel mai important, nu este "împrumutul" (ca sã utilizez cuvântul dlui Zoltan) monoteismului de la poporul Kamit ("negru") sau de la altul din aceeasi regiune a Egiptului, ci faptul cã el a pãtruns foarte profund în mentalitatea timpului, confundându-se cu imaginea asirianului Abraham. Evident cã evolutia gândirii umane nu se va opri la acest stadiu al religiozitãtii omului contemporan si, dupã cum se constatã în realitatea noastrã intelectualã, se va ajunge si la demodarea totalã a acestui monoteism.

Totusi, din contradictiile gândirii si din diatribele insultãtoare si nepoliticoase ale lui Leonard, care spune cã iudaismul nu trebuie discutat în sensul dacã canaanitii au fost sau nu politeisti, deoarece Laban nu era evreu, ci exact la întrebarea lui: unde se constatã cã evreii erau politeisti, deoarece in biblie nu se constatã asta ? Nu este în intentia mea de a mã întinde mult cu discutiile (mai ales cele în contradictoriu, care înseamnã o enormã pierdere de vreme; cãci, ori lucrãm, ori discutãm la infinit toate nelãmuririle dvs. sau ale altor 50-100 de utilizatori, care îmi sunt adresate mie si care ar putea fi gãsite în literaturã), dar trebuie sã remarc cã el nu cunoaste decât biblia sau si interpretãrile ei dupã "somitãtile" religioase evreiesti, si judecã sau interpreteazã "dupã ureche" numai din acest punct de vedere. Dar, mai întâi, trebuie sã stie cã în Manualul de Istorie al profesoarei Marianne Picard (Juifs et Judaisme) se spune clar cã "Le mot Yehoudi vient de Yehoudah, Juda, nom du quatrième fils de Jacob, dont les descendants formeront la tribu du même nom. Un Yehoudi est un membre de la tribu de Juda" (p. 17). Cã Laban nu a fost "evreu" nu este important, deoarece el este din familia lui Abraham, fiind fratele Rebecãi (nepoata unui frate, Nahor, al lui Abraham). In conformitate cu "traditia" biblicã, tot neamul sãu este poporul dumnezeului evreiesc, deci, contrar spuselor lui Leonard, el este oficial evreu dar politeist. La întrebarea sa fundamentalã, dacã in biblie se spune cã evreii au fost politeisti, credem cã este suficient dacã îl citãm chiar pe Leonard unde spune, fãrã control: "politeism descris și în Tora". Ei bine, Tora este exact biblia si este bine sã se foloseascã termenii românesti pentru enciclopedia românã. Despre cei 3000 de ani î.H, trebuie sã-i spun dlui Zoltan cã am gresit si vã mltumesc pentru observatia dvs. justã. Eu am avut în vedere cã de 3000 de ani înaintea erei noastre dateazã Textele Piramidelor unde se afirmã clar realitatea unei puteri divine unice (formula 456), inaccesibile spiritului uman si anume "Marele Zeu, al cãrui nume este necunoscut ...". Voi formula corect cele de mai sus.

Anlirian 22.10.08 93.173.90.18 (discuție) 22 octombrie 2008 12:12 (EEST)

Atenție și la aspectele de format

Links (măcar o dată în același text) de la nume proprii (de persoane, personaje, locuri, țări; noțiuni deosebite, în speță: religioase, unele sub forma unor denumiri originale) la punctuație (spații între cuvinte: de scos cele de prisos, de adăugat cele care lipsesc; trimiteri unitare la pasaje din Biblie; ro.wiki a optat cîndva pentru abrevierea î.Hr. (eu aș fi rămas la î.e.n., dar comunitatea a optat pt. î.Hr.); în locul ghilimelelor eglezești "..." pot fi generate ușor cele pt. scrierea pe românește, „...”, cu butonul potrivit de sub fereastra pentru "text body"; folosirea constantă a semnelor diacritice) etc. (toate-s descrise în „manualul de stil”). - Feri Goslar (discuție) 24 octombrie 2008 15:15 (EEST)

Dacã la aspectele de formã sunt mai puțin receptiv la spusele dvs., din mai multe motive (printre care cea din cauza windows-ului meu, datoritã cãruia nu mai am toate semnele diacritice și, a le instala cu ajutorul celor din wiki, este un adevãrat calvar pentru mine) am reținut, deși nu v-am scris pânã acum, pãrerile dvs. corecte referitoare la devenirea evreilor ca evrei, în conformitate cu religia si religioazitatea oamenilor. De aceea, mi se pare foarte temerarã încercarera de a interveni în textele evreiesti, ea determinând foarte adesea sau chiar totdeauna conficte lipsite de sens. Mai ales atunci când este vorba de definirea corectã, prin logica timpului nostru, a unor noțiuni de mare însemnãtate pentru religie. Pe de altã parte, nu sunt familiarizat cu tehnologia scrisului în wiki, pentru a pune semnele citãrii așa cum credeți cã este românește. O las pentru cei care sunt specialiștii ei.

