Razvan2001

Bine ați venit la Wikipedia în limba română!
Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.
Wikipedia în română este o enciclopedie cu conținut liber care a luat naștere în iulie 2003. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea înainte de a începe editarea pe Wikipedia.
	Cum să creați un articol Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.		Politicile Wikipediei Standarde și norme adoptate de către comunitate.
	Întrebări frecvente Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.		Cei cinci piloni ai Wikipediei Principiile de bază ale proiectului.
	Ajutor Manualul general al Wikipediei.		Aflați cum să editați pagini Ghid de modificare a paginilor wiki.
	Ghid Învățați cum să editați pas cu pas.		Ilustrare Trimite un fișier și ilustrează un articol.
	Cutia cu nisip Locul destinat testelor.		Solicitați asistență Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.
	Cafenea Informații și discuții despre evenimente curente.		Wikizare rapidă O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul wiki.
Aceasta este pagina dumneavoastră de discuție, unde puteți primi mesaje de la alți wikipediști. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând ~~~~ sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că în articole nu se pune semnătura. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Razvan2001) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi regulile aferente paginii de utilizator; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia.

--яεbεŀ ∞ 13 ianuarie 2006 15:27 (EET)

Atenţie

Salut Răzvan şi bine ai venit la ro.wp. Wikipedia: Limba română conţine diacritice, aşa că te-aş ruga să le foloseşte sistematic în contribuţiile tale. În al doilea rând, ai grijă când modifici articolele, uneori poţi scoate informaţii utile (cum s-a întâmplat aici: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dobrogea&curid=457&diff=203906&oldid=203896). Apoi, când laşi mesaje în paginile de discuţii, pentru a te semna scrie: --~~~~ (bineînţeles, articolele nu se semnează). Şi nu în ultimul rând, am mutat în pagina ta de utilizator (Utilizator:Razvan2001) ceea ce scriseseşi tu în subpagina "Răzvan": atunci când alt utilizator te-a întâmpinat, ţi-a scris din greşeală direct în pagina de utilizator în loc de pagina de discuţii (dar nu era nici o problemă să ştergi şi să scrii acolo: este doar pagina ta de utilizator). Spor la wikimuncă în continuare! --Vlad|-> 14 ianuarie 2006 14:33 (EET)

Salut! Observasem că eşti deconectat, aşa că îţi scrisesem aici: Discuţie Utilizator:62.160.224.241. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 00:45 (EET)

Salut Vlad, mulţumesc pentru mesaje şi pentru sfaturi! M-am conectat între timp şi încerc sa scriu cu diacritice! Razvan

Salut Răzvan. În general nu se recomandă ştergerea de bucaţi din text fără nici o explicaţie (adică fără nici un comentariu în descrierea modificării) (eventual chiar meţionat în pagina de discuţie dacă e ceva important). Deocamdată am făcut revert la Cadrilater, dar dacă ai un motiv suficient pentru a şterge acea informaţie, te rog să o mai faci o dată, cu un comentariu de data asta. Mulţumesc! --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 01:23 (EET)

Vlad am explicat pe pagina de discutii de la Cadrilater pentru ce am facut modificarile respective. Razvan2001

Salut! Abia acum am văzut. Oricum, când faci o modificare de mare amploare, cum e o ştergere e bine să o descrii (ai sub cutia de editare "Descriere modificări"). De asemenea, e bine să răspunzi în pagina de discuţie a celui ce îţi scrie (apare "Aveţi mesaje noi"), altfel se întâmplă ca acum :) am revenit absolut din întâmplare... şi am văzut că răspunseseşi... --Vlad|-> 2 februarie 2006 00:14 (EET)

Ok nici o problemă. Dacă doreşti să te ocupi susţinut de articol, poţi pune {{editare}} la începutul articolului pentru a marca faptul că lucrezi la articol. Poţi vedea aici Wikipedia:Formate utile cum va arăta, precum şi o listă de alte formate utile. Spor la wikimuncă! --Vlad|-> 2 februarie 2006 00:22 (EET)

Sunteţi pro sau contra existenţei unei Wikipedii separate în limbă moldovenească ?

Votul pentru existenta acestei enciclopedii

Este timpul să scăpăm de această pacoste. S-a politizat mult prea mult pe această temă şi acum a venit momentul să terminăm acest bâlci. Există mari şanse să eliminăm această eroare şi să votăm cu toţii să eliminăm această problemă. Nu există limba moldovenească!

Condiţii de vot: minim 25 de editări pe domeniul MO:wiki sau pe domeniul RO:wiki. Toţi din domeniul RO:wiki au dreptul să voteze! Mergeţi la vot până în 12 FEBRUARIE 2006!

