Discuție Utilizator:Plinul cel tanar/Arhiva 3

Ludovic al IX-lea

Bună seara. Aş avea o întrebare, dacă nu vă deranjez : cum aţi traduce „Sicilian Vespers” Sicilian Vespers şi „papal inquest” (care s-a încheiat cu canonizarea) ? --Venator 17 decembrie 2007 22:27 (EET)

Mulţumesc. Dar „Ayyubid empire” ? Şi există „Cruciadă albigensiană” ? --Venator 17 decembrie 2007 22:59 (EET)

Mulţumesc ! E corect denumit acest articol : „Abbasizi” ? Asasinii erau ismailiţi, nu ? --Venator 18 decembrie 2007 11:27 (EET)

ICD

Buna. Am facut o editare minimala - una din probleme era ca nu exista o trimitere pentru referinte jos pe pagina. Apropo - un obicei care apare sporadic pe wikipedia in engleza (si pe care eu insumi l-am preluat doar ocazional) este traducerea titlurilor in engleza; ai putea pe viitor sa faci in asa fel incat titlul tradus sa nu ramana si aici? Oricum, am eliminat un tag care era pus in absenta discutiei necesare (sa fie sanatos ala care l-a pus), dar nu ma pot concentra inca pe text aici - si articolul de la enwiki mai necesita munca, iar disponibilitatea pro-draganistilor pentru scandal ma cam lasa rece. In orice caz, mare parte din articolul de la enwiki era deja creata cand am intervenit (eu am adaugat referinta la Veiga si inca niste lucruri), dar informatia ar putea fi adunata cu tot cu referinte de acolo (vad ca nu a aparut nici un astfel de impediment pentru Regulamentul Organic... tradus de altfel destul de bizar, si cu parti traduse de mine din romana in engleza si retraduse aici inapoi in romana, chiar si atunci cand originalul este usor accesibil la wikisource). Cum spuneam, poate voi reveni cu mai mult, dar deocamdata imi e foarte greu sa ma impart. Dahn 19 decembrie 2007 20:45 (EET)

Cand am vazut ca incepe teoria lui "mai bine stub", am zis sa nu te pun in postura de a edita de doua ori acelasi text, asa ca m-am ambitionat si am adus referintele necesare de dincolo. Imi cer scuze ca am uitat sa-ti spun mai devreme. Dahn 20 decembrie 2007 09:14 (EET)

Ma bucur ca am fost de ajutor. Dahn 20 decembrie 2007 09:39 (EET)

Apropo, daca e vorba de lipsa de diplomatie in surse: dupa cum poate e evident din titlu, Raportul Wiesel il mai mentioneaza pe ICD si pentru un alt tip de abjectie produsa in "lucrarile" lui. Este oare wikipedia romana pregatita pentru se confrunta, in intreg si oriunde, cu toate implicatiile investigarii respective? Asta e o munca de cel putin luni de zile (creare unui articole care sa grupeze informatia, insiruirea responsabilitatilor si a participantilor, eliminarea minciunii). Articole care neaga pana si macelul de la Abator imi arata ca e o munca sisifica la acest moment. Dahn 20 decembrie 2007 10:24 (EET)

Desigur ca da. Mi-e teama doar sa nu fac(em) toate astea degeaba. Remarci ca acum vorbim pe o anumita pagina despre "perfectiune", hodoronc-tronc. Daca mentiunea altermedia a trezit atatea reactii, si s-au umplut brusc paginile de puppeturi, si niste administratori ii mana de la spate pe cei care "simt romaneste", nu poate sa iasa decat mult haos. Cel putin, in faza initiala, si nu stiu daca mai am energia si nervii sa caut un drum dincolo de faza initiala. Dahn 20 decembrie 2007 10:42 (EET)

Crăciun

___Trei crai de la răsărit__ Trei crai de la răsărit, Daţi colacu' dac-am vint!... Că io-s de statură, mic, Şi-aş mânca ş-un cârnaţ fript! Şi-aş mânca ş-un cârtaboş, Cât picioru' meu de gros!... Haida, hai, Crăciune dragă, Că fusoiu' nu-i de treabă! Şi prunele s-o gătat, De fusoi m-am săturat... ...Mă uitai pe-o găurice, Văzui carnea cum se frige... Văzui carne şi cârnaţ, Faceţi bine şi ne daţi! Şi ne daţi ş-un cârtaboş, Cât piciorul meu de gros! La anu' şi la mulţi ani, Să ne daţi şi v-o doi bani! __din folclorul Racoviţei

Vă urez cu ocazia Sfintelor sărbători de Crăciun un călduros:

La mulţi ani!!!

dumneavoastră şi celor dragi.Asybaris01 20 decembrie 2007 00:20 (EET)

Sărbători fericite

Crăciun Fericit și un An Nou 2008 plin de bucurii ! Wars

Fie ca sfintele sărbători ale Crăciunului 2007 să îţi aducă atât dumitale cât şi celor din cercul iubirii dumitale, Un Crăciun 2007 fericit şi Un An Nou 2008 cu bucurii. Wars 22 decembrie 2007 19:06 (EET)

Vă rog să primiţi şi din partea mea cele mai bune urări cu ocazia Crăciunului. Fie ca 2008 să vă aducă multe împliniri. La Mulţi Ani! --Turbojet 23 decembrie 2007 20:51 (EET)

Urări

Îşi doresc un Crăciun Fericit şi un An Nou plin de bucurii, ţie şi tuturor celor care îţi sunt dragi. --R O ^{A M A T A mesaj} 24 decembrie 2007 17:37 (EET)

Îţi doresc un Crăciun şi un An nou fericit.--MariusM 24 decembrie 2007 18:53 (EET)

Chery

Buna seara, I-ati scris lui Radufan in legatura cu cartea lui Teodor Gheorghiu despre castele. Indraznesc sa va intreb daca nu scrie acolo ceva despre cetatea/castelul/orasul/targul medieval Chery/Cseri din comitatul Timis, disparut fara urma in valtoarea istoriei. Multumesc! --nelu craciun 10 ianuarie 2008 19:34 (EET)

Mulţumesc, fragmentele din cartea despre Ioan Capistrano le-am consultat si eu pe Google Books. La medievistica.ro am incercat cândva sa patrund, dar nu m-au acceptat, motivând că e un grup exclusiv pentru specialişti.