Anlirian Anlirian (discuție) 24 octombrie 2008 15:54 (EEST)

Cînd dăm clic pe «modifică pagina», ni se deschide o pagină nouă, cu «fereastra» pentru modificarea textului. Dedesubtul ei e un șir de butoane pentru literele ă, â, î, ș, ț, Ă, Â, Î, Ș, Ț, x2, x la pătrat, „...”, «...», Format:..., <...>, ..., (...), |, €. Utile în special pentru cei ce se descurcă mai greu cu fonturile românești (sub Linux e un pic mai dificil decît sub Windows și MacOS). Dedesubtul acestui șir de așa-zise butoane sînt o mulțime de alte semne utile, litere cu diacritice felurite, slave, maghiare, turcești; caracterele grecești, caracterele chirilice moderne; caractere din API/IPA (alfabetul fonetic international) ș.a. Foarte ușor de inserat cîte un asemenea semn în locul în care e nevoie: printr-un clic în timp ce pointerul îl fixăm pe caracterul respectiv. (Poate v-ar fi mai ușor să redactați textul întîi cu un «text editor» de care dispuneți pe calculatorul dvs. (atenție la aplicația e Word: nu redă fidel semnul pentru scrisul cu italice și aldine - pseudoapostroful), ca pe urmă textul finisat să vi-l transferați în cîmpul de scris ce-l deschideți prin «modifică pagina». Succes. - Feri Goslar (discuție)

Nu Exodul 20/4, ci Exodul 20,4 sau Exodul 20:4. Nu «î.H», ci «î.Hr.». Nu «ã» (cu tildă), ci «ă» (cu căciulă). V. și celelalte diacritice, mai ales circumflexul. Dumnezeu cu d mare. Ghilimele „...”. Nu e nevoie de adăugat «primitive» după «popoarelor semite». Mai bine «au trăit» sau chiar «locuit» decît «viețuit» (nu erau doar viețuitoare, ci totodată oameni). Pe românește nu «Jehuda», ci «Iehuda» și «Iuda». Nu «credem că este necesar»: într-un text enciclopedic nu scriem la persoana întîi (lucru de care tare mulți wikipediști românofoni din păcate nu se sesizează). Iar ceea ce credem noi, cei ce redactăm aici articole sau completări la articolele altora, dacă ne expunem propriile opinii riscăm, ca cerberii să ne șteargă contribuția, dacă nu ne-o știm turna în beton armat dpdv stilistic: motivul invocat se cheamă «cercetare originală», care aici nu-i slobodă... fățiș. Altminteri, aici putem scrie și 1+1=3 dacă e vreun autor în nota de subsol către care-l trimitem pe cititorul care nu-i de acord. - Feri Goslar (discuție)