http://mo.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Alegeri

Alegeri pentru primul Administrator român la MO:Wiki

http://mo.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Administratori

Sinodul de unire si consecintele sale practice

Salut Răzvan! Îmi pare bine că avem interese comune. Am auzit că ar exista unele memorii trimise împăratului în favoarea scoaterii braşovenilor (mai precis a şcheienilor) de sub ascultarea canonică faţă de episcopii români ai Transilvaniei, care se uniseră cu Roma. Nu cunosc prea multe amănunte, dar situaţia mi se pare oricum inedită. Ştiu cu siguranţă că ţarina Rusiei a intervenit pentru ortodocşii şcheieni, asta însă de-abia după câteva decenii. Cert este că şcheienii, primind subsidii şi sprijin moral din Ţara Românească, au refuzat unirea cu Biserica Romei. Întrebarea care se pune, este când anume lucrurile au luat această întorsătură. În privinţa comunităţilor din jurul Sibiului ştiu cu siguranţă că iniţial au acceptat unirea cu Biserica Romei (însuşi episcopul Inocenţiu era de loc din Sadu, de lângă Sibiu), pentru ca de-abia la mijlocul sec. XVIII-lea să se pună sub ascultarea episcopilor sârbi instalaţi la Răşinari. Aceasta s-a întâmplat după ce Petru Pavel Aron, urmaşul lui Inocenţiu în scaunul Blajului, edificase o mare biserică greco-catolică din piatră la Răşinari, pe care au pus ulterior mâna agenţii sârbi. Am spus că situaţia mi se pare inedită pentru că sârbii, grecii etc. s-au dovedit atât de persuasivi, încât au convins o parte din românii din sudul Ardealului şi din Bihor să-şi abandoneze propria ierarhie românească şi să se pună sub ascultarea unor ierarhi care le vorbeau prin traducător. Personal interpretez această atitudine ca pe un gest de alienare, însă nu am voie să valorizez prea mult. Juridic vorbind, prin sinodul de unire, biserica românilor din Transilvania s-a unit cu Biserica Romei. Dacă la faţa locului au existat unele comunităţi care n-au vrut să se unească (deşi în sinod protopopii au fost în unanimitate pentru unire), acele comunităţi s-au pus pe ele însele, dar şi pe împărat, în situaţia dificilă de a le găsi o ierarhie de care să aparţină. Cum ascultarea de vreun episcop din afara imperiului era exclusă, la intervenţia mitropolitului sârb s-a ajuns la soluţia cu Karlovitzul. Am folosit această denumire pentru că era cea uzuală în vremea respectivă. --Mihai Andrei 24 februarie 2006 20:16 (EET)

Liviu Rebreanu a fost greco-catolic năsăudean. Ca să te convingi care a fost structura confesională a ţinutului Năsăudului, poţi arunca o privire pe Imagine:1930 Nasaud religie1.jpg, uitându-te mai ales la Plasa Năsăud, comunele Rebra, Rebrişoara şi Telciu (azi "Liviu Rebreanu"). La nivelul plasei Năsăud greco-catolicii reprezentau 86,5% din populaţie, cei 0,4% ortodocşi fiind cel mai adesea funcţionari aduşi de peste munţi (jandarmi, şefi de post, inspectori fiscali etc.) - dacă te uiţi, în Rebra era un ortodox, în Telciu 28. Faţă de 3.747 de "băştinaşi". În plasa Rodna procentul uniţilor atingea nivelul ameţitor de 90,5% din totalul populaţiei, în comparaţie cu 0,9% ortodocşi. Deci de fiecare dată când în opera lui Coşbuc sau Rebreanu este vorba despre vreun preot din zona Năsăudului sau Gherlei (în Pădurea Spânzuraţilor este evocat momentul unei inspecţii canonice de la Gherla - ori în Gherla funcţiona episcopia română unită al cărei titular a fost Iuliu Hossu, el însuşi năsăudean), sunt evocaţi fără nici un dubiu preoţi români uniţi. Tradiţia latinistă poate fi recunoscută atât în limba lui Coşbuc, dar şi la Rebreanu. Nu uita că pe primul îl chema George, iar pe al doilea Liviu. Iar pe mama lui Liviu o chema Ludovica. Pe cardinalul Hossu îl chema Iuliu, iar pe fruntaşul ţărănist îl chema Corneliu. Nu poate exista nici un echivoc cu privire la sorgintea culturală a tuturor acestor personalităţi. --Mihai Andrei 24 februarie 2006 21:35 (EET)

Bairamdede

Dragă Răzvan, îţi mulţumesc pentru mesaj. Afişajul bilingv şi denumirea oficială sunt două lucruri distincte. Conform Constituţiei, în România limba oficială este limba română. Faptul că la intrarea şi la ieşirea din comuna Independenţa jud. Constanţa este indicată şi denumirea turcă a localităţii nu face ca "Bairamdede" să devină denumire oficială, alături de "Independenţa". Chiar dacă Parlamentul României ar hotărî revenirea denumirii Bairamdede sau eventual denumirea localităţii în "Independenţa-Bairamdede", chiar şi atunci "Independenţa" ar trebui să rămână în lista de localităţi cu nume schimbate, evident pentru perioada 1960-20xx, la fel ca Oraşul Stalin (Braşov) pentru 1950-1960 sau Gheorghe Gheorgiu Dej (Oneşti) etc. --Mihai Andrei 15 martie 2006 20:46 (EET)

Răzvan, dacă ar fi o localitate nou-înfiinţată în Regatul Român, atunci cum îţi explici că în anul 2002 s-a introdus în afişarea bilingvă vechea denumire "Bairamdede"?! --Mihai Andrei 15 martie 2006 21:12 (EET)

Este excelent că doreşti să studiezi în mod amănunţit istoria Dobrogei. Tocmai de aceea cred că prezenţa localităţii Bairamdede în lista de localităţi cu nume schimbate nu are de ce să te deranjeze, căci denumirea localităţii a fost evident schimbată. Putem discuta şi despre faptul dacă a fost şi este sau nu oportun ca o localitate cu prezenţă turcească să fie denumită tocmai Independenţa, cu referire la Războiul de Independenţă purtat împotriva turcilor. Nu de alta, dar obiceiuri similare cunosc din Transilvania, unde tocmai sate ungureşti au fost denumite ba "Mihai Viteazu", ba "Moldoveneşti", ba "Petru Rareş" etc. Iar satele săseşti au fost denumite "Dacia", "Axente Sever" şi exemplele pot continua. --Mihai Andrei 15 martie 2006 21:30 (EET)

