Discuție:Toxicitate financiară

Toxicitate financiară a fost introdus în lista articolelor bune la categoria Biologie și medicină, având în vedere criteriile aferente articolelor bune. Dacă puteți, sunteți invitat să participați la îmbunătățirea acestuia, iar dacă considerați că nu mai îndeplinește criteriile, puteți propune articolul spre reevaluare. Evaluat: 12 mai 2015. (Versiunea evaluată).

	Articolul Toxicitate financiară este un subiect de care se ocupă Proiectul Medicină, o inițiativă ambițioasă de a dezvolta articole despre medicină, adăugând informații cât mai cuprinzătoare, detaliate și citate cu surse de încredere Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
AB	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa AB pe scala de calitate.
Medie	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță.

Denumire articol

Deși mie mi s-ar fi părut corectă o denumire de genul „Toxicitate financiară medicală” deocamdată am preferat preluarea directă a denumirii anglo-saxone, dar nu sunt prea convins că reprezintă în limba română exact noțiunea în cauză. În franceză - după cum dealtfel mi se pare și mie că este în română, termenul de „toxicité financière” este unul general cu sensuri mult mai largi. Dat fiind că - deocamdată traduceri anterioare ale termenului le-am găsit numai sub forma de toxicitate financiară într-un buletin de presă din 2009 și într-un articol din Viața Medicală din 2014, am menținut respectiva denumire. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 martie 2015 23:25 (EET)

Opinie privind titlul

Mutat de la Discuție Utilizator:Danvasilis#Opinie privind titlul

Bună seara,

V-aș ruga atunci când aveți timp, să evaluați puțin în ce măsură traducerea în limba română a noțiunii de Financial Toxicity - cu aplicație la ideea de efect advers similar efectelor adverse ale tratamentelor, este făcută optim sub forma Toxicitate financiară. Am dat acest titlu articolului respectiv, dar nu sunt prea convins că reprezintă exact în limba română noțiunea în cauză. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 10 martie 2015 21:11 (EET) P.S. Conceptul este structurat recent, undeva după 2010.

Termenul "financial toxicity" e un termen nou în medicină. Francezii îl traduc ca "toxicité financière". În limba română se folosește termenul "toxicitate financiară" (vezi ziarul "Viața medicală" Nr. 5, 2015). Ar trebui de făcut un articol despre el pe wikipedia engleză --Danvasilis (discuție) 10 martie 2015 21:45 (EET)

Mercic. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 10 martie 2015 22:06 (EET) Totuși, până la en.wiki mai important pentru mine ar fi să existe un articol pe ro.wiki...

"Toxicitatea financiară" este un termen adoptat în 2011 la convenția Societății Americane de Oncologie Clinică din Chicago, IL, pentru a indica modul în care costul medicamentelor devine o problemă de acces la ele pentru mulți pacienți și, în special, pentru pacienții în vârstă. Costul uriaș al unor medicamente determină pacienții să renunțe la ele în detrimentul sănătății lor sau duce la acumularea de datorii mai mari decât veniturile curente și incapacitatea de a plăti pentru necesitățile cotidiene, ipotecarea caselor pentru a-și plăti tratamentul etc. Chiar astăzi ma-m lovit de un caz, unui pacient i sa prescris un tratament cu ELIQUIS, un inhibitor direct al factorului Xa; acest medicament nu figurează pe lista medicamentelor compensate/gratuite, tratamentul lunar costând 460.9 RON, în final pacientul a refuzat la acest medicament, deoarece are o pensie mică. Mă bucur că a-ți inițiat acest articol, deoarece costul mare al unor medicamente devine o piedică la procurarea lor pentru mulți pacienți din România. --Danvasilis (discuție) 10 martie 2015 22:18 (EET)

Mda, de la administrarea preventivă de banală heparină subcutanat s-a ajuns rapid la apixaban... Naiba să le cheptene, eu unul pe măsură ce trece timpul sunt din ce în ce mai sceptic privind beneficiile reale ale unei mari părți din medicația modernă. De la întrebarea încuietoare „Which is the „number needed to treat” ?” până la socoteli de genul „1 pacient/an tratat de Artrită Reumatoidă cu medicație imunobiologică cu șanse minimissime de a nu mai avea nevoie de tratament imunobiologic în anul următor” = 2 pacienți/an de Hepatită cronică virală cu șanse reale de a nu mai avea nevoie anul viitor de tratament antiviral, lucrurile sunt din ce în ce mai complicate.... --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 10 martie 2015 22:30 (EET)

Titlul este ambiguu, nereprezentativ si total necunoscut de mase mari de oameni. Nu inseamna ca daca americanii lanseaza un termen pe care nici ei nu-l inteleg, acesta trebuie mestecat pe partea cealalta a planetei. Desigur ca se gasesc peste tot in lume plagiatori dornici de a îsi expune noile notiuni de engleza. Asa si cu preluarea termenului in romana. Daca te uiti pe numarul de vizitatori te umfla rasul. Cum sa ajunga cineva pe pagina asta daca nu cunoaste modul de accesare a ei? E ca si cum inventezi in epoca de piatra, racheta in pestera dar n-ai combustibil. Asybaris ^aport 15 iulie 2015 08:58 (EEST)

Toxicitate financiară medicală (reacție adversă) ar fi mai potrivit, sau Toxicitate financiară medicală (ori eventual altă variantă)? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 12:16 (EEST)

Risc financiar in tratarea cancerului / Risc financiar medical / ceva in acest gen. In limba romana toxicitate tine de substanță chimica vezi aici nicidecum de riscuri financiare. Toxicitate e ca nuca-n perete, Halep mai lipseste sa bata mingea in peretele stricat al blocului. Asybaris ^aport 15 iulie 2015 12:29 (EEST)P.S. Termenul american poate fi descris in antet ca fiind o notiune globala ce poate fi preluata adlitteram si-n limba romana... peste vreo 10 - 20 de ani cand la nivel de masa va fi folosit similar ca si cuuull, fastfud, aifon, aiped, maus etc.

Cred că am o variantă mai bună, care ține cont atât de definițiile OMS cât și de literatura din domeniu (pe care nu o putem totuși ignora): Toxicitate financiară (eveniment advers medical). --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 13:10 (EEST) P.S. Totuși în literatura medicală ăsta e termenul folosit ..., în plus termenul de toxicitate se mai folosește și în alte situații independente de efectul toxic al unei substanțe (cum ar fi active bancare toxice....etc). Per ansamblu aș sugera să mai vedem și alte păreri.