O zi bună!

--nelu craciun 14 ianuarie 2008 11:03 (EET)

Dumneavoastră, da?

Scuze pentru titlu, era doar o parodie... Aş vrea să vă întreb dacă ştiţi ceva despre revista numită „Noi, nu!”. (Nu prea ştiu cu ce intonaţie să-i pronunţ titlul ca să fie şi corect gramatical şi să aibă şi sens.) Am văzut pe-acolo unele articole ciudate, mirositoare a dacomanie, şi am vrut să vă cer părerea dacă revista se califică drept sursă de încredere la Wikipedia. De-a lungul timpului am văzut-o citată în cîteva articole de aici, iar azi am redescoperit-o în Antiromânism. — AdiJapan ☎ 14 ianuarie 2008 11:52 (EET)

Cutie comune

Bună seara ! Din păcate, cu toate eforturile, nu am reuşit. Cred că numai autorul „Cutiei Comune România” poate face modificarea cuvenită. --Tico 15 ianuarie 2008 21:00 (EET)

Răvăşel

Bună dimineaţa ! Şi eu am avut (şi mai am) aceleaşi rezerve asupra acestui subiect. Am introdus categoria „Biserici fortificate din Transilvania” la Răvăşel numai după ce am citit raportul de teren al echipei (http://photoraid.dordeduca.ro/: „Proiectul îşi propune valorificarea culturală şi turistică a peste 50 de biserici fortificate săseşti din Transilvania”; apoi http://photoraid.dordeduca.ro/about.php# în „Ziua IV: Şeica Mare - Boarta - Buia - Metiş - Răvăşel - Ruşi - Slimnic - Şura Mare – Hosman”, după care urmează descrierea localităţii la http://photoraid.dordeduca.ro/localitati/ alături de celelalte localităţi cu biserici fortificarte săseşti). --Tico 16 ianuarie 2008 09:44 (EET)

Am scos (cel puţin provizoriu) categoria incertă de la Răvăsel. Nici la adresa http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/repsibiu/a-h/ravasel.htm („Repertoriul arheologic al judeţului Sibiu – Răvăşel”) nu am găsit indicii despre existenţa unei fortificaţii la Răvăsel. --Tico 16 ianuarie 2008 10:02 (EET)

IPT

Cred că la Discuţie:Ion Pachia-Tatomirescu aţi spus tot ce trebuia spus, iar dacă lucrurile vor lua vreo turnură neplăcută nu va fi pentru că lipseşte confirmarea unui administrator. Cît despre utilizatorul Mugur Mosescu, nu cred că e un sockpuppet, iar un meatpuppet poate fi în sensul că pe cei doi (mă refer la persoanele reale care poartă aceste nume) îi leagă o prietenie mai veche, de exemplu tabelul cronologic din volumul Compostorul de nori al lui IPT pare a fi semnat de Mugur Moşescu. Acuma New World Order ne atrage atenţia asupra unui aspect interesant pe care nu-l observasem, şi anume că numele Mugur Moşescu se compune din cuvinte de origine (probabil) dacică. Şi atunci am o bănuială. Dar n-o spun şi bine fac, pentru că la Wikipedia nu e treaba noastră. Deocamdată nu avem motive solide să considerăm că o eventuală clonare ar avea efecte negative, ca să fie nevoie să ne uităm cu checkuser. — AdiJapan ☎ 22 ianuarie 2008 18:49 (EET)

OK, e in regula. Sper numai ca discutiile sa ramana civilizate si la obiect. Plinul cel tanar 22 ianuarie 2008 18:53 (EET)

Revin, aţi avut dreptate. Verificînd cu checkuser am constatat că utilizatorii Ion D. Pachia şi Mugur mosescu se conectează de la exact aceleaşi adrese IP. Vedeţi detalii la Discuţie:Ion Pachia-Tatomirescu, secţiunea „Clonă”. — AdiJapan ☎ 23 ianuarie 2008 13:12 (EET)

Fără cercetare originală

Da, ai dreptate, "Fără cercetare originală", zice Wikipedia. Am corectat ceea ce trebuia corectat: a se vedea Vârful Gugu, respectiv Kogaion. Al dumitale, Wars 23 ianuarie 2008 17:48 (EET)

Apropo, ai fost vreodată în Godeanu? Am fost de vreo 15 ori, şi de fiecare dată am făcut "Gugul". Şi am vorbit cu localnicii, ... şi cu ciobanii, dar, "Hello, Wars!!! Wake up!", fără cercetare originală. Acelaşi, Wars 23 ianuarie 2008 17:48 (EET)

Din pacate nu am fost in Godeanu... Plinul cel tanar 23 ianuarie 2008 17:50 (EET)

Dacă locuieşti în România, te rog să-ţi faci timp, cândva în viitor, şi să-ţi dedici 4-5 zile unei astfel de excursii. Este, sau ar trebui să fie, absolut de neuitat. Aveam 17 ani şi-un pic când am fost prima dată pe Gugu. Nu voi uita niciodată ceea ce am simţit atunci. Am simţit ceea ce nu am mai simţit pe nici unul din vârfurile montane ale României (şi am urcat vreo 65 - 70 % din ele, unele precum Gugu, Omu (Bucegi), Peleaga sau Baleia de mai mult de 10 ori fiecare). Şi am simţit acelaşi lucru remarcabil de fiecare dată când l-am atins, mereu şi mereu. Este una din acele experienţe unice, presonale şi repetabile pe care nimeni nu le poate descrie. Trebuiesc trăite. Experienţa mediată este, de cele mai multe ori, zero. Acelaşi Wars 23 ianuarie 2008 18:10 (EET)