Dragă Răzvan, detaliile pe care mi le-ai trimis sunt foarte interesante. Cred totuşi că există similitudini în abordarea chestiunii minorităţilor din toate provinciile României. Îţi recomand în acest sens cartea Irinei Livezeanu, "Cultură şi naţionalism în România Mare 1918-1930", Humanitas 1998, carte apărută iniţial în 1995 la Chicago, unde doamna Livezeanu este profesor universitar. Ediţia engleză poartă subtitlul sugestiv "Regionalism, nation building and ethnic struggle, 1918-1930", căci în volum sunt descrise eforturile şi schemele de uniformizare folosite de la Bucureşti pentru a şterge particularităţile regionale. În contextul respectiv comunităţile etnice minoritare erau percepute ca un corp străin, de aceea unul din ţelurile urmărite de la Bucureşti era distrugerea lor. Întotdeauna prima măsură era schimbarea numelor de localităţi şi de persoane, astfel încât amintirea oricărei particularităţi să fie ştearsă. În Dobrogea procesul respectiv a fost pus în mişcare desigur mai repede decât în Transilvania. Ceangăilor din Moldova li s-au schimbat buletinele şi numele doar în anii 1960, în parte cu asentimentul lor. Oricum nu ştiu dacă eşti îndreptăţit să vorbeşti în numele turcilor din Bairamdede şi să spui că denumirea "Independenţa" le place. Chestiunea este că schimbarea denumirii cu pricina a fost o măsură îndreptată împotriva prezenţei toponimice turce în Dobrogea. La fel cum Murfaltlar a devenit peste noapte... Basarabi! Pot să-ţi dau un exemplu elocvent din Transilvania, anume numele uneia din cele mai vechi aşezări ungureşti din apropiere de Turda, care în maghiară se numeşte Várfalva ("satul cetăţii"), iar în română se numea Varfalău, până când denumirea localităţii a fost schimbată în... Moldoveneşti, cu motivarea că în satul respectiv s-a născut Ioan Micu Moldovan (1833-1915), canonic greco-catolic la Blaj şi academician român. Comentariile sunt de prisos. Cred că doar înţelegând ofensiva culturală îndreptată de Statul Român împotriva minorităţilor vom putea să înţelegem drama minorităţilor respective, căci nimănui nu cred că i-ar plăcea să fie pereceput ca un corp străin, de aceea cred că trebuie găsite soluţii echitabile în care fiecare să-şi poată păstra identitatea proprie, ca o bogăţie pentru toată lumea. Doar respectându-ne unii pe alţii putem convieţui în armonie şi înţelegere (în sensul literal al cuvântului). --Mihai Andrei 16 martie 2006 14:19 (EET)

Draga Mihai,

1) Multumesc pentru indicarea cartii respective, cand ma intorc in Romania sigur o voi citi.

Nu contest cele spuse de tine si de autor; in definitiv acesta era spiritul secolului XIX si a primei jumatati a secolului XX, de a privi minoritatile drept elemente nesigure, si a caror loialitate fata de stat era îndoielnica. Romania nu a facut exceptie si nu a avut o politica mai rea decat alte state europene.

Exemplele pot fi citate cu sutele si nu doar in Balcani: in Franta, alsacienii aflati sub un regim dur in Imperiul german deoarece erau consideraţi „germani nesiguri” au fost supusi unui regim si mai dur de când au redevenit cetăţeni ai Republicii Franceze. Pana in anii 30, de exemplu invatatorii din Alsacia incasau sporul de salariu pentru colonii…

Grecia a reuşit performanta de a desemna pe aromâni si bulgari drept „elini vlahofoni”, respectiv „elini bulgarofoni”.

Regatul interbelic al Ungariei a considerat ca nu mai are nici un fel de obligatii fata de minoritatile care ramasesera pe teritoriul sau dupa Trianon si a desfasurat o politica de maghiarizare susţinuta, ignorand obligaţiile internaţionale. In 1940, de exemplu, autorităţile satisfăceau solicitările fierbinţi ale ortodocşilor de limba maghiara de a avea serviciu religios in limba respectiva…

In contextul asta, Romania nu era nici mai rea nici mai buna decat celelalte state europene, asta era spiritul epocii…

2) In ce priveste relatia cu minoritatea turco- tatara (majoritatea tătarilor vorbesc tot limba turca in familie), statul nu i-a persecutat, poate si pentru ca Imperiul otoman nu a mai revendicat teritoriul după 1878. Marea Moschee din Constanta si moscheea din Bucuresti sunt ctitorii ale lui Carol I. Pana in anii ’60 se putea studia in limba turca (Gheorghiu Dej a desfiinţat invatamantul in turca, insa după ’89 situaţia a revenit la normal). Nu li s-au schimbat numele si nu s-au făcut presiuni administrative pentru convertirea la creştinism (spre deosebire de Bulgaria sau Grecia). Ai dreptate, nu pot sa vorbesc in numele musulmanilor din Independenta (pur si simplu nu cunosc pe nimeni din comuna), insa ştiu sigur ca turcii si tatarii din Dobrogea au solicitat in permanenta cadre didactice care sa le predea limba romana, in special la tara…

In general, in Dobrogea administraţia romana a încurajat colonizarea romanilor din alte provincii pana in 1920 (inclusiv bunicul meu, roman din Cluj, cetatean al Dublei Monarhii s-a stabilit in Constanta in 1910), in special pentru a zadarnici pretenţiile teritoriale ale Bulgariei (similar statul bulgar a procedat la colonizări masive de populatie bulgara din teritoriile otomane in zona Silistrei pentru a contracara pretenţiile teritoriale romaneşti…). După 1920, Dobrogea fiind una din cele mai dinamice provincii sub aspect economic, a atras in mod constant populaţie româneasca, nemaifiind nevoie de colonizări încurajate de Guvern…

Ai dreptate, multe nume turcesti de localitati din Dobrogea au fost schimbate, insa iarăşi, asta era spiritul vremurilor (apropos, am mai spus ca numele Basarabi-Murfatlar au fost utilizate alternativ incepand cu anii 20, fiind un episod al conflictelor intre taranisti si liberali)

De exemplu, toate numele turcesti ale localitatilor din nordul Greciei au fost schimbate, toate numele de localitati cu rezonanta greceasca din Tracia Orientala (partea europeana a Turciei) au fost turcizate (in 1927 statul turc a interzis utilizarea in documentele oficiale a denumirilor Constantinopol, Adrianopol si Smirna, iar posta nu a mai distribuit scrisorile care nu purtau aceste denumiri), iar in Cadrilater au mai ramas azi, cel mult patru sate care mai au nume turcesti, desi proportia populatiei musulmane este dubla fata de cea din Dobrogea de nord.