Modalitatea de a gãsi si introduce semnele diacritice direct din wiki o cunosc foarte bine. Dar ea îmi displace profund pentru cã îmi rãpeste foarte mult timp. Timpul meu este deosebit de pretios, deoarece contributiile la care m-am angajat (dintr-un simplu impuls) pentru wiki sunt doar pentru destinderea mea intelectualã. Nu mi-am fãcut din aceste mici contributii un obicei si nici un mod de satisfacere a nevoilor mele vitale. Dar, pentru cã am constatat cã dvs. sunteti un om de litere foarte atent, doresc sã vã aduc la cunostintã cã eu nu împãrtãsesc aceleasi vederi ca dvs. Profesiunea mea este cu totul diferitã, punând accentul în special pe realitate, pe fapte si mai putin pe forme, iar aceste observatii "literare" nici nu mã încântã si nici nu se apropie de interesul meu. Cãci, pentru mine nu are nici un sens (dacã tastatura mea si fonturile mele nu le permit) sã folosesc ã cu o anumitã cãciula sau semnele citãrii într-o anumitã formã indicatã de dvs., poate corectã. De asemenea, nu mã intereseazã dacã se scrie Exodul 22/2 sau Exodul 22,2. Pentru mine ele au aceeasi semnificatie, în literaturã existând ambele forme, iar pe de altã parte, ele nici nu sunt esentiale pentru relatarea sau intelegerea faptelor sau rationamentelor logice si stiintifice. Dimpotrivã, ele mã plictisesc si mã inerveazã. Cât priveste cuvântul "vietuit", eu consider cã este foarte corect, deoarece el derivã din "viatã", vietuitoarele fiind totalitatea organismelor care trãiesc odatã cu noi, oamenii. Iar oamenii, popoarele sunt si ele vietuitoare, adicã organisme care trãiesc si "locuiesc" pe aceeasi planetã. Pentru mine, omul nu este o fiintã deosebitã, ci frate cu toate celelalte vietuitoare ale pãmântului. De asemenea, nu cred cã este cazul sã faceti observatia cã ar trebui scris "dumnezeu" cu D mare. Pentru mine, ca si pentru adevãratii intelectuali, dumnezeu este o fictiune a oamenilor care au trecut la monoteism si cred în aceastã ipotezã absurdã, exacerbând atotputernicia unei nerealitãti. Pentru mine, ca si pentru ceilalti, acest cuvant nu are nici o ratiune a fi onorat cu literã mare, nascocirea sa fiind frecvent asociatã în biblie cu imaginea unui tiran gelos, rãzbunãtor si sangeros. Dvs. aveti calitãtile intelectuale necesare (dupã pãrerea mea) sã vã imaginati cã monoteismul este o etapã actualã a evlaviei oamenilor mai putin informati, care va evolua treptat spre destrãmarea sa definitivã, odatã cu civilizarea si culturalizarea lor, tot asa cum a dispãrut politeismul, cel putin la popoarele mai civilizate de azi.

As face si o propunere la informaticienii din wiki.ro. Sã incerce sã elaboreze un font românesc, cu toate literele cu semne diacritice. si sã ni-l punã la dispozitie pentru a fi introdus direct in calculatoarele noastre.- Anlirian (discuție) 25 octombrie 2008 09:28 (EEST)

Toate fonturile Unicode sunt și românești. Totul ține de setarea limbii și a tastaturii de la sistemul de operare.--Miehs (discuție) 30 octombrie 2008 08:48 (EET)

Faptul că "tastatura și limba îmi sunt setate pentru englezã", nu e relevant, se pot face și setări multiple. Eu am setată tastatura pe RO și pe EN, varianta "US International". Prima îmi permite să scriu cu diacritice româneși, a doua cu cele germane, franceze și spaniole. Saltul de la o setare la cealaltă se face cu o simplă apăsare simultană a testelor ALT + SHIFT. Important e să vreți. De putut, se poate.--Miehs (discuție) 30 octombrie 2008 10:35 (EET)

Teoria lui Shlomo Sand - poziții extremiste

Shlomo Sand [1], profesor - specializat în istoria Franței - la Univ. Tel-Aviv fost comunist, fiu de comuniști, a părăsit partidul comunist israelian, considerând că-i prea temperat și și-a format, cu un grup de simpatizanți, o grupare de stânga ultra extremistă, numită MAȚPEN:

"Matzpen, the Israeli socialist organization, has never had more than a few dozen active members. Still, at the end of the sixties and beginning of the seventies, it was considered a real threat to the Israeli political and social consensus. Most of Matzpen's members were Israeli born, coming from the deep core of Israeli society. Their fight against Zionism and against the occupation, as well as their contacts with Palestinian and European left-wing activists, were the cause of threats, slander, as well as political and social isolation" [2].

Teoriile sale trebuesc luate „cu un graunte de sare”, prin perspectiva extremismului ideologic, ca mai sus. Alex F. (discuție) 16 decembrie 2008 09:10 (EET)

Am citat nota de mai sus de la Discuție:Evrei pentru că văd că respectivul a fost propus și pe această pagină ca sursă enciclopedică legitimă. Un articol enciclopedic trebue să redea linia de mijloc, cu amendamentul că dacă sunt citate și păreri extremiste, ele trebue să fie menționate ca atare.