Vă rog să nu vă mai grăbiți în a face redenumiri ale unor titluri care sunt în dezbatere, fără să aveți consens.

De la „per ansamblu aș sugera să mai vedem și alte păreri” ați trecut direct la schimbarea numelui. --Winter^eu 15 iulie 2015 21:49 (EEST)

Toxicitate financiară medicală (eveniment advers) --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 21:55 (EEST)

Eveniment advers? Mai degrabă aș înclina către efect advers, dar în acest moment nu sunt sigur nici măcar dacă toxicitate financiară este cea mai potrivită denumire pentru noi. --Winter^eu 15 iulie 2015 21:58 (EEST)

Ne înclinăm după cum e literatura din domeniu. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 22:07 (EEST) P.S. Care „noi” ?

Acolo unde există dezbateri veți avea răbdare. --Winter^eu 15 iulie 2015 22:29 (EEST) (P.S. Noi cei care vorbim limba română)

Tot toxicitate financiara a ramas? In limba romana este contra naturii fratilor, lasati voi deontologii din domeniu, ce nu intelegeti? Daca intrebam pe oricine de aici despre termen inainte de aparitia articolului, nu stia nimeni ce inseamna. Asybaris ^aport 22 august 2015 23:10 (EEST)PS. Soimanu' a trecut la catedra de limba romana, ii urez suucesuri.

Eu sunt de parere ca doar atunci cand aici va aparea termenul, doar atunci sa se denumeasca articolul asa. In rest ce spuneti voi cu specialistii e apa de ploaie. Asybaris ^aport 22 august 2015 23:17 (EEST)

Să cerem voie mai întâi de la dl. Wintereu, el este specialistul, din această discuție...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 22 august 2015 23:35 (EEST) P.S. Eu l-am redenumit, dar Domnia a considerat că după 4 luni de așteptare m-am pripit și că nu am consens din partea dânsului, astfel că mi-a dat revert.

• Ați propus titlul de Toxicitate financiară medicală (eveniment advers) abia pe 15 iulie. Tot atunci, însuși dumneavoastră ați sugerat „să mai vedem și alte păreri”. Apoi, la câteva ore distanță, ați redenumit articolul. Iar eu am dat revert pentru că nu consider că este un titlu potrivit, din moment ce articolul în cauză se referă inclusiv la consecințele financiare, nu doar la cele medicale. Pentru a-l delimita de alte domenii în care ar putea apărea această denumire, îi putem schimba titlul în Toxicitate financiară (în medicină).
• Asybaris, în medicină (mai exact în oncologie), toxicitate financiară este doar un concept. Faptul că în tot sistemul medical s-ar putea vorbi despre o asemenea toxicitate financiară, nu înseamnă că putem generaliza această denumire. Dacă îl mai pasionează subiectul, Accipiter ar putea scrie despre Efectele financiare ale tratamentelor medicale. Cred că ar fi mult mai potrivit pentru intențiile dumnealui. Toxicitate financiară rămâne o denumire care este folosită aproape exclusiv în oncologie și trebuie tratată ca atare. Vă recomand să citiți Reporting and Grading Financial Toxicity, Journal of Clinical Oncology. Sunt sigur că vă va ajuta să înțelegeți mai bine ce este cu această toxicitate. Toate cele bune. --Winter^eu 23 august 2015 12:12 (EEST)

Șoimanu', Wintereu nu mai inventati voi roata domnilor!!! Pana la acest articol nu exista pe net in limba romana asa ceva. Transformati wikipedia in Oracolul din Delphi. Lasati limba romana libera sa-si defineasca EA termenii si nu dv. Asybaris ^aport 23 august 2015 20:10 (EEST)

După cum spuneam, Dl. Wintereu care este mare specialist, definește consensul ca fiind ceva care există numai atunci când Domnia sa este de acord. Eu nu mi-aș permite să spulber acest tip de consens...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 august 2015 21:41 (EEST)

În limba română se folosește termenul "toxicitate financiară", vezi ziarul "Viața medicală" Nr. 5, 2015 unde scrie: Efectele adverse ale terapiei cu citostatice reprezintă o parte importantă în procesul prin care un medic decide ce anume să-i prescrie pacientului său. Într-un editorial publicat în Journal of Clinical Oncology, oncologul Nandita Khera, de la Mayo Clinic din Phoenix, argumentează că printre aceste efecte adverse ar trebui să se numere și „toxicitatea financiară“. --Danvasilis (discuție) 24 august 2015 03:28 (EEST)

Aia de la revista au tradus termenul domnule... Pana la urma cine-i revista medicala domnule? O adunatura de jurnalisti morti de foame si care au si ei un job. Cine-i Nandita Khera? E cumva nea Gheorghe din Bucerdea Grânoasă pe care-l intereseaza toxicitatea aia a jurnalistilor? Ia ziceti.... Asybaris ^aport 24 august 2015 09:31 (EEST)PS. Soimanu'..... cine-i Wintereu asta domnule? Cum de stabileste el consensu'?

Viața medicală este un săptămânal profesional, social și cultural al personalului medical din România, agreat de Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății. Articolele publicate sunt scrise de profesioniști din medicină (academicieni, profesori etc.) și nu de jurnaliști morți de foame. Nandita Khera este profesor de medicină, specializat în oncologie la renumitul spital Mayo Clinic Hospital din Rochester, Minnesota, SUA. Termenul englez "Financial Toxicity" este tradus în română corect, francezii îl traduc ca "toxicité financière", rușii ca "финансовая токсичность". --Danvasilis (discuție) 24 august 2015 13:00 (EEST)

Bine ! In conditiile in care lumina vine astazi de peste ocean, din Minnessota in speta asta, eu tot nu sunt de acord. termenul este mot-a-mot tradus si daca unii accepta o traducere bruta nu inseamna ca si noi trebuie s-o adoptam adlitteram. Asybaris ^aport 24 august 2015 13:10 (EEST)

Hai să-mi dau și eu cu părerea dacă tot e dezbatere. Deci, dacă am înțeles bine, termenul se referă la problemele pacientului rezultate din faptul că tratamentul pentru afecțiunea pe care o are este foarte scump și este riscul fie (1) să acopere aceste cheltuieli foarte mari, dar să-și dezechilibreze bugetul, fie (2) să renunțe la el cu consecințe directe asupra stării de sănătate. (Apropo, în definiția din articol este menționat concret doar primul caz).