Multumesc de sfat, din pacate nu locuiesc in Romania dar am luat act si cine stie... Plinul cel tanar 23 ianuarie 2008 18:12 (EET)

Nu este un sfat, era doar, eventual, o sugestie. Nici eu nu mai locuiesc în România cam de multişor. Toate aceste ascensiuni au avut loc în trecutul meu, relativ îndepărtat. Wars 23 ianuarie 2008 19:32 (EET)

Am incercat

Am incercat sa salvez materia buna eliminind doar temenii protocronici pachia tatomiresti. Rezultatul e in encilopedie. Mayuma 24 ianuarie 2008 18:37 (EET)

Copyright imagine

Ba da, in mod evident e copyvio. Nici nu trebuie sa iei legatura cu un administrator in astfel de cazuri, poti sa vorbesti cu utilizatorul direct; daca se dovedeste ca nu are drepturi (ceea ce aproape sigur nu are), se pune şr şi gata. --Gutza _D^D+ 28 ianuarie 2008 10:51 (EET)

În mod obişnuit la asemenea imagini se introduce {{subst:IFD}} (IFD înseamnă „imagine fără date”). După ce se salvează pagina apare un avertisment care spune şi cum trebuie anunţat utilizatorul care a trimis imaginea. În general însă aceşti utilizatori vin şi pleacă, deci răspunsul se lasă aşteptat. Cu eticheta în frunte, imaginile sînt şterse periodic de administratori, dacă au trecut 7 zile fără să apară datele despre sursă şi licenţă. — AdiJapan 28 ianuarie 2008 11:25 (EET)

textul criptic de la Rohonc

(A) Sursa într-adevăr nu e de încredere. Însă nu în ce priveşte textul: prezentarea manuscrisului în facsimil este meritul lor. Fără fotocopiile lor, nimeni nu şi-ar putea face o idee de cum arată semnele şi desenele. (B) Iar fără cele cîteva observaţii privind semnele şi ilustraţiile (altfel spus: fără aşa-zisa «cercetare originală»), cititorii ro.wikipedia nu-şi pot face o idee despre cum ar putea fi încadrate semnele. Feri Goslar

Inapte

Aşa este, e o inepţie. De fapt există imagini cu adevărat inapte de drepturi de autor (de exemplu desenul literei A, al cheii sol, al unui dreptunghi simplu etc. unde nu poate pretinde nimeni că a creat ceva), dar dintre toate cele 400 de imagini din categoria aceea numai vreo două sau trei se încadrează corect acolo. Motivul greşelii este faptul că lumea confundă domeniul public sau imaginile vechi cu absenţa efortului de creaţie. Pînă acum vreo 6 luni opţiunea „imagine inaptă de drepturi de autor” era prezentă între celelalte licenţe la formularul de trimitere a fişierelor. Tocmai pentru că am văzut avalanşa de greşeli pe tema asta am scos-o dintre opţiuni [1], dar nu m-am ocupat de imagini deja trimise cu licenţa asta. Mi-ar fi şi greu la cîte sînt, aşa că a rămas ca pe măsură ce am de a face cu ele să le trec la alte licenţe sau să le şterg. Nu ştiu dacă ştergerea în bloc ar fi o soluţie, mai ales că înainte de ştergere trebuie să trec pe toate articolele unde sînt incluse, ca să le scot sau să le înlocuiesc. O întreagă bătaie de cap. Bine a zis cine a zis că e mai uşor să previi decît să vindeci.

Mă bucur că sînteţi atent la aspectul legal şi că atrageţi atenţia celorlalţi. În felul acesta evităm măcar înmulţirea problemelor. — AdiJapan 29 ianuarie 2008 15:02 (EET)

Cetate (edificiu)

Salut ! Dacă ai timp aruncă o privire asupra articolului --P-7 ✍ 2 februarie 2008 10:41 (EET)

Rromi

Da, în Romania ei sunt numiţi de cele mai multe ori "ţigani" sau "rromi". Chiar şi Wikipedia în limba franceză îi numeşte "Rroms". Cu atât mai mult noi, românii, ar trebui să ţinem cont de această denumire. --Olahus2 6 februarie 2008 10:36 (EET)

Dacă ar fi să ne luăm după DEX, articolul Rromi ar trebui redenumit în Ţigani (sau să unim cele 2 articole). De altfel, articolul din wikipedia bulgărească se numeşte Цигани, nu Роми. Articolul din limba catalană se numeşte Gitano, nu romanís. Articolul din limba greacă îi numeşte Αθίγγανοι, nu Ρομ. Drept "ţigani" sunt numiţi şi în articolele din esperanto, din limba rusă ş.a. Interesant aspect. Noi românii vrem mereu să fim mai catolici decât Papa.

Am încercat să caut în Google frecventa termenulilor "rom", respectiv "rrom" si rezultatele au fost urmatoarele:

• Rezultatele căutării termenilor din pagini scrise in limba română:

1. Nominativ plural: "romii": aproximativ 102.000 pagini
2. Nominativ plural: "rromii": aproximativ 117.000 pagini
3. Acuzativ plural: "romi": aproximativ 276.000 pagini
4. Acuzativ plural: "rromi": aproximativ 193.000 pagini

• Rezultatele căutării termenilor din pagini din România:

1. Nominativ plural: "romii": aproximativ 89.800 pagini
2. Nominativ plural: "rromii": aproximativ 111.000 pagini
3. Acuzativ plural: "romi": aproximativ 224.000 pagini
4. Acuzativ plural: "rromi": aproximativ 176.000 pagini

Deci frecvenţa întrebuinţătii acestor două variante depinde de caz.--Olahus2 6 februarie 2008 12:22 (EET)