3) Nu vreau sa spun prin exemplele de mai sus ca sustin ca practicile respective trebuie sa continue. Dimpotriva, ele apartin unui trecut revolut. Statul roman a actionat in spiritul epocii nefiind mai rau (indraznesc sa spun ca uneori a fost mai tolerant decat alte state din zona) decat celelalte state. Desigur, toate acestea au fost resimtite dureros de catre minoritati, care au reactionat fie prin emigrarea elitelor intelectuale, fie lasandu-se asimilate, fie ridicându-se contra statului ai carui cetateni devenisera si, de multe ori, contra vecinilor lor care aparţineau majoritatii.

Cum ai spus, soluţia trebuie sa fie recunoaşterea specificului minoritatilor, cultivarea acestuia (inclusiv prin asigurarea dreptului la serviciu religios, educatie, mass media si utilizare in administratie a limbii materne), dar si cunoaşterea limbii romane de către minoritari, ca o condiţie minima…

Integrarea europeana poate oferi o solutie pentru constituirea unor state civice in care relatiile dintre majoritate si minoritati sa fie solutionate. Integrarea nu e insa suficienta, ci este necesar un dialog permanent la nivel naţional intre majoritate si minoritati, altfel frustrarile acumulate (de ambele parţi!)pot determina, peste 50 sau 100 de ani, conflicte similare celor care au insotit destramarea Iugoslaviei sau a URSS. Razvan2001

Cu plăcere

Daca te pot ajuta cu ceva unde nu stii o fac cu placere. M-am ocupat in ultimul timp de noii veniti si i-am ajutat sa se obisnuiasca cu editarea pe Wikipedia si de aceea te-am ajutat si pe tine. Daca ai ceva probleme cu semnatura, poti sa citesti pagina Wikipedia:Cum să-ţi modifici semnătura. Spor la scris si daca mai scrii la articolul Istoria Bosniei şi Herţegovinei, va fi un candidat bun la concurs. Salutări, --Emily | ^msg. 16 martie 2006 21:50 (EET)

Nu ai pentru ce

Mă bucur şi eu să te cunosc. Cât despre propunere, chiar nu ai de ce a-mi mulţumi. Dacă nu o făceam eu cu siguranţă că o făcea altcineva. Articolul propus dacă ar fi terminat, puţin lucrat la stil şi puţin împănat cu imagini (cu drepturi de autor desigur) ar avea toate şansele să câştige. Cel puţin, din partea mea, va avea nota a mai mare. Cu simpatie, --B. B. 18 martie 2006 11:07 (EET)

Premiu

Felicitări pentru premiul cîştigat la concursul de scriere! Aţi primit din partea juriului o medalie în pagina de utilizator. Puteţi vedea clasamentul final la pagina rezultatelor.

Avem şi cîteva premii constînd în diverse obiecte (în principal cărţi), din păcate mai puţine decît numărul cîştigătorilor. Aceste premii se aleg de către premianţii înşişi, într-o ordine stabilită în funcţie de locul ocupat în clasament şi de punctajul obţinut. Vă rugăm să urmaţi indicaţiile privind acordarea premiilor.

Mulţumim pentru participarea la concurs, dar mai ales pentru efortul depus în a scrie un articol bun! — AdiJapan ☎ 1 aprilie 2006 07:07 (EEST)

V-a sosit rîndul să vă alegeţi un obiect din lista de premii. Vedeţi vă rog pagina despre acordarea premiilor. Din nou, felicitări! — AdiJapan ☎ 6 aprilie 2006 04:24 (EEST)

Donatorul acţiunii este Radufan. Tocmai i-am lăsat un mesaj să vă contacteze pentru trimiterea premiului. — AdiJapan ☎ 6 aprilie 2006 16:28 (EEST)

Salut Razvan!Felicitari pt.articolul tau care a castigat la concurs. Iti trimit cu placere actiunea insa evident am nevoie de adresa ta. Mai multe detalii am sa-ti raspund pe mail:) Ciao--Radufan 6 aprilie 2006 16:58 (EEST)

Salut! Imi cer enorm scuze pt.ca nu am trimis inca actiunea. Aflat 2luni in Romania am avut io experinta f.neplacuta cu birocratia Postei Romane, contrariata rau pt.ca plicul care vroiam sa-l trimit iesea din standardele lor. M-am lasat pagubas si am zis ca prefer sa-l trimit la intoarcere acasa. Voi indoi actiunea in doua si voi incerca sa o trimit cu un plic normal, de aici. Mersi de intelegere --Radufan 21 iunie 2006 20:09 (EEST)

Premiu special

Floarea Reginei

Felicitari pentru succesul la "Concursul de scris". Din partea mea un Edelweiß. Ciao! Violetta, 11 aprilie 2006, 8:05 (GMT)

Mulţumesc! Razvan2001

Cisar

Dragă Răzvan, îţi mulţumesc pentru răspunsul prompt. Nu găsesc în materialul indicat de tine nici numele episcopului Cisar, nici pretinsa afirmaţie. Ai putea să-mi spui la care punct din lucrare apare alegaţia reclamată?! Mulţam. --Mihai Andrei 1 mai 2006 19:32 (EEST)

Bună ziua Mihai,

Uite aici linkul direct către pagina respectivă.

http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/religie/unificarea%20bisericii3.htm

Probabil nu ar trebui dată o importanţă exagerată, însă datele prezentate de către autor indică în mod evident un climat nu tocmai senin între cele două biserici catolice în perioada de după terminarea războiului, situaţie exploatată la maxim de către Securitate şi partidul comunist.