Întradevăr, termenul nu este în DEX (nici măcar în cel de neologisme). La noi garantat nu se aplică regula asta de la Oxford Dictionary că trebuie să treacă 10 ani de folosire a unui termen pentru a intra în DEX. Dar, realitatea care a dus la apariția termenului în SUA este și la noi și este doar o problemă de timp când va apărea în dicționar.

Pe bună dreptate, termenul nu trebuie preluat mot-a-mot că nu întotdeauna înțelesul unui termen de la ei este același cu cel de la noi. Adoptarea termenului în 2011 (de care vorbește Danvasilis) nu înseamnă că termenul trebuie introdus exact în această formă în vocabularul fiecărei țări, ci faptul că apariția acestei probleme nu poate fi ignorată și trebuie menționată într-un fel în vederea găsirii soluțiilor de rezolvare. Mă rog, poate nu e cea mai fericită exprimare, dar sper să se fi înțeles sensul. Termenul „toxicitate” are la noi un înțeles care ține de chimie, de medicină, dar în niciun caz de domeniul financiar. Pentru că, în acest caz, vorbim de niște dificultăți financiare ale pacientului, iar „toxicitate” sună ca dracu (parafrazând un clasic în viață). Și, nu uitați, termenul trebuie să fie pe înțelesul utilizatorilor români, nu al altora. Asybaris are dreptate din acest punct de vedere.

E clar că termenul principal are legătură directă cu domeniul medical și financiar și s-ar impune menținerea celor doi termeni în expresia finală. Problema actuală este cum denumim termenul principal.

Eu aș propune termenul „Dificultăți financiare medicale”? Nu pot pretinde că este cel mai..., cel mai... Cred că mai degrabă este un compromis. Poate ceva de genul „Dificultăți financiar-medicale” (cam rar întâlnită combinația celor doi termeni), „Dificultăți medico-financiare” (combinație mai des întâlnită). Sunt propuneri și nimic mai mult. Oricum, la momentul actual, nimeni nu poate pretinde că a găsit varianta corectă pentru că nu există. Ea trebuie creată și aruncată în piață. Deocamdată există doar „Toxicitate financiară”, variantă care are destule neajunsuri.

Apropo de specialiștii de la Viața medicală. Poate că Asybaris a exagerat cu exprimarea lui. Eu, personal, nu pun la îndoială profesionismul lor în medicină, dar am și eu serioase îndoieli că ei sunt atât de atenți la găsirea termenului cel mai potrivit pentru limba română. Și situația asta este cam în orice domeniu, în special în IT. Cred că, în sinea lui, la acest aspect ar fi vrut să se refere colegul.SenatorulX (discuție) 24 august 2015 18:18 (EEST)

În Dicționarul Limbii Române (DLR) (în 37 de volume) și DEX (un mic dicționar pentru marele public) termenii științifici și tehnici sunt incluși cu condiția ca ei să fie utilizați în cel puțin două domenii de specialitate diferite. Prin urmare majoritatea termenilor științifici și tehnici nu sunt incluși în aceste dicționare. --Danvasilis (discuție) 24 august 2015 22:23 (EEST)

Opinie

Am reținut din motivațiile de mai sus, următoarele:

• Titlul este ambiguu, nereprezentativ si total necunoscut de mase mari de oameni. Cum sa ajunga cineva pe pagina asta daca nu cunoaste modul de accesare a ei ?
• Preluarea directă a denumirii anglo-saxone, pare că nu reprezintă în limba română exact noțiunea în cauză. Adoptarea termenului nu înseamnă că termenul trebuie introdus exact în această formă în vocabularul fiecărei țări, ci faptul că apariția acestei probleme nu poate fi ignorată și trebuie menționată într-un fel în vederea găsirii soluțiilor de rezolvare.
• Termenul principal are legătură directă cu domeniul medical și financiar și s-ar impune menținerea celor doi termeni în expresia finală. Deocamdată există doar „Toxicitate financiară”, variantă care are destule neajunsuri.
• Limba română este liberă să-și defineasca ea termenii și nu noi trebuie să o facem în locul ei.

Termeni sugerați:

• Toxicitate financiară

• (+) Este susținut de surse
• (-) Ambiguu, nereprezentativ, nu reprezintă în limba română exact noțiunea în cauză

• Toxicitate financiară în oncologie

• (+) Menține cei 2 termeni în expresia finală
• (+) Nu reprezintă cercetare originală
• (-) Definește incomplet și restrictiv domeniul de aplicare al termenului
• (-) Reduce subdomeniul doar la o parte din aria de aplicabilitate

• Toxicitate financiară medicală (cu sau fără paranteze)

• (+) Este un pas înainte fiindcă definește domeniul de aplicare al termenului
• (+) Menține cei 2 termeni în expresia finală
• (+) Nu reprezintă cercetare originală

• Toxicitate financiară (în medicină)

• (+) Este un pas înainte fiindcă definește domeniul de aplicare al termenului
• (+) Menține cei 2 termeni în expresia finală
• (+) Nu reprezintă cercetare originală
• NB: Mie personal formularea mi se pare un pic “peste mână”, dar e ok

• Toxicitate financiară medicală (reacție adversă)

• (+) Este un pas înainte fiindcă definește domeniul de aplicare al termenului
• (+) Suplimentar pare că definește subdomeniul
• (+) Menține cei 2 termeni în expresia finală
• (-) Denumirea nu este conformă cu definițiile OMS
• (-) Extensia termenului înafara parantezelor, poate da senzația că s-a făcut cercetare originală
• (-) Nu definește complet subdomeniul

• Toxicitate financiară (eveniment advers medical)

• (+) Este un pas înainte fiindcă definește domeniul de aplicare al termenului
• (+) Suplimentar definește subdomeniul
• (+) Menține cei 2 termeni în expresia finală
• (+) Denumirea este conformă cu definițiile OMS
• (+) Nu reprezintă cercetare originală

• Risc financiar in tratarea cancerului

• (+) Util ca redirect
• (-) Nu menține în expresia finală termenii pentru care există sursele
• (-) Reduce subdomeniul doar la o parte din aria de aplicabilitate

• Risc financiar medical

• (+) Util ca redirect
• (-) Nu menține în expresia finală termenii pentru care există sursele
• (-) Aria de aplicabilitate ambiguă

• Dificultăți financiare medicale & Dificultăți financiar-medicale & Dificultăți medico-financiare

• (-) Nesusținut de surse
• (-) Ambiguu
• (-) Nereprezentativ

Comentarii:

• Termenul intră - din literatura medicală anglo-saxonă, pe filiera specialității medicale. Literatura medicală anglo-saxonă - în principal, a cercetat și descris subiectul și obiectul acestui termen.
• În limba română singura sursă - la care avem deocamdată acces pe Internet, este cea din Viața Medicală. În timp cu siguranță vor mai apărea surse și se va vedea care va fi denumirea uzuală folosită în literatura medicală română
• Modificarea denumirii se impune în măsura în care actuala denumire pretează la confuzii (și așa e) și are caracter ambiguu.
• Redirecturile sunt utile și de dorit, crescând șansa accesării articolului.