Modificarile mele

Pagina Vladimir Tismăneanu a fost practic vandalizata de un contribuitor anonim si de un utilizator care nu contribuie dacat acolo. Au fost eliminate surse (ziarul Tricolorul cu reproducerea unui articol de Tismaneanu) in scopul de a manipula cititorii. Probabil ca este vorba chiar de persoana in chestiune care contribuie sub diferite nume. Discutia a iesit complet de sub control. Va invit sa va familiarizati cu subiectul pentru a putea eventual sprijini dezvoltarea articolului. Forma actuala este o lauda desantata, total inacceptabila prin omisiuni, lungime exagerata si lipsa de interes. Xerxes 7 februarie 2008 11:44 (EET)

V-as fi recunoscator sa faceti un efort rezonabil de informare inainte de a opera modificari pe o pagina "delicata". Puteti sa ma intrebati de ce am facut anumite schimbari, va voi raspunde cu placere. Xerxes 8 februarie 2008 17:47 (EET)

Dicieni

Ar fi interesant să căutaţi cu Google cuvîntul „dicieni”. Nu găsiţi nimic despre vreo limbă, dar există numeroase pagini despre o populaţie românească autohtonă a Dobrogei, peste care au venit alte populaţii româneşti. — AdiJapan 8 februarie 2008 16:50 (EET)

În condiţiile de faţă nu pot susţine nici ştergerea şi nici păstrarea articolului. Problema este că nu am acces la nici una din cele trei surse indicate, deci este posibil ca afirmaţiile care se fac acolo (inclusiv în versiunea extinsă de la fr.wp) să nu-i aparţină lui Spiridon Manoliu ci autorilor acelor lucrări. În plus, acel Ion Penişoară pare să fi vorbit într-adevăr în 1993 despre existenţa unui grai local al dicienilor (care apar în mai multe surse şi de care a auzit şi d. Olteanu), iar dacă citarea lui Penişoară este corectă atunci există cel puţin lucrarea din 1927 a unui G. Vâlsan care vorbeşte despre un grai dician.

Tot ce pot să spun acum este doar că articolul miroase a cercetare originală, fără însă a putea dovedi acuzaţia. Deja nu mai pot susţine că ar fi vorba de o farsă, aşa cum eram convins la început. — AdiJapan 9 februarie 2008 10:50 (EET)

Din informaţiile pe care le am în clipa asta --- adică fără posibilitatea de a consulta cele trei surse din articol --- exact aceeaşi soluţie mi se pare şi mie cea mai avantajoasă: scrierea unui articol despre dicieni şi, eventual, includerea unor detalii despre graiul lor în măsura în care avem surse. De fapt exact asta am propus la fr.wp acum cîteva ore: fr:Wikipédia:Pages à supprimer/Dicien.

N-ar fi totuşi o problemă să avem un articol separat despre grai, aşa cum avem şi articolele menţionate în Listă de graiuri ale limbii române. Dar asta e o opţiune numai în măsura în care subiectul este notabil, adică dacă există surse care să-l descrie direct şi în suficiente detalii. Tot ce ştiu în clipa asta despre graiul dician este faptul că numele de familie Dician s-ar putea să vină din acest grai. Ceea ce e mult prea puţin. — AdiJapan 9 februarie 2008 18:35 (EET)

Wikipedia:mediere Mircea Elade

V-am văzut contribuţia la aricolul respectiv şi m-ar interesa părerea dv. la propunerea mea de mediere vs. d. Vintilă Barbu. Cu bine, Alex F. 20 februarie 2008 10:55 (EET)

Nu se pune problema de mediere înainte de a găsi o soluţie prin simplu dialog la Discuţie:Mircea Eliade. — AdiJapan 20 februarie 2008 12:05 (EET)

Evaluare Biserica Ortodoxă Albaneză

Am propus spre evaluare un articol despre Biserica Ortodoxă Albaneză. Deoarece ştiu că sunteţi un utilizator Wikipedia care contribuie printre altele şi la tematica religioasă - aţi contribuit chiar şi la acest articol- nu ar strica să îl evaluaţi şi dumneavoastră critic. cu stimă, Constantin.prihoanca 25 februarie 2008 13:13 (EET)

Românime şi românism

Bună ziua. Puteţi să vă uitaţi peste articolele Românism şi Românime? Am impresia că există un grad mare de suprapunere cu articolele Români, respectiv Limba română, încît nu se justifică articole separate. Ce părere aveţi? — AdiJapan 26 februarie 2008 19:34 (EET)

Hristescu e pe bune

Hristescu e pe bune! Cu tot narcisismul său (aţi văzut, articol autobiografic cu destule cuvinte de laudă), omul e important. Auzisem şi înainte de el. N-o fi muzica clasică specialitatea lui (dirijează numai piese arhicunoscute – „şlagăre”, cum spune un coleg), dar s-a făcut remarcat alături de Tudor Gheorghe, scrie şi presa de el (separat, nu numai de cuplul Gheorghe-Hristescu). Dacă am văzut aşa, am scos informaţiile parazitare şi am făcut ordine şi dreptate în articol. Vedeţi şi Dvs. şi comunicaţi-mi ce facem. Tipul, dacă tot şi-a făcut articol, ar trebui să înceapă să-l orneze cu citate. Vorbiţi Dvs. cu el? Haideţi, eu am îndreptat articolul, Dvs. căutaţi-i autorul! Eu am avut destulă wikiceartă pe seara asta cât să nu-mi dea inima ghes la mai mult. Şi stilul Dvs. de a lua la rost mi se pare elocvent (vi-o spun cât se poate de favorabil), doar îmi amintesc întâlnirile noastre de la începuturi, de părţi diferite ale baricadei! :) (Impy4ever 4 martie 2008 21:31 (EET))

Basarab în Caraş

Caraşova

Caraşova este prima dată atestată documentar în anul 1333, sub numele de Karasow; urmează apoi alte atestări, în care apare menţionată sub denumiri asemănătoare, în forme mai mult sau mai puţin modificate, în funcţie de administraţia sub care s-au făcut (Nog Carassou şi Kyskarassou - 1358, conduse de cneazul Bozorad, Krassowcz - 1535, Crassowcz - 1550, Crasso - 1597, Karasevo - 1690-1700, Karasova - 1717, etc).