Cred că la situaţia BRU după 1989 ar trebui menţionată ridicarea la rangul de Arhiepiscopie Majoră, eveniment deosebit de important. Deoarece nu pot să cuprind toate semnificaţiile cred că ar fi indicat ca un greco-catolic să prezinte evenimentul.

Mulţumesc pentru legătura indicată. Aş vrea să-ţi spun ceva despre filetism, mai precis despre legătura dintre acest fenomen şi cel al naţionalismului. Despre raportul dintre cele două ideologii se pot purta desigur lungi dezbateri (adică dacă naţionalismul este cauza filetismului sau invers), dar certă rămâne înrudirea celor două curente. Spui că ierarhii Patriarhiei de Constantinopol erau aproape exclusiv greci şi că duceau o politică filoelenă, ceea ce mi se pare foarte posibil. Însă ceea ce nu cred că avem voie să facem, este să extindem stările de fapt din sfârşitul de sec. 19 asupra altor epoci. Sunt convins că înainte de etnicizarea conceptului de "natio" ("naştere") şi ierarhii ortodocşi constantinpolitani se simţeau în primul rând ierarhi ortodocşi, eventual funcţionari ai sultanului, originea lor etnică nefiind relevantă. Mi se pare că pe Muntele Athos există până în prezent o mănăstire locuită de călugări ruşi, aflaţi desigur în simfonie cu ceilalţi monahi. Mi se pare că fiul unei actriţe române este călugăr tot la Muntele Athos, ceea ce mă face să cred că cu timpul şi ortodoxia va depăşi capcana etnică a secolelor 18-19 şi - mai ales - violenţa etnică a sec. 20. Desigur că agresivitatea secolului 20 a avut resorturi comune în tot spaţiul european, însă a fost făcută observaţia specificităţii şi recurenţei naţionalismului din lumea creştin-ortodoxă, ceea ce îşi are rădăcinile sau efectele (de discutat, cum spuneam) în multitudinea de biserici-naţionale apărute în spaţiul est-european. Cred că este important de văzut că bunăoară ortodoxia românească (adică ceea ce numim noi astăzi ortodoxie românească) nu era percepută şi în sec. 16-17 ca atare, ci era perceput ca ortodoxie pur şi simplu, adică fără încărcătură etnică sau naţională, ci pur şi simplu ca "lege grecească", la fel cum catolicismul a fost şi este perceput şi astăzi ca "lege romană", fără conotaţii etnice. --Mihai Andrei 1 mai 2006 21:09 (EEST)

BRU

Dragă Răzvan, revin cu încă un mesaj, pentru că nu sunt întrutotul de acord cu sugestia ta ca un greco-catolic să prezinte ridicarea BRU la rangul de biserică arhiepiscopală majoră. Convingerea mea este că apartenenţa religioasă a contributorului nu trebuie să fie hotărâtoare pentru o modificare sau alta. Dacă lucrurile ar sta astfel, adică dacă religia ar avea relevanţă în intervenţiile asupra articolelor, atunci nici mie nu mi-ar fi îngăduit să scriu despre BRU, pentru că nu sunt greco-catolic. În orice caz mi se pare revolut modul primitiv în care la ora actuală este masacrat articolul Biserica Română Unită cu Roma, felul barbar în care acolo se scrie că "greco-catolicii afirmă...", de parcă România ar fi teatrul de confruntare al unor clanuri din epoci de mult apuse. Utilizatorul Ama nu pare să aibă interes faţă de adevăr, singurul obiectiv fiind acela al ponegririi Bisericii Române Unite cu Roma. --Mihai Andrei 2 mai 2006 11:59 (EEST)

Dragă Mihai,

Scuze, am crezut că aparţii Bisericii Unite, date fiind cunoştiinţele tale vaste în domeniu şi poziţiile pe care le-ai adoptat. Am uitat dictonul american "only an ass assumes".

Desigur, apartenenţa confesională nu trebuie să dea naştere la exclusivităţi sau interdicţii la editare, însă în anumite cazuri o persoană poate prezenta anumite semnificaţii ale unor evenimente mai bine decât cineva exterior. De exemplu, ridicarea BRU la rang de arhiepiscopie majoră. Sincer am înţeles consecinţele abia după ce am citit câteva articole şi am pus cap la cap informaţiile altfel însă nu este deloc evident pentru un necunoscător.

Cât despre primitivismul care se manifestă în articolul despre BRU, a devenit absolut delirant (vezi modificările in care se amalgamează epsicopii greco-catolici cu paraşutiştii anticomunişti şi discursul aproape comunizant).

Eu sunt ortodox însă troglodismul manifestat de anumiţi utilizatori, mă face să roşesc. Din fericire ştiu că au fost şi clerici şi credincioşi, autentici ortodocşi români care au pătimit pentru credinţa lor şi i-au privit pe greco-catolici cu adevărată dragoste frăţească (părintele Nicolae Steinhardt sau Ion Gavrilă Ogoranu, Dumnezeu să-l ierte, care a murit chiar ieri). Cred că se poate discuta despre absolut orice în contradictoriu (inclusiv despre uniaţie, desfiinţarea Bisericii Unite şi perioada de după 1989) fără a insulta sau jigni.