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 august 2015 22:07 (EEST)

Dvs ați menționat două surse în limba română: Breviarul medical 31 august - 6 septembrie 2009 al Agerpres (care traduce un articol din The New York Times) și articolul din Viața medicală scris de Vlad MIXICH (cunoscut mai mult ca jurnalist, dar este absolvent al Facultății de Medicină) în nr. 5 (1307) din 30 ianuarie 2015 (nu 2014). În ambele situații, termenul este menționat între ghilimele tocmai pentru că nu este un termen consacrat în limba română. Probabil că și cei care au folosit acea formă și-au dat seama că nu este o formulă tradusă prea grozav, dar nu le-a fost alta mai la îndemână.

Din punctul meu de vedere, acest articol a apărut prematur în ro Wikipedia pentru că (1) acest termen nu există în vreun dicționar de la noi (DEX, DN sau altele) și (2) nici măcar nu este un termen folosit în mediul medical de la noi. Ambele articole fac referire la dezbateri din afara țării și absolut nimic despre vreo acțiune în acest sens de la noi. Ce am făcut noi acum este cercetare originală. Da, variantele discutate aici pot fi niște sugestii pentru cei din mediul medical, dar mediul medical este cel mai îndreptățit moral și profesional de a găsi forma cea mai potrivită care va putea fi folosită. Și, după ce va fi găsită, atunci putem s-o preluăm și noi. SenatorulX (discuție) 25 august 2015 12:26 (EEST)

Corect. Noi aici ne erijam in specialisti cand de fapt nu suntem. Wikipedia fiind un mediu de informare de peste 50% din utilizatorii de net, prin acest articol defineste termeni veniti de la miazanoapte facand cercetare originala. Dupa mine articolul nu trebuie sters ci denumit cumva in romaneste, a dat Soimanu niste variante. In textul de inceput se poate scrie ca in Minnessota cineva a denumit fenomenul ca toxicitate financiara. Nicidecum nu se poate face redirect cu Toxicitatea pentru ca se da la goagal referinte in limba romana. Asybaris ^aport 25 august 2015 12:34 (EEST)

Termenul "toxicitate financiară" este nou în literatura medicală română și este menționat numai în articolul "Prețul malign" din Viața medicală (un săptămânal profesional al personalului medical din România). Ca și toate articolele publicate în revistele medicale, acest articol scris de un medic jurnalist a fost evaluat colegial de către experții din domeniul medical înainte de publicare. Nu trebuie creați alți termeni românești pe Wikipedia românească pentru "Financial Toxicity", acest lucru revine specialiștilor din domeniu medical. Termenul "toxicitate financiară" trebuie de menținut, deoarece așa a fost menționat în literatura de specialitate română, chiar și o singură dată. Acest termen nu va exista niciodată în dicționarele generale a limbii române ca DEX, DEXI, DN etc, din cauza selecției termenilor științifici și tehnici care sunt incluși în aceste dicționare (termenii științifici și tehnici sunt incluși în aceste dicționare generale cu condiția ca ei să fie utilizați în cel puțin două domenii de specialitate diferite). Numai în medicină sunt folosiți peste 200 000 de termeni. Valeriu Rusu în "Dicționar medical" publicat în 2004 scrie: "În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinei este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugă neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia moleculară, generatoare majoră în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic și terapie, care conturează tot mai net bazele medicinei moleculare." DEX conține numai 65.000 de termeni. DEXI conține 113.893 intrări, iar Dicționarul Limbii Române (DLR) în 37 de volume cuprinde circa 175.000 de cuvinte și variante. Numărul termenilor științifici și tehnici din limba română depășește un milion. Cred că ar trebui 100 de volume ca să includă toți acești termeni. --Danvasilis (discuție) 26 august 2015 01:21 (EEST)

Păi, asta am spus și eu, că mediul medical este cel mai îndreptățit moral și profesional de a găsi forma cea mai potrivită. Dar „mediul medical” nu se rezumă doar la un ziarist care a practicat medicina o perioadă scurtă de timp și care este editorialist la Viața medicală. Sursa aceasta din Viața medicală este un editorial, nu un studiu de specialitate. Afirmația aia că acel articol a fost evaluat colegial de către „experții” din domeniul medical este ușor exagerată, cum exagerată este și opinia că acest termen nu va exista niciodată în dicționarele generale ale limbii române. Asta nu o poate ști nimeni.

Dacă termenul este folosit în niște studii de specialitate, în niște lucrări de specialitate atunci avem surse de încredere care pot fi citate în articol. Deci, pentru a fi pe Wikipedia nu trebuie neapărat ca termenul respectiv să fie în vreun dicționar. Dacă ar ajunge într-un dicționar ar însemna că termenul este deja folosit în practică (poate nu neapărat 10 ani cât trebuie să ajungă în Oxford Dictionary), a trecut de stadiul de noutate, iar forma găsită este una convenită în mediul respectiv. E un fel de confirmare.

În momentul actual noi nu avem ca sursă nici studiu de specialitate, nici vreo mențiune în vreun dicționar (general sau de specialitate). Iar editorialele sunt așa, ca să nu zicem că nu am văzut nicăieri termenul.