"cneazul Bozorad" din 1358 sa fie oare... Basarab?! Cine altcineva ar fi putut fi (si inca intr-un an f. aproape de anii in care a trait Basrab)? Numele lui era pe ungureste Bazarád, asa ca se potriveste tzais.

Un articol din wiki maghira despre localitatea cărăşană Bozovici [2] precizează Első említése: Bohowyth (1484). A 17. században kisnemesi családok (Lázár, Fodor, Peika, Vajda, Bazarab) tulajdona volt

adecă: În secolul al XVII-lea familii de mici nobili (Lazar, Fodor, Peiks, Vaida, Basarab) au avut în posesia lor Bozovici-ul Ugo 7 martie 2008 19:36 (EET)

Corvineşti

Presupun că la originea controversei se află acest articol: http://www.clujon.ro/cluj_napoca/controversatul_matei_corvin0_205_164886.html.

Mateiaş (la Ureche Mateiaşu/Mateiaşi crai) este în limba română derivat din Matei nu din Matia, deşi a fost varianta prin care s-a adaptat iniţial numele regelui maghiar. Articolul dedicat lui Matia Corvin trebuie neapărat să menţioneze variantele Matei/Mateiaş, mai ales că o mare parte a literaturii de specialitate (şi nu numai, există şi alte ecouri în numele unor străzi sau instituţii) îl cunoaşte drept Matei. "Surse de specialitate recente" nu este un argument în această discuţie deoarece nu s-au făcut descoperiri noi. Este vorba doar de o altă interpretare care ignoră tradiţia cronicărească, folclorică, istoriografică, şi redefineşte problema în cea a identificării corecte a unor sfinţi creştini. Prin analogie, cum ar fi să renunţăm la mărar şi să folosim dilă (cf. eng. dill) pentru a repara o eroare de percepţie din trecut? Înţeleg temeinicia argumentului, dar o enciclopedie trebuie să-şi ajute cititorii să înţeleagă realitatea din jurul lor, nu una posibilă peste câteva decenii când datorită unor eforturi susţinute românii vor şti cine este Matia Corvin şi puţini îşi vor aminti de Matei Corvin.

Dacă până aici sunt cât de cât de acord cu tine şi cu A. A. Rusu, am citit cu stupoare în acel articol că Iancu este o invenţe a istoriografiei comuniste. Cronici bizantine şi otomane din secolul al XV-lea îl numesc astfel: Iangos/Iankos, Iangu/Ianku. Spre exemplu, uite cronica lui Sphrantzes: http://www.documentacatholicaomnia.eu/02g/1401-1478,_Georgius_Phrantza,_Chronicon,_MGR.pdf - vezi 37.13-37.14. Am citit pe undeva că există şi o tradiţie maghiară din secolul al XVI-lea care-l numeşte astfel (din păcate în note de subsol care trimiteau la alte materiale recente, nu la izvoare primare). Că în limba latină era Ioannes asta nu înseamnă că în limba română e Ioan, poate fi Ion, Nelu, sau chiar ... Iancu. Rămâne de discutat de ce unii cronicarii bizantini l-au numit Iancu şi nu Ioannes (numele exista în greaca de atunci, deci nu cancelaria latină le-a fost sursa). Iar în privinţa literaturii de specialitate cred că nu exagerez dacă afirm că cea mai mare parte a ei adoptă numele Iancu (inclusiv cea recentă: e.g. în Ileana Căzan, Eugen Denize, Marile puteri şi spaţiul românesc în secolele XV-XVI, 2001 eroii noştri apar ca Matia Corvin şi Iancu de Hunedoara).

Spor la scris.

Daizus 14 martie 2008 12:36 (EET)

Şi încă o precizare. Şerban Papacostea susţine variantele Matias/Mathias (nu Matia) şi Iancu de Hunedoara (vezi recenta Istorie a Românilor sau articolele lui din SMIM). Daizus 14 martie 2008 15:09 (EET)

Pe mine nu mă convinge demersul lui A. A. Rusu. Avem deja printre domnii români consacrate nume ca Ştefăniţă (în loc de Ştefan - unul dintre ei chiar nepot al lui Ştefan cel Mare!), Vlăduţ (în loc de Vlad), Iancu (în loc de Ioan - nu mă refer doar la Huniad, ci şi la Iancu Sasul), Mihai (în loc de Mihail, în acest caz dovada există chiar pe Wikipedia). Şi aceasta nu este o meteahna a istoriografiei româneşti. Cine îi va refuza lui Charlemagne numele pe motiv că nu acesta este numele lui de botez?

Dar mai mult, în cazul lui Iancu de Hunedoara există două argumente puternice suplimentare: a) izvoarele contemporane lui care legitimează şi această opţiune (şi care, aşadar, nu este o invenţie a istoriografiei comuniste!) b) preferinţa care persistă în ciuda argumentelor noi aduse. De curiozitate am răsfoit ultimele câteva numere din SMIM şi cu excepţia unui studiu semnat de A. Pippidi şi a unei recenzii, ceilalte materiale oferă invariabil forma Iancu, materiale semnate de Ş. Papacostea, F. Pall, T. R. Tiron, E. Denize, A. Popescu. Chiar şi în replica dată lui A. A. Rusu, deşi păstrează în citate alegerea acestuia pentru "Ioan", T. R. Tiron precizează încă din titlu: "Din nou despre heraldica lui Ioan/Iancu de Hunedoara" pentru a-l menţiona ulterior doar drept "Iancu". Daizus 19 martie 2008 14:24 (EET)

Am găsit mai multe detalii despre ce argumentaţia lui A. A. Rusu aici. Nota 115 spune: Problema numelui celui dintâi mare hunedorean - Ioan (Iancu) de Hunedoara este dezbătută pe larg de A. A. Rusu, care arată cum s-a ajuns ca pe baza unui document în care Ioan de Hunedoara se semna cu numele de Janko, literatura istorică românească să folosească numele acesta pentru a-i reliefa apartenenţa la ritul ortodox; vezi A.A. Rusu, Ioan de Hunedoara şi românii din vremea lui, Cluj-Napoca, 1999, p.14-22 cu bibliografia aferentă. Daizus 19 martie 2008 14:58 (EET)

Va rog sa dati dovada de retinere cand aparati puncte de vedere excentrice

Ati intervenit pentru a pastra denumirea de "Matia Corvin" si "Ioan de Hunedoara" in urma corectiilor mele. Aici nu poate fi vorba de discutie: numele romanesti sunt consacrate si nu este misiunea editorilor wikipedia sa le modifice. Ceea ce faceti se numeste cercetare originala (WP:FCO) si pana la urma consumati timpul pretios al altor editori argumentand pe aceasta tema.