Constat cu regret că discuțiile sterile de pe această pagină, despicarea firului de par, tragerea subiectului ad extremis, încercările de a separa iudaismul de religia iudaică (Vechiul Testament (Tanah), Talmud, Cabala, etc.) comparabile cu prezentarea unui păun jumulit de pene, ca să semene cu o găină, au dus la franarea dezvoltării articolului. Subiectul este pasionant, complicat, tratarea lui pretinde o pregătire prealabilă temeinică, cu acces la surse srioase, notabile - noi, cei care nu la avem, trebue să-i lăsăm pe experți să-și facă treaba. Alex F. (discuție) 25 februarie 2009 09:20 (EET)

Ideea de bază despre cartea lui Sand este că este o îmbinare de platitudini (lucruri de mult cunoscute și acceptate) cu exagerări (un fel de teorie a conspirației despre istoriografia evreiască) scrisă cam amatoricește. Deci că au existat aderări masive de neamuri la iudaism are dreptate, dar n-are dreptate că această realitate ar fi fost ocultată. Tgeorgescu (discuție) 10 februarie 2019 08:15 (EET)

Statut

Poate fi iudaismul inclus la mitologie?--84.232.141.36 (discuție) 9 ianuarie 2013 20:39 (EET)

Un zeu care se luptă cu alți zei, e creatorul lumii și face minuni, nu vi se pare mitologie? Numele politicos pentru asta e teologie, dar spus pe șleau e mitologie. Tgeorgescu (discuție) 9 ianuarie 2013 22:33 (EET)

Fortarea includerii la mitologie nu constituie jonglerii semantice?

Cine insista pe includerea la mitologie ar putea traduce en:Jewish mithology.--84.232.141.36 (discuție) 15 ianuarie 2013 21:33 (EET)

Mitologia e clar definită pe http://dexonline.ro/definitie/mitologie . Jonglerii semantice fac cei care nu cunosc această definiție. Orice religie este bazată pe mitologie. Un zeu e prin definiție personaj mitologic. Vezi de ex. YHWH#Iehova: dumnezeu tribal?. Miracolele, prin definiție, nu pot fi istorice, deoarece istoria are o metodologie naturalistă și nu le poate considera fapte istorice reale. La fel, intervenția lui Dumnezeu în istorie nu este istorie, ci mit, pentru că istoricii nu au acces la fenomene supranaturale și nu pot descrie decât fenomene omenești, sociale, naturale și istorice. Ideea că Dumnezeu i-a susținut pe evrei în conflicte armate și pe urmă i-a pedepsit pentru neascultare nu poate fi istorică, deci este un mit. Tgeorgescu (discuție) 16 ianuarie 2013 00:30 (EET)

Pe http://www.youtube.com/watch?v=mdTjxuqMnXo e o introducere de un sfert de oră în problemă. Vă îndemn să vedeți acest video pentru a vă însuși cunoștințe elementare, necesare în problema pe care o discutăm. Astea sunt cunoștințe de anul I de facultate de studii religioase. În lipsa lor nu facem altceva decât să vorbim nerozii cu iz pios și superstițios. Tgeorgescu (discuție) 21 ianuarie 2013 02:38 (EET)

Exista oare facultate de studii religioase de sine statatoare in Romania?--84.232.141.36 (discuție) 26 ianuarie 2013 14:29 (EET)

Nu, nu există - facultățile teologice fac parte din universități. Dar ce legătură are asta cu includerea iudaismului în mitologie? Ai rămas în pană de subiecte de „despicat firul în patru”? că văd că numai cu asta te ocupi... Contribuții la articole = 0 barat (cu excepția celei de la articolul Clorofilă, copiată de la http://liviugheorghe.wordpress.com/2010/07/30/remedii-pentru-viata-episodul-6/ și nu numai). --95.76.28.9 (discuție) 26 ianuarie 2013 16:22 (EET)

„Claiming that historical criticism is passé may suggest to some that conservative biblical scholarship has won the “battle” against historical criticism and is now finally vindicated. This may sound appealing in popular circles, but it is not true in academia.”

—Peter Enns, 3 Things I Would Like to See Evangelical Leaders Stop Saying about Biblical Scholarship

„A afirma ideea conform căreia critica istorică este depășită poate sugera unora că cercetarea conservatoare a Bibliei a câștigat „bătălia” contra criticii istorice, obținând validarea finală. Asta poate suna atrăgător în cercurile populare, dar nu este adevărat în universități.”

—Peter Enns

Citat de Tgeorgescu. Biblical Criticism pe YouTube. Tgeorgescu (discuție) 11 octombrie 2020 17:31 (EEST)

Ortopraxie

Cu excepția denumirii ciudate de „iudaism ortodox” în iudaism nu e importantă ortodoxia (dogmele corecte) ci ortopraxia (practicile corecte). Dogmele corecte au devenit importante în creștinism și ulterior în islam, în măsura în care ele nu sunt iudaism. Tgeorgescu (discuție) 4 februarie 2020 08:07 (EET)