Din păcate sunt prins în săptămâna asta la serviciu. Am sa lucrez la o listă a punctelor aflate în dispută, le anexez la pagina de discuţii şi propun protejarea articolului. Promit să revin şi cu explicaţii despre filetism.Razvan2001 2 mai 2006 19:34 (EEST)

• Dragă Răzvan, în această seară am avut încă o dată ocazia să mă bucur că eşti pe Wikipedia. Dacă timpul îţi permite, rogu-te aruncă o privire peste articolul BRU, căci acolo lucrurile au decăzut la nivelul diletantismului resentimentar. --Mihai Andrei 7 mai 2006 23:09 (EEST)

• Salut Mihai,

Of, am văzut şi eu. Am să mai formulez câteva propuneri pe pagina de discuţii şi am să mai amendez câteva formulări absolut stridente.

Pe de altă parte cred că ar trebui şi o discuţie asupra cifrelor de la recensământ, deoarece diferenţa între rezultate şi afirmaţiile diferiţilor reprezentanţi ai BRU este foarte mare.

Apoi, nu mi-o lua în nume de rău, dar poate că în locul fotografiei cu biserica din jud. Arad ar trebui pusă o fotografie cu Catedrala de la Blaj, simbolul Bisericii Unite (figurează şi pe site-ul oficial). Poza cu biserica abandonată poate fie pusă ca ilustrare a conflictelor patrimoniale de după 1989.Razvan2001 7 mai 2006 23:20 (EEST)

Fotografia mi se pare pregnantă şi ilustrativă pentru situaţia BRU. În alegerea pozei m-am inspirat de pe Wikipedia germană (de:Unierte Kirchen (katholisch)), unde apare de asemenea o biserică greco-catolică destul de grav deteriorată. Cred că starea respectivă este o caracteristică a tuturor bisericilor greco-catolice după anii de scoatere în afara legii. Alegerea unei eventuale imagini cu catedrala blăjeană mi s-ar părea de factură romanţioasă pentru că starea catedralei din Blaj este din păcate o excepţie. Cred că rostul unei enciclopedii este acela de a oglindi realitatea, chiar dacă uneori este mai greu de privit în ochi. Imaginile pe care le vedem nu sunt întotdeauna frumoase, dar cred că acest fapt ajută la maturizarea noastră (inclusiv ca popor) şi, mai ales, la purificarea memoriei, adică la asumarea noastră aşa cum suntem, nici mai buni şi nici mai frumoşi decât suntem de fapt. Este un semn al depăşirii romantismului şi, cum spuneam, al maturizării. Mă înţelegi. --Mihai Andrei 7 mai 2006 23:34 (EEST)

• Mihai,

Înţeleg foarte bine însă pe wikipedia în germană apare o biserică greco-catolică din Croaţia. Nu sunt prietenul comunismului, însă în fosta Iugoslavie biserica greco-catolică a fost tolerată, cel puţin în anii '80 (eparhia de la Krizevci, a avut mi se pare chiar statut legal). Din câte ştiu există şi o parohie greco-catolică română în Banatul sârbesc. Din experienţa mea (şi este de primă mână), principala problemă a greco-catolicilor din Croaţia (mare majoritate sârbi convertiţi) a fost că au fost prinşi la mijloc în conflictul dintre sârbi şi croaţi, fiind urâţi de către sârbi, ca apostaţi şi dispreţuiţi de către croaţi (ştiu că nu e foarte creştinesc dar crede-mă aşa stau lucrurile), astfel că majoritatea s-au îndepărtat de biserica greco-catolică, proces care a culminat în timpul războiului de independenţă al Croaţiei.

Repet, nu am propus eliminarea imaginii ci mutarea ei într-o secţiune unde cred că ar fi mai relevantă.Razvan2001 7 mai 2006 23:49 (EEST)

Greek-Catholic Church in Poland

OK, I'll try to find something for you. :) Michał 8 mai 2006 15:58 (EEST)

Picardia belgianä

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Valonia.jpg

Partea cu verde.

http://www.picardiebelge.be

Numa bine! - Waelsch | Dă-mi de veste. 8 mai 2006 20:33 (EEST)

Wikipedia en moldave

Bonjour,

Je suis l’utilisateur Razvan2001. Je vous écrit parce qu vous êtes intéressé(e) par la langue et culture roumaine. Je veux vous informer qu’à présent sur meta.wikipedia.org est en cours un sondage sur l’existence d’une wikipédia en « langue moldave».

Cette wikipédia (qui utilise l’alphabet cyrillique) a été crée par un américain (User:Node_ue) qui ne parle le roumain/moldave et qui utilise un logiciel pour rédiger des articles, la plupart copiées de la wikipédia en roumain. Elle a été fermée suite à un sondage ou la plupart des ceux qui se sont exprimés, y compris les moldaves de deux cotés de Prut ont voté pour la fermeture. Vous pouvez consulter le sondage à http://mo.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Alegeri

Malheureusement il est revenu et il a initié une nouvelle consultation sur la réouverture de cette « encyclopédie ». Apparemment il à fait lobby sur la wiki en russe ou il à rencontre un soutien considérable pour des raisons qui n’ont rien à voire avec les arguments scientifiques.

S’il vous plaît, exprimez-vous à

http://meta.wikimedia.org/wiki/Proposals_for_closing_projects#Closure_of_Moldovan_Wikipedia

Ne laissez pas des gens qui ne connaissent rien à la question de décider sur se sujet.

Vous pouvez voter si vous créez votre compte d’utilisateur sur meta.wikipedia.org ou si vous utilisez le format [fr.wikipedia.org/wiki/User : … User :…]

MerciRazvan2001 28 juin 2006 à 17:51 (CEST)

Bonjour,

Je suis assez partagé sur cette question. En effet, je pense que le roumain et le moldave ne sont qu'une seule et même langue. Si on considère que la politique de Wikipédia est de n'éditer qu'une seule encyclopédie par langue, alors en effet le Wikipédia moldave est redondant à côté du Wikipédia roumain. Cependant, dans ce cas, il faudrait aussi fusionner le Wikipédia croate, le Wikipédia serbe, le Wikipédia bosniaque et le Wikipédia serbo-croate (en attendant le Wikipédia monténégrin !) Or, je serais favorable pour garder le Wikipédia croate (en alphabet latin) distinct du Wikipédia serbe (en alphabet cyrillique). Les autres ne servent à rien.