In articolul Antonescu persistati in a mentine niste citate care au cel putin 4 defecte:

• sunt prost puse in pagina;
• nu se incadreaza in context, nelipindu-se de restul sectiunii;
• provin de pe o pagina web, avand cel mult o slaba valoare documentara;
• au fost introduse de Utilizator:Ovidiu., care are o istorie lunga de conflict.

Introducerea acelor citate este pur si simplu o provocare, sper ca nu ii vom da satisfactie celui care probabil ca acum isi freaca mainile de bucurie. Xerxes 21 martie 2008 19:30 (EET)

Nu e vorba de gresit/corect ci de forma incetăţenită. Ceea ce sustineti isi are locul mai degraba intr-un articol stiintific sau de ziar decat intr-o enciclopedie. Sa fim realisti, ce credit va acorda un cititor oarecare unei pagini care se intituleaza "Matia Corvin"? In cel mai bun caz va crede ca e o greseala provocata de neglijenta, in cel mai rau caz ne va lua drept nebuni. Numele asta nici nu exista in limba romana... Zau, sunt descumpanit de chestia asta. Eu unul nu mai contribui la Matia/Matei catva timp. Xerxes 21 martie 2008 21:09 (EET)

Sondaj

Vă rog să-şi exprimaţi părerea. Rémîgiù^scrie-mi 4 aprilie 2008 19:47 (EEST)

Basarab I

Da, este atribuită. Toate sunt. Dar, aşa cum mormântul princiar din Biserica Domnească din Argeş este controversat, la fel sunt şi frescele. Cea pe care am pus-o la Basarab I mai este considerată ca reprezentându-l pe Radu I (C-tin C. Giurescu) sau Vladislav I (în albumul „Mileniul românesc, 1000 de ani de istorie în imagini”). În cadrul articolului despre Basarab, am introdus controversele la secţiunea aceasta. --Alex:D 9 aprilie 2008 14:14 (EEST)

Spam

Mă tem că mesajul dumneavoastră a fost prea laconic. Care contribuţii sînt susceptibile de spam? — AdiJapan 11 aprilie 2008 18:06 (EEST)

Mesajul misterios

Bună ziua. Nu m-aţi confundat cu nimeni? // GikÜ / vorbe / fapte / joi, 17 aprilie, 16:21 ora României şi RM

Poze

Cele două poze au fost trimise de Cerghizan Radu şi trecute în domeniul public pe motiv că ar fi inapte de drepturi de autor. Licenţa DP astfel justificată este într-adevăr greşită, dar este posibil ca fotografiile acelea să fi fost făcute de Cerghizan Radu şi acesta chiar să fi dorit să le elibereze în domeniul public. Nu ştiu, pentru că n-a răspuns la avertizări/întrebări (deşi foarte probabil a primit mesajele).

La noi s-a luat măsura corectă în acest caz, şi anume ştergerea imaginilor, pentru că situaţia drepturilor de autor era incertă. Acelaşi lucru ar trebui făcut şi la Commons. Dacă doriţi să propuneţi ştergerea lor de acolo folosiţi formatul {{delete|reason}} şi urmaţi instrucţiunile care se afişează. — AdiJapan 17 aprilie 2008 17:30 (EEST)

Reuniunea Wikipediştilor

Bună seara! Pe 17 mai 2008 se organizează o nouă întâlnire a wikipediştilor. Eşti invitat să participi. Pe curând!--FeodorBezuhov | Discuţie 24 aprilie 2008 20:18 (EEST)

O şterg acum

Era o glumă. Tipicitatea etnică era dedusă după lanţul de la gât, iar originea etnică din denumirea pozei de pe situl de unde am preluat-o (şi anume _blogger_1856_2130_1600_tiganii2.jpg). O voi şterge. Îmi cer scuze dacă s-a simţit cineva vizat dintre cei care mi-au scris. --Cezarika1 25 aprilie 2008 14:41 (EEST)

Am spus eu că e un mafiot rrom din România? Poate foarte bine să fie şi albanez, dar din câte ştiu eu etnicii albanezii sunt foarte săraci şi nu cred să-şi permită aşa o excentricitate. Să ştiţi că am văzut ţigani purtând la gât cruci de dimensiuni comparabile cu cele din poză, aici în România. De ghiuluri cât o ghindă (sau şi mai mari) numai vorbesc.

Şi nu am caricaturizat etnia, am prezentat un aspect care o defineşte, cultul pentru obiectele care lucesc (obiecte din aur sau aurite, fuste care lucesc, pumnale etc.) Vedeţi de exemplu cum se desfăşoară încoronările la români şi la rromi. Dacă regele Carol I a fost încoronat cu o coroană din oţel, regii Cioabă, Stănescu şi Rădulescu au ales numai coroane din aur şi cu pietre preţioase. --Cezarika1 25 aprilie 2008 14:55 (EEST)

Sărbători fericite

La miezul nopţii, Când clopotele bat, Cu lumânări în mână, Cu sufletul curat, Să spunem împreună: „Hristos a înviat!”