Mai trebuie să așteptăm. SenatorulX (discuție) 26 august 2015 18:27 (EEST)

Conținut

Dat fiind că am pus în articol traducerea linkurilor, am îndrăznit și am făcut o traducere "de baltă" și câteva adăugiri în același ton la linkul pus de dv aici la LE. Dacă aveți timp, m-aș bucura să ameliorați traducerea. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 12 martie 2015 22:26 (EET)

Eu nu m-aș aventura să traduc bibliografie. O să încerc traducere ei. În plus am să reformulez definiția termenului "Toxicitate financiară". Am scris și un articol mic "Financial toxicity" pe wikipedia engleză, cu mici probleme. --Danvasilis (discuție) 12 martie 2015 23:14 (EET)

Am senzația că nu m-am făcut înțeles: mă refeream exclusiv la traducerea datelor legate de titlul știrii introduse de dv., numele autorului, afilierea sa, etc, adică genul de lucruri care se trec atunci când pui o LE sau un link. Mă gândeam că din moment ce ați pus linkul respectiv, știți exact despre ce e vorba. Vorbitorii de limbă română sunt - în cea mai mare parte a lor, prea puțin familiarizați cu limbile slave, astfel că afișarea unei traduceri a datelor esențiale privind exclusiv elementele de identificare ale articolului spre care dirijează linkul sunt oportune. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 13 martie 2015 00:18 (EET)

Nu cred că modul în care ați reformulat definiția este optim. Expresia din articolul lui Khera este :

„concept of financial toxicity... defined as adverse economic consequences resulting from medical treatment”

. Noțiunea a apărut - inițial legată de tratamentele citostatice, dar se aplică într-un sens mult mai larg. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 13 martie 2015 00:25 (EET) P.S. Poate ar fi bine să mutăm discuția în paginan articolului.

De acord cu mutarea discuției. --Danvasilis (discuție) 13 martie 2015 00:37 (EET)

Referitor la corectări, reformulări a articolului. Mie personal nu prea îmi place când cineva se amestecă într-un articol inițiat de mine, deoarece am planurile mele referitoare la articol. Cred că același lucru este valabil și pentru dumneavoastră, astfel că nu o să intervin în articol până nu îl terminați. --Danvasilis (discuție) 13 martie 2015 01:05 (EET)

Probabil că principial aveți dreptate, totuși mă simt în stare să supraviețuiesc unei noi tentative de colaborare. Cred că în doi putem acoperi mai bine tema și putem realiza un articol mai bun. După cum observați, acum deifiniția arată ceva mia bine mai bine (poate nu perfect) decât în urmă cu câteva ore (oricum nici mie nu-mi plăcea...). --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 13 martie 2015 01:11 (EET)

Vă sfătui să apelați mai des la articolul "Prețul malign" care redă destul de bine noțiunea de "toxicitatea financiară". "Sarcina economică" și "sarcina financiară" a tratamentului medical nu se prea folosesc în medicină, mai degrabă este vorba de cheltuielile personale (out-of-pocket) mari a tratamentului anticanceros suportate de către pacienți și consecințele lor negative (atât financiare cât și medicale) asupra vieții lor. "Sarcina economică" și "sarcina financiară" revine mai degrabă statului și Casei de asigurări de sănătate și nu pacientului. Vezi și Richard Rosenbluth. Geriatric Oncology, An Issue of Clinics in Geriatric Medicine --Danvasilis (discuție) 13 martie 2015 01:49 (EET)

Să nu ne ascundem totuși după deget. Expresia "și-a vândut totul din casă ca să meargă prin doctori" (nu dau nici o conotație, e doar o simplă relatare) a apărut înainte de a se inventa chimioterapia pentru cancere... Problema este perenă, dimensiunea ei este variabilă în funcție de epocă, statut socio-economic și gradul de asigurare. Apropo de gradul de asigurare, probabil ați văzut prin articole faptul că autorii vorbesc inclusiv de o reală subasigurare la unii dintre cei care inițial, păreau a beneficia de un nivel convenabil de asigurare, accentuând faptul că în cadrul sistemului din SUA, nu prea se pot estima dinainte costurile într-un mod eficient. În plus nu ar trebui să uităm faptul că sunt și pacienți neasigurați, care în funcție de protocoalele naționale locale beneficiază în grade variabile de acoperirea terapiei pentru bolile majore.

Acum am să încerc să expun cum am gândit eu articolul:

1. Am încercat să-l centrez pe probleme valabile - pe cât posibil cât mai puțin dependente de tipul de sistem de asigurare Mare parte din literatură - după cum ați observat probabil, se centrează pe studii făcute pacienților din SUA, ceea ce implică dificultăți suplimentare în a nu extrapola concluzii poate - neconfirmate în alte sisteme de asigurare. Din acest punct de vederea probabil datele trebuiesc preluate critic, într-un mod cât mai parcimonios.
2. Ideal ar fi să intervină la modul ideal în structurarea articolulului, puncte de vedere - pe lângă cele specific medicale unele aparținând și farmaciștilor, economiștilor și unor membri ai societății civile.

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 13 martie 2015 11:07 (EET) P.S. În România un exemplu nelegat de terapia cancerului - destul de apropiat de momentul actual, ar putea fi cazul pacienților cu Poliartrită Reumatoidă, care nu au mai găsit în regim de gratuitate o perioadă de câteva luni Arava (Leflunomide), sau - chiar și imunobiologice (în ultimul deceniu au fost 2 asemenea perioade: una a durat vreo 2-3 luni și alta a durat mai mult de jumătate de an). Pentru o bună parte a celor care erau pe Leflunomide ca terapia unică sau în combinație s-au putut face switch-uri mai mult sau mai puțin acceptabile (dar nu la toți...), dar pentru cei cu imunobiologice - la care terapia lunară ajungea la sume absolut prohibitive a fot o problemă mare. De exemplu la Infliximab întreruperea era cu limită, altfel nemaiputând relua vreodată ulterior medicamentul. Au fost unii care au trebuit să și-l achiziționeze...

Evaluare AB

Această evaluare este transclusă de la Discuție:Toxicitate financiară/AB1. Legătura de modificare pentru această secțiune poate fi folosită pentru a adăuga comentarii.

1. Este bine scris.

   a (în proză): b (Manual de stil):

2. Să prezinte informații corecte ce pot fi verificate.

   a (referințe): b (citează surse de încredere): c (fără cercetare originală):

3. Acoperă bine subiectul.

   a (aspecte majore): b (se concentrează asupra subiectului):

4. Nu încalcă PDVN.

   Prezintă diferitele puncte de vedere în mod cinstit:

5. Este stabil.

   Nu există dispute etc.:

6. Este ilustrat, dacă posibil, de imagini.

   a (au o licență adecvată): b (sunt relevante subiectului și sunt însoțite de descrieri adecvate):

7. Per total:

   Aprobat/Respins:

   — Ionutzmovie discută 12 mai 2015 07:40 (EEST)

Titlu

Conform surselor, titlul corect ar trebui să fie Toxicitate financiară în oncologie. --Winter^eu 9 iulie 2015 00:10 (EEST)

Problema ridicată merită deslușită, drept care răspund. Eu zic să pornim mai întâi de la sensul termenului:

„the concept of financial toxicity (1,2) defined as adverse economic consequences resulting from medical treatment.”