D'un autre côté, la langue moldave, même si on veut la considérer comme distincte de la langue roumaine, s'écrit aujourd'hui officiellement et pratiquement en caractères latins. Donc, si on garde un Wikipédia en "moldave", il doit être écrit en alphabet latin. Et il perdrait tout son intérêt, comme le Wikipédia bosnique actuel.

Je pense, en résumé, qu'on peut garder le Wikipédia "moldave", mais pas sous ce nom-là ! L'intérêt en sera très limité, mais cela pourra passer pour une curiosité amusante, comme le Wikipedia en latin. Et ce sera très compliqué de lui trouver un nom acceptable... ce sera très très compliqué...

J'essaierai d'écrire quelque chose sur la page de discussion en anglais, quand je serai suffisemment en forme pour écrire en anglais. La revedere ! Švitrigaila 28 iunie 2006 19:08 (EEST)

Merci d’avoir voté. Je veux simplement ajouter deux mots sur la comparaison avec les wiki serbes-croates-bosniaques. Il y aura toujours des utilisateurs qui vont écrire en serbe, croate ou bosniaque (ou monténégrin ou serbo-croate) pour des raisons évidentes, tandis que des gens qui peuvent soutenir le Parti Communiste de Voronin et l’identité «moldave» n’ont pas écrit un seul mot en « moldave » avec l’alphabet cyrillique.Razvan2001 30 juin 2006 à 15:21 (CEST)

Je vous en prie. Nightstallion a des idées intéressantes sur le sujet également.

Je ne suis pas sûr que l'existence de ce Wikipédia en moldave ait quelque chose à voir avec le "Parti Communiste de Voronin". Je crois que même le Parti communiste moldave utilise l'alphabet latin dans ses publications, non? Le problème est, à mon avis, plus en amont. Švitrigaila 1 iulie 2006 13:37 (EEST)

salve. am lasat deja un mesaj pentru suprimarea wiki in "moldoveneasca" (???). argumentul meu de baza e ca exista o singura editie wiki in engleza, nu cate una pentru fiecare dialect (britanic, canadian etc.) al englezei. sper sa prinda. [1]

Əliyev

Rien à voir avec ce qui précède : j'ai moi-même un conflit d'édition sur le Wikipédia anglophone, au sujet de l'orthographe des noms propres d'Azerbaïdjan. Certains utilisateurs considèrent que, puisque l'azerbaïdjanais utilise la lettre ə, alors ça ne peut pas être de l'alphabet latin, donc il faut translittérer les noms azerbaïdjanais, ce que je trouve stupide. Si vous avez un avis là-dessus, n'hésitez pas à donner votre avis ici avant qu'ils ne décident, dans un même élan, de renommer Nicolae Ceauşescu en Nicholas Chawsheskoo puisque le ş n'est pas "latin"... Švitrigaila 1 iulie 2006 13:37 (EEST)

Merci de m'avoir signalé cette discussion. J'ai voté pour garder l'ortographe azerbaijanis. Néanmois je suius surpris par l'attitude des utilisateurs azerbaijanias qui semble être d'accord avec le changement. Quant à la wikipédia en « moldave » j’ai dit la même chose que vous. Même ceux qui sont partisans du maintien de la Constitution qui prévoit que « la langue moldave » est officielle ou des thèses ridicules de V. Stati, utilisent l’alphabète latin quand ils écrivent. Razvan2001 1 juillet 2006 à 14:44 (CEST)

Merci beaucoup. Huit "support" contre six "oppose" pour l'instant. Nous pouvons encore gagner. N'hésitez pas à alerter sur ce sujet tous les gens que vous pouvez connaître éventuellement intéressés par ce problème. Je crains que les Azerbaïdjanais, comme les Ouzbeks, et comme de nombreux peuples autrefois colonisés n'aient que mépris pour leur langue. L'usage des formes locales hors de la langue locale elle-même n'est pas du tout encouragée, pas même envisagée, sinon ils ont l'impression qu'on se moque d'eux. Švitrigaila 1 iulie 2006 17:50 (EEST)

Întâlnirea de la Bucureşti

Salve. Am răspuns mesajului tău adresat în cadrul paginii Wikipedia:Întâlniri. Sper să poţi ajunge. Numai bine. --Rebel 25 iunie 2007 03:41 (EEST)

Detalii organizatorice pentru întâlnire

Salut, Răzvan. Te-aş ruga să completezi preferinţele tale în privinţa locaţiei şi orei la care să aibă loc întâlnirea din 4 august în pagina de Wikipedia:Întâlniri. Mulţumesc. --Rebel 27 iulie 2007 04:18 (EEST)

Re: Statistici privind românii din Serbia

Articolul Evoluţia demografică a românilor din Serbia nu este complet. Trebuie sa mai introduc tabele cu date despre românii din Voivodina conf. recens. din 1971, 1991 si 2001. Totusi, iti prezint cu placere sursa: datele le-am preluat de la aceasta pagina: http://suedost.dyndns.org/data/ Dupa cum bine vezi este o baza de date despre Europa de Sud-Est. Gasesti si datele recensamantului din 1930 in Basarabia, precum si a recensamintelor sovietice din RSSM, documente din Al doilea Razboi Mondial, precum si din momentul proclamarii independentei Rep. Moldova si a secesionismului transnistrean (fisierele a caror denumire incepe cu MO ). Gasesti acolo si date oficiale despre romanii din Ungaria etc. Revenind la Serbia, aceste fisiere pot fi de interes:

1. Recensamantul din 1921 din Serbia Centrala (la vremea aceea aceasta cuprindea si Republica Macedonia de astazi), date legate de limba materna (aici este inclus si Timocul): apasa aici
2. Recensamantul din 1921 din Backa, Barania si Banatul sarbesc (a nu se confunda aceste regiuni cu Voivodina!), date legate de limba materna:: apasa aici
3. Voivodina 1961 (nationalitate): apasa aici
4. Voivodina 1971 (nationalitate): apasa aici
5. Voivodina 1991 (nationalitate): apasa aici
6. Voivodina 2001 (nationalitate; dupa comune): apasa aici
7. Voivodina 2001 (nationalitate; dupa localitati): apasa aici

Daca ai cunostiinte de limba germana ti-ar putea fi de folos si acest articol.

Harti: romani in voivodina (1900); romani in voivodina (1981);

Alte surse:

• Serbia 2001 (nationalitate si limba): apasa aici Pentru detalii legate de Voivodina, vezi mai sus.
• In aceasta pagina gasesti printre altele o insirare a localitatilor din Timoc cu numarul romanilor in preajma Primului Razboi Mondial.

Daca mai ai nevoie de alte date spune-mi. O zi buna, --Olahus2 30 iulie 2007 22:30 (EEST)

Ai dreptate. Într-adevăr, chiar în legătura postată de mine scrie "Serbien", nu "Zentralserbien". --Olahus2 31 iulie 2007 21:37 (EEST)

Detalii finale pentru întâlnire

Salve. Ţin să-ţi mulţumesc în nume personal pentru că te-ai preocupat de rezervare. Te invit să trimiţi câte un mesaj fiecărui participant la întâlnire, anunţând oficial ora şi locul unde va avea loc. Numai bine. --Rebel 2 august 2007 21:19 (EEST)

Din partea mea poti s-o mentii, eu ma bucur ca scap de calculator o zi :) Multumesc si eu ca te-ai implicat in organizare. Am fost azi pe-acolo si pare super ok locul--Strainu 2 august 2007 22:51 (EEST)

Terasa Cina e OK, mulţumesc pentru că m-ai anunţat. Numai bine. BlueMonday 3 august 2007 01:22 (EEST)

O să vin sâmbătă la întâlnire. Mulţumesc pentru anunţ. --Jean 3 august 2007 01:52 (EEST)

Vincent-Marie Viénot de Vaublanc

• Bonjour. J'ai vu sur ta page utilisateur que tu parlais le français. Pourrais tu s'il te plait traduire cet article Vincent-Marie Viénot de Vaublanc du français vers le roumain, car il s'agit d'un article de qualité en français. Je t'en serais très reconnaissant. D'avance merci. Aymeric78 21 octombrie 2007 01:22 (EEST)

Cadrilater

Sunt de acord cu scepticismul tau cu privire la deliberata minimalizare a prezentei romanesti in Cadrilater. De altfel chair am editat articolul si introdus noi date care-l rebalanseaza. Ugo 18 noiembrie 2007 16:12 (EET)

Sărbători fericite

Crăciun Fericit și un An Nou 2008 plin de bucurii ! Wars

Un Crăciun îmbelşugat 2007 şi un An Nou 2008 fericit pentru dumneata şi toţi cei dragi dumitale ! Al dumitale, Wars 24 decembrie 2007 02:28 (EET)

Un Crăciun şi un An nou fericit!--MariusM 24 decembrie 2007 18:56 (EET)

Reuniunea Wikipediştilor

Bună seara! Pe 17 mai 2008 se organizează o nouă întâlnire a wikipediştilor. Eşti invitat să participi. Pe curând!--FeodorBezuhov | Discuţie 23 aprilie 2008 22:44 (EEST)

Bosnia-Herțegovina

Bună, Răzvane,

Am citit cu mare atenție materialul tău despre Bosnia-Herțegovina. Este întocmit cu foarte mare acuratețe și aș dori să contribui și eu la îmbogățirea lui. Doresc să întocmesc o lucrare de licență despre sistemul politic din Bosnia după anul 1995, în care să reliefez acest triumvirat unic, precum și faptul că, deși s-au scurs 15 ani de la război, Bosnia a evoluat mult prea puțin. Aș dori, de asemenea, să răspund la o serie de întrebări, de exemplu: - Cine are interes în menținerea acestui triumvirat în Bosnia? - Dacă bosniacii musulmani au un procent numeric mai mare ca și populație, de ce nu au reușit să-și impună punctul de vedere? - Pirateria în Bosnia este "în floare", în sensul că nu este bine implementată o lege a "dreptului de autor - copyright". Deși autoritățile ONU și UE sunt prezente în Bosnia prin reprezentanți - UNHR, OSCE, NATO, EUFOR, EUPM, etc., de ce nu s-a reușit stoparea pirateriei și a traficului de orice gen? - Se știe că s-a dorit înființarea unui stat musulman în Europa. Mai poate reprezenta acest lucru un posibil focar de război, dacă ar ieși din sectorul de observare al autorităților europene? - Cum poate Bosnia să fie o țară eminamente consumatoare, având în vedere că industria este fff. slab dezvoltată, turismul dinspre Europa tinde spre zero (există ceva turism zonal - dinspre țările din fosta Iugoslavie), agricultura nu există (zonă montană - stâncoasă), iar venitul pe cap de locuitor este foarte mic? Din ce "trăiesc" locuitorii?

Doresc să apelez la ajutorul tuturor celor care mă pot sprijini cu bibliografie în limbile română, engleză sau franceză pentru întocmirea unui material despre situația din Bosnia-Herțegovina.

Iulianm2006 (discuție) 2 februarie 2011 20:13 (EET)iulianm2006