Vă doresc din suflet, sănătate, prosperitate şi tot ce vă doriţi!  Firilăcroco  Mesaj 26 aprilie 2008 21:20 (EEST)

Cu prietenie

Îţi urez un Paşte Fericit din toată inima! Hristos a înviat!--Marius Ştefan 26 aprilie 2008 20:32 (EEST)

Diacritice

Bună ziua. Am observat că scrieţi fără diacritice. La Wikipedia se impune tuturor scrierea corectă atât a textului în limba română (inclusiv a literelor ă, â, î, ş, ţ), cât şi a cuvintelor din alte limbi.

Calculatorul vă permite selectarea limbii române la tastatură; aveţi detalii tehnice la pagina aceasta. Dacă totuşi din motive obiective nu puteţi face acest lucru, interfaţa Wikipedia vă oferă posibilitatea de a insera în text literele româneşti cu diacritice folosind o serie de butoane aflate sub caseta de editare. La fel puteţi introduce şi caractere specifice altor limbi.

Cu speranţa că pe viitor veţi scrie corect în mod sistematic, vă urez o zi bună şi spor la scris! --Cezarika1 9 mai 2008 08:50 (EEST)

Era o sugestie, nicidecum o obligaţie. Nu am impus să faceţi un efort suplimentar, ci am rugat să o faceţi dacă vă stă în putere. Până la urmă este opţiunea dvs. dacă vreţi să scrieţi aşa sau nu, dar eu nu voi mai face nici un efort să citesc fraze care să contravină regulilor academice ale limbii române şi nici nu voi mai răspunde la persoanele care-mi scriu mesaje în acest mod. Şi eu sunt voluntar aici şi am dreptul să răspund numai la mesajele care nu-mi jignesc intelectul punându-mă în situaţia de a dialoga cu persoane care nu sunt interesate de limba română academică. --Cezarika1 9 mai 2008 11:35 (EEST)

Bătălia de la Velbuzd

În toate istoriile în limba română în care m-am uitat am văzut doar formele Velbužd / Velbujd, uneori cu adăugarea în paranteză Küstendil. --Alex:D 13 mai 2008 11:39 (EEST)

Păi nu contează dacă e s-o iei la bani mărunţi... Că spunem Bătăliile de la Câmpia Pâinii, Câmpia Mierlei, Plevna, Marienburg, Grünwald ş.a.m.d. deci forma încetăţenită în lucrările de specialitate. --Alex:D 13 mai 2008 12:36 (EEST)

Drepturi de autor

Buna ziua. Drepturile de autor pentru surse sunt detinute de Asociatia Mioritics si avem acordul pentru folosirea acestor informatii. Cunoastem regulamentul dupa care functioneaza Wikipedia si ne-am asumam aceste "riscuri". Va multumim frumos de informare si daca mai sunt si alte aspecte va rugam sa ne faceti atenti.

Re:Prea multe

Mulţumesc pentru felicitări. Spre "cinstea" mea, nu am iniţiat niciunul dintre demersurile recente. Totuşi, atunci când mi-a fost adus atenţiei vreun aspect care în opinia mea chiar necesita atenţie nu am putut să mă uit în altă parte. Să-i spun lui MariusM că putem accepta orice sursă pentru că nu avem timp? Să nu mă fi implicat în discuţia de la antisemitism, când mi s-a cerut explicit ajutorul? Nu am avut ce să fac, ar fi fost incorect să mă prefac că plouă. În altă ordine de idei, este puţin important dacă implementăm în practică măsurile pe care le decidem imediat sau mai târziu -- dar dacă există discuţii pe marginea lor mi s-ar părea nepotrivit să nu le discutăm sau să nu întoarcem spatele celui care le iniţiază. --Gutza _D^D+ 14 mai 2008 11:42 (EEST)

Îţi spun din experienţă că, oricât de uşor ar părea că s-ar rezolva lucrurile "la un alt nivel", în fapt rezultatele sunt tot o bălăceală în mocirlă fără vreun rezultat clar -- atâta doar că bălăceala ar fi şi mai publică, şi mai vizibilă, şi mai deşănţată, cu minciuni sfruntate care nu pot fi demontate decât cu mare dificultate şi aşa mai departe (la alt nivel şi bălăcăreala, deh). Însă într-adevăr şi pe mine mă cam lasă nervii, şi-aşa mi-au scăpat zilele trecute câteva replici care nu-mi stau în fire. Problema reală este dilema în care mă aflu (trilema, dacă-mi permiţi licenţa): (1) continui în ritmul ăsta şi fie albesc în cap, fie dau cu mucii-n fasole mai devreme sau mai târziu -- nu-mi doresc nici una nici alta; (2) ignor problema şi mă prefac că plouă, caz în care îmi bat joc de administratoriat, sau (3) îmi dau demisia de onoare, cu rezultate previzibile. Cred că am să iau pur şi simplu o pauză să-mi mai iau mintea de la toţi distinşii domni. --Gutza _D^D+ 15 mai 2008 12:49 (EEST)

Harta

O să încerc ceva mai încolo, pentru că momentan nu dispun de prea mult timp liber. --Alex:D 15 mai 2008 15:33 (EEST)

V-o fac eu... mai schimb „aerul” :) Apropo, ce rezoluţie doriţi? Şi care să fie legenda culorilor? --Turbojet 15 mai 2008 15:44 (EEST)

Eu am terminat-o deja, n-a luat atât de mult. Nu am înţeles în care parte a liniei punctate era mlaştina. --Alex:D 15 mai 2008 19:04 (EEST)

Re:Rusu

In cazuri din astea, intrebarea reala imi pare a fi "Daca nu as sti mai nimic despre subiect, as putea gasi surse secundare care sa-mi furnizeze datele pentru un articol biografic, si care in acelasi timp sa reflecte importanta subiectului?" Criteriile vor fi cam aceleasi si pe enwiki, si pe rowiki, iar, in cazul de fata, cred ca am furnizat dovezi ca se poate. (In acel "alt caz" de la care a inceput totul, tot ce a putut sa-mi arate pana acum grupul de amici este ca omul este citat cu note de subsol in diverse carti - asa cum orice cercetator/memorialist/scriitor poate fi, fara a ajunge notabil -, si ca i se vand cartile pe amazon - ceea ce i se intampla teoretic oricui a scris o carte. Toata energia investita acolo pentru a starni un nor de praf in jurul acestor realitati nu poate fi decat o proba in plus pentru motivul din care articolul exista "in the first place".) Dahn 16 mai 2008 04:38 (EEST)