—„Reporting and Grading Financial Toxicity” · [Raportarea și cuantificarea toxicității financiare], Khera, 2014

,

„Since health care providers don't often discuss potential costs before ordering diagnostic tests or making treatment decisions, patients may unknowingly face daunting and potentially avoidable health care bills. Because treatments can be “financially toxic,”(1) imposing out-of-pocket costs that may impair patients' well-being, we contend that physicians need to disclose the financial consequences of treatment alternatives just as they inform patients about treatments' side effects.”

—Full Disclosure — Out-of-Pocket Costs as Side Effects · [Plățile din propriul buzunar ca efecte secundare], Peter A. Ubel & all, 2013

Termenul a fost pus în circulație de oncologiii din SUA, pentru că în domeniul cu pricina arde cel mai tare buzunarul acolo (și nu numai). Particularitățile sistemului lor de sănătate lasă mulți dintre pacienți foarte descoperiți în astfel de situații. De aici este și abundența articolelor cu acest subiect, în literatura din domeniu. Europenii au și ei studii pe această temă, dar scalele pe care au încercat să le creeze - ca să fie mai cu moț și ca să difere de cele publicate în SUA, le-au conceput într-un sens mai larg. Ca să fac o comparație, greața (efect advers) apare cel mai frecvent la tratamentele citostatice, dar asta nu înseamnă că dacă ar fi fost studiată la început de oncologi, articolul ar fi trebuit denumit „Greața în Oncologie” sau că, pentru că sursele sunt preponderent americane, Toxicitatea financiară în SUA.

Exemplu de sursă „neoncologică”: The Black Box of Out-of-Pocket Cost Communication. A Path Toward Illumination () · [Cutia neagră a costurilor plătite din propriul portofel. O cale spre iluminare], Wynn G. Hunter and Peter A. Ubel, Annals of the American Thoracic Society, Vol. 11, No. 10 (2014), pp. 1608-1609

O sinteză excepțională - pentru că este foarte bine documentată (reflectă opinii medicale de vârf, cum ar fi medici de la Beth Israel Deaconess Medical Center, American Board of Internal Medicine, Harvard University, Duke University, American College of Physicians, Dartmouth Institute for Health Policy & Clinical Practice, National Institutes of Health Clinical Center, American Society of Clinical Oncology) și pe înțelesul tuturor, oferă (în ciuda faptului că este nemedicală) articolul de presă Should doctors consider medical costs ? [Ar trebui doctorii să ia în considerare costurile medicale ?], Timothy Gower, April 13, 2014, The Boston Globe. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 9 iulie 2015 22:33 (EEST)

Mulțumesc pentru răspuns. Faptul că, de fapt, există o toxicitate financiară și în alte specialități ar fi cam incomplet. Toxicitatea financiară există în toate domeniile, nu doar în medicină, eventual sub alte denumiri, dar din care reiese acest aspect. Exemplu: sistemul bancar. Și-acolo putem vorbi de așa ceva. Titlul ar trebui să fie mai specific. --Winter^eu 10 iulie 2015 02:27 (EEST)

M-am izbit și eu de această problemă (v. mai sus Discuție:Toxicitate financiară#Denumire articol), dar am optat pentru această variantă pentru motivațiile expuse mai sus. Sunt în continuare de părere că cel mai potrivit titlu ar fi Toxicitate financiară (medicală), dar literatura existentă în limba română folosește numai „Toxicitate financiară”. Probabil odată cu intrarea termenului în limbajul științific medical uzual, denumirea va fi una adaptată contextului. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 10 iulie 2015 10:23 (EEST)

Alte aspecte

1. De ce afecțiuni complexe? Dacă extindem dincolo de oncologie, atunci vorbim de orice afecțiune, inclusiv cele diagnosticate tardiv și cele tratate necorespunzător. --Winter^eu 10 iulie 2015 02:27 (EEST)

Afecțiunile complexe se însoțesc în general de costuri mari în ceea ce privește investigațiile și tratamentele, necesită o scoatere îndelungată din activitate și au în general consecințe semnificative - pe timp lung, în ceea ce privește capacitatea de muncă. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 10 iulie 2015 19:48 (EEST) P.S. În general pentru afecțiuni simple - chiar în lipsa unor resurse financiare personale, anturajul din jurul pacientului este mobilizat sau se mobilizează și face rost de ele. Episodul de boală este depășit astfel fără un impact evident - pe timp lung. În cazul unor afecțiuni complexe - pe timp lung fiecare cam rămâne singur cu propriile sale probleme.

Am uitat să adaug și afecțiunile diagnosticate greșit, unde de asemenea vorbim de costuri suplimentare inutile.

Sigur că în cazul afecțiunilor mai simple, costurile nu sunt așa de mari ca în cazul celor complexe, însă ele există. Prin urmare, nu ar trebui excluse.

„Episodul de boală este depășit astfel fără un impact evident - pe timp lung”. — Impactul depinde și de condițiile de viață și de muncă. Inițial poate fi ceva banal, dar acolo unde există factori predispozanți, lucrurile se pot complica mult în timp. Iar dacă mai adaugi și un sistem imunitar destul de slab, care poate fi așa din varii motive, atunci ... chiar și o „banală” răceală poate avea consecințe redutabile. --Winter^eu 10 iulie 2015 22:46 (EEST)

1. La modul ideal (vezi sursa nr. 12 și textul aferent din articol), consilierea implică mai multe lucruri. Dar mă rog, noi le știm. Toate ca toate, nu cred că reevaluarea supraviețuitorilor este cea mai bună traducere. Schema arată că supraviețuirea pacienților ține (și) de o reevaluare a resurselor financiare de care dispun aceștia. --Winter^eu 10 iulie 2015 02:27 (EEST)

Am să caut articolul inițial de unde am scos schema (deocamdată la o căutare superficială nu-l găsesc). Ideea era că la sfârșitul unui ciclu de tratament („ciclu” în sens de inducere și confirmare a remisiunii bolii - care ciclu poate dura chiar și câțiva ani), atunci când se atinge targetul consilierii pacientul nu trebuie abandonat, deoarece în stadiul respectiv el poate dezvolta noi probleme la orizont și situația lui financiară trebuie reevaluată în dinamică. Dat fiind că cele mai mari probleme sunt legate de tratamentele oncologice unde la sfârșitul unui asemenea „ciclu”, rata de succes sau insucces include invariabil noțiunea de supraviețuitori și decedați, cred că denumirea - în acest context este justificată. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 10 iulie 2015 20:12 (EEST) P.S. Totuși, recunosc faptul că terenul este alunecos. Deocamdată noțiunea de toxicitate financiară este una dintre punctele nevralgice ale scandalului generat de interesele divergente ale transnaționalelor pharma în raport cu sistemele de asigurări și guverne. E destul de greu să găsești prin acest amalgam o linie directoare. Articolul în concluzie este perfectibil.

Un ciclu de tratament nu este doar „în sens de inducere și confirmare a remisiunii bolii”. Tratamentul poate fi și paliativ, mai ales în oncologie.

Dacă doriți să mențineți forma actuală (reevaluarea supraviețuitorilor), atunci eu vă întreb așa: supraviețuire la cât timp? În ce condiții? De regulă, în oncologie se calculează de la 5 ani în sus. În cazul în care vorbim de reevaluarea supraviețuitorilor după un ciclu de tratament, atunci ar trebui să fie specificat acest lucru. Adevărul este că reevaluarea se face ori de câte ori este cazul. Eu înclin spre o reformulare, reevaluarea pacienților sau supraviețuirea în condiții optime.

În funcție de afecțiunea pe care o are, un pacient este monitorizat o perioadă limitată sau pe viață. În cazul primului, dincolo de acest timp intervin o serie întreagă de factori. --Winter^eu 10 iulie 2015 22:46 (EEST)

Am găsit un articol care conține imaginea respectivă, dar nu sunt foarte sigur că e chiar articolul unde am văzut-o. Celălalt parcă era mai complex. Am să mă uit prin istoricul contribuțiilor, sunt șanse mari să fi fost un articol reținut temporar pentru evaluare.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 iulie 2015 23:31 (EEST) P.S. Nu știu ce să zic, dar nu m-aș băga să interpretez altfel schema respectivă. Dacă aveți vreo altă idee despre cum ar putea fi tradus „survivorship”, e ok.

În istoric am găsit chiar articolul din linkul de mai sus, deci nu era vorba de altul. L-am pus ca li referință suplimentară.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 iulie 2015 23:59 (EEST) P.S. Acum am realizat că părea foarte ciudată imaginea pusă ca referință, cu un link a cărui origine nu era clară.

1. Ca să fim înțeleși. Cu excepția vandalilor, eu nu trag de urechi pe nimeni. De regulă, încerc să-mi dau seama cum au fost gândite anumite lucruri de către utilizatorul care a lucrat la articol. --Winter^eu 10 iulie 2015 02:27 (EEST)

Ok, no problem. Mă bucur că am feedback, mai ales că treaba este de-a dreptul arzătoare pentru o mare parte din cei bolnavi și, cum frecvent wikipedia este un suport pentru diseminarea anumitor tipuri de informații, mai multe capete care gândesc la căpătâiul unui articol de acest fel sunt binevenite. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 10 iulie 2015 20:18 (EEST)

Probleme suplimentare

• Sursa nr.6 — subsecțiunea Identificarea practicilor medicale cu risc (în mod special) din cadrul secțiunii Abordare, dar și secțiunea Istoric, al doilea paragraf.

Acele afirmații sunt citate doar de această sursă, ceea ce este insuficient, ținând cont că este o sursă primară. În plus, se referă doar la sistemul medical american. Conform textului, s-ar deduce că sunt niște adevăruri/situații general valabile. În lipsa unor surse adiționale, rămâne incert. Sistemul american diferă de cel european.

Mai este specificat în articol (ca să dau un singur exemplu) și citat de aceeași sursă faptul că „școlile medicale pun accent pe studiul aprofundat al afecțiunii”. Ce bine ar fi. Adică inclusiv școlile medicale europene (și UMF-urile noastre) fac asta. Dar asta ar fi un lucru pozitiv, nu ceva de criticat. Din contră, ideea în sursa citată în text este alta, anume faptul că (în plus) școlile medicale insistă/pun mare accent pe investigarea amănunțită a unei afecțiuni, cu toate că acest lucru nu este întotdeauna necesar. Aceasta este problema sugerată, de fapt. --Winter^eu 14 iulie 2015 23:34 (EEST)

Sursa reflectă opinii medicale de vârf ( cum ar fi medici de la Beth Israel Deaconess Medical Center, American Board of Internal Medicine, Harvard University, Duke University, American College of Physicians, Dartmouth Institute for Health Policy & Clinical Practice, National Institutes of Health Clinical Center, American Society of Clinical Oncology), fiind o sinteză. De aceea am și ales-o, din materialul studiat. Un răspuns mai amplu ar fi probabil mai potrivit prin aducerea la un standard acceptabil al articolului Medicină defensivă, proaspăt inițiat. Sistemul medical european diferă de cel american, dar greața - ca efect advers la tratament, se manifestă la fel și în SUA și în Europa. Efectele toxicității financiare sunt la fel pe pielea oricărui pacient pe ambele părți ale Atlanticului, indiferent de sistem. Problema se pune de proporții, incidență, prevalență...

Am completat ca să fie mai clar chestia cu „școlile medicale pun accent pe studiul aprofundat al afecțiunii....”. Ceea ce eu consider de la sine înțeles, întradevăr poate să ni fie la fel pentru alții, motiv pentru care am făcut și completarea.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 00:38 (EEST) P.S. Merci pentru observație.

Exact, sursa este o sinteză. De aceea lasă loc de interpretări, în lipsa unei/unor surse suplimentare care s-o susțină, mai ales că nu este o publicație medicală. --Winter^eu 15 iulie 2015 02:35 (EEST)

Cu alte cuvinte este o sursă secundară și nu primară... În plus problema trebuie tratată din 4 puncte de vedere: prestator de servicii medicale, sector Pharma, pacient, terț plătitor. Țin - cu predilecție, expunerea punctului de vedere al societății în această problemă, deoarece cei în cauză sunt pacienții și banii lor (furnizați direct sau prin intermediul unui terț plătitor, sub controlul unor alte instituții acreditate și cu competențe în domeniu). Cu alte cuvinte aici și opiniile nemedicale sunt mandatorii (motiv pentru care este oportună folosirea acestui articol - bine documentat cu opinii ale prestatorilor + ale reprezentanților instituțiilor publice cu rol semnificativ în domeniu). Este adevărat că uneori în medicina din România pacientul este o cantitate relativ neglijabilă, dar nu înseamnă că trebuie să ne asumăm acest punct de vedere. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 10:29 (EEST)

• Sursa nr.13 (care include și sursa nr.12) — Este vorba despre protocolul de lucru ideal, cel puțin din punctul de vedere al celor de la Cordata (Healthcare Innovations).