Podul lui Traian

Salut! La adresa [3] spune că: Dupa terminarea podului, paza acestuia a fost asigurată prin două castre numite Drobeta şi Pontes. Accesul nu era posibil decât trecând prin aceste castre. E adevărtată informaţia cu castrul Pontes? Unde se găsea? Poate fi completat articolul cu această informaţie? Toate cele bune, --Miehs 16 mai 2008 12:56 (EEST)

Re Imagini

Autorul (Andrei Pippidi) este foarte cunoscut ca isi pune drepturi de autor asupra unor imagini care nu au cum sa aiba drepturi de autor, asa ca am dorit sa previn o ulterioara discutie pe tema aceasta (scuzati-ma ca nu am scris cu diacritice dar nu va scriu de acasa). -- Firilăcroco  ^Mesaj 16 mai 2008 14:04 (EEST)

Aceste imagini se incadreaza in categoria reproducerilor la rezolutie joasa, deci utilizare cinstita. S-a mai discutat la Cafenea despre aceste imagini.-- Firilăcroco  ^Mesaj 16 mai 2008 14:23 (EEST)

Surse online

Analizele istorice de aici pot fi luate de bune, în dezvoltarea articolelor? Sau e discutabil, în funcţie de autor? --Alex:D 19 mai 2008 22:29 (EEST)

Re: drepturi imagini

Nu sunt implicat în asta, trebuie vorbit cu AdiJapan pentru asta -- l-am contactat eu deja. --Gutza _D^D+ 20 mai 2008 17:01 (EEST)

Mi-a confirmat AdiJapan că a verificat şi s-a primit un e-mail legat de Parohia Grădini, dar nu cred că despre asta e vorba aici, nu? Vezi aici: Discuţie:Parohia Grădini - Fălticeni. --Gutza _D^D+ 20 mai 2008 17:13 (EEST)

Atunci într-adevăr nu s-a primit nimic. Procedura este descrisă aici: Wikipedia:Copyright#Autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei. --Gutza _D^D+ 20 mai 2008 17:45 (EEST)

Propunere articol

Bună ziua, am observat că sunteţi interesat de istoria Norvegiei sau de suveranii acestei ţări. Deoarece aveam nevoie de el pentru un articol la care lucrez, am scris recent un ciot despre Carol al XIV-lea Ioan al Suediei, aka Jean-Baptiste Bernadotte. Mă gândeam să vă sugerez să îl extindeţi dacă aveţi timp şi disponibilitate, pentru că a fost un pesonaj major pentru Norvegia şi Suedia. Toate cele bune.--Alexandru Demian 22 mai 2008 16:21 (EEST)

Troesmis

Salut! În data de 30 mai 2008, Utilizator:Soltdm a şters conţinutul articolului Troesmis şi l-a înlocuit cu textul propriu. Oare din munca mea anterioră, nu a fost nimic reutilizabil? Înţeleg că era o simplă eboşă dar, eu cel puţin, adaug informaţii la cele existente. Alţii prefereă să şteargă. Păcat. Toate cele bune, --Miehs 2 iunie 2008 14:41 (EEST)
Mulţumesc. --Miehs 2 iunie 2008 14:47 (EEST)
Din păcate, nu sunt istoric. Am preluat şi eu datele pe care le-am găsit şi le-am prezumat corecte. Dacă ce am scris este eronat, evident că trebuie modificat sau înlocuit. Pe mine m-a deranjat numai faptul că nu a existat nici o explicaţie pentru ştergere în loc de completare. Ma dau de o parte şi las specialiştii să facă o treabă mai bună. Am iniţiat articolul ca reacţie la o legătură "roşie" din alt articol. Mulţumesc pentru răspunsuri şi pentru răbdare. Toate cele bune, --Miehs 2 iunie 2008 16:28 (EEST)

Isus/magar

Linkul ala era pus de ceva vreme la Legaturi externe si in niciun caz de mine. Chestia aia o poti verifica si pe Google. Care este... --193.22.173.10 11 iunie 2008 11:27 (EEST)

Tot eu :) Pentru a nu intra intr-un "edit war" sau "razboi de modificare", fii bun si foloseste aceasta referinta: Jurnalul National. Multumesc.--193.22.173.10 11 iunie 2008 11:33 (EEST)

Multumesc pentru ajutor.--193.22.173.10 11 iunie 2008 11:41 (EEST)

Iisus

Iisus vine din greacă. Iar cuvântul din greacă vine din ebraică. Grecii i-au mai pus un "i". Catolicii l-au lăsat aşa pentru că şi-au format propriul cuvânt latin. Religia dominantă în România este creştinismul ortodox. Majoritatea cuvintelor din rugăciunile şi terminologia ortodoxă vin din limbile greacă şi slavonă, deci în religia ortodoxă este obligatoriu Iisus cu doi de "i". Ştiu că pe Google se găsesc mai multe rezultate pentru "Isus" decât pentru "Iisus"; aş avea eu o explicaţie dar mă abţin... Oricum, indiferent de cât de mult înseamnă isus asin, pentru mine nu sună bine cu un singur i.

Şi încă ceva, în limba engleză avem Jesus. Jesus nu vine din latină, ci direct din greacă, I devenind J, ca la Jeconiah (Ioachim) iar e pronunţându-se ca i-ul românesc. Dacă cumva nu mă crede cineva în ceea ce spun, sunteţi de acord să mă susţineţi dumneavoastră? -- Petru Di‎mitri‎u 17 iunie 2008 19:43 (EEST)