Aceea nu este o sursă de încredere, ci doar blogul unei companii de profil. Deși aceasta este implicată în consilierea pacienților, protocolul rămâne destul de subiectiv. Sunt necesare și alte surse (mai bune). În lipsa lor, ar trebui (eventual) reformulat, în genul Compania americană Cordata consideră că un protocol de lucru capabil ar fi ... Asta în condițiile în care este reliefată și notabilitatea acestei companii (de preferabil din surse independente).

Altă formulare: o companie americană care se ocupă cu ... consideră că un protocol de lucru capabil ar fi ... — parcă ar fi mai convenabil așa.

Fără surse suplimentare care s-o susțină, nu putem generaliza. Dacă le găsim, se poate face o secțiune întreagă, fără mari eforturi. --Winter^eu 14 iulie 2015 23:34 (EEST)

1. Reformularea e deja făcută sub forma: „Un protocol de lucru capabil din punctul de vederea al unui consilier de a ajuta un pacient să evite toxicitatea financiară ar putea fi:...”
2. apropo de chestia cu blogul de companie:pot fi exceptate opinii și articolele de sinteză publicate, sub semnătura unor specialiști cu recunoaștere din aceste domenii. Cam McClellan Teems activează în domeniu de peste 1 deceniu și jumătate --> exemplu de carte exemplu de carte scrisă în 2001, la momentul în care afilierea era la o altă companie.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 00:12 (EEST)

Vedeți mai sus cele spuse.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 00:47 (EEST)

Formularea actuală sugerează că ar fi punctul de vedere al unui consilier la modul general, ceea ce nu este cazul.

 Rezolvat --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 17:37 (EEST)

M-am interesat și eu de el înainte de a deschide această nouă secțiune. Totuși (valabil și pentru comentariile de la sursa nr.8), vă spun că nu este suficientă citarea unei singure surse. Pot fi exceptate, dar nu ca adevăruri general valabile, în lipsa unor citări adiționale. --Winter^eu 15 iulie 2015 02:35 (EEST)

Eu unul am ales sursele pe care le-am considerat cele mai relevante. Dacă vor fi puse și alte referințe relevante, cu atât mai bine. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 17:37 (EEST)

• Sursa nr.8 — Nu am reușit să o verific momentan, pentru că necesită înregistrare. În general acest lucru este de evitat în citări. Altfel, nu reprezintă o problemă propriu-zisă. --Winter^eu 14 iulie 2015 23:34 (EEST)

Dați search după „ Battling the Financial Toxicity of Cancer Treatment” și veți reuși să o verificați fără probleme. De aceea am și păstrat-o, tocmai fiindcă accesul poate fi liber până la urmă la ea. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 00:16 (EEST)

În concluzie

„Terenul este alunecos”, cum bine spunea Accipiter. Cu atât mai mult, situația ar fi trebuit studiată mult mai bine, înainte ca articolul să fie propus, iar ulterior promovat la statutul de articol bun. Problemele mai sus menționate, alături de o traducere per total deficitară (fără supărare), nu-l fac deocamdată să fie un reprezentat al articolelor medicale bune. De asemenea, ar fi trebuit ca mai mulți utilizatori să fie rugați să se implice (și s-o și facă).

Mie nu-mi place să critic, fără să mă implic (în limita timpului disponibil). A critica este mai ușor, nu implică ore voluntare de căutări și studii a materialelor disponibile, urmate apoi de redactarea propriu-zisă. Prin urmare, mă voi strădui ca acest articol să merite statutul de articol medical bun. --Winter^eu 14 iulie 2015 23:34 (EEST)

Wikipedia nu este un tratat de medicină, deci între un articol medical scris într-o mandarină profesională, neinteligibilă pentru un cititor obișnuit și unul care poate fi înțeles de cineva fără pregătire de specialitate, prefer și susțin varianta a II-a. Restul aparține revistelor medicale și tratatelor de specialitate. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 10:37 (EEST)

Ok, fiind un articol cu mare potențial de interes, cei interesați sunt bineveniți. Deja în ultimele zile - ca efect al observațiilor făcute, am reformulat deja pe ici pe colo textul astfel încât acum calitatea lui a crescut. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 00:41 (EEST)

Ca și observație personală - datorită noutății temei, limita dintre dezvoltarea suplimentară a articolului și cercetarea originală poate fi destul de greu definită dincolo de un anume prag. Ca atare opțiunea mea a fost pentru informații care deja au consacrare în domeniu, deși aș fi avut mai multe de scris. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 00:45 (EEST)

Există o limită oarecum periculoasă, în sensul că te poți trezi dincolo fără ca măcar să te gândești la asta. Dar, prin prisma faptul că este un articol care a fost promovat, anumite chestiuni trebuie clarificate mai mult. Reformulez: trebuiau deja clarificate, înainte de a garanta pentru articol. --Winter^eu 15 iulie 2015 02:35 (EEST)

Remarc cu plăcere că anumite nedumeriri exprimate sunt deja clarificate cu succes, deci lucrurile merg înainte în sensul dorit și sugerat de dv. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 10:29 (EEST) P.S. Altfel spus, totul e bine când se termină cu bine. Păcat că nu erați prezent pe aici când se construia articolul, m-aș fi bucurat să am pe cineva în plus cu care să pot interacționa despre problema în cauză la acel moment.

Apropo, folosirea termenului „a garanta” este nefericită, deoarece Wikipedia nu este o sursă de încredere... --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iulie 2015 10:37 (EEST)

Un articol despre costurilor tratamentelor medicale a fost publicat în JAMA în 2003 (Patient-Physician Communication About Out-of-Pocket Costs) --Danvasilis (discuție) 15 iulie 2015 02:48 (EEST)

Propunere de dezambiguizare

În finanțe se folosește termenul de „activ toxic” (engl. Toxic asset), cunoscut cel puțin de la începutull mileniului și popularizat în timpul crizei financiare din 2008. Cred că merită dezambiguizat cumva, pentru a nu se crea confuzii. Vă mulțumesc. --Vitalie Ciubotaru (discuție) 15 iulie 2015 13:38 (EEST)