Fodorhaza

Coordonate: 45°26′03.3″N 20°59′24.8″E ({{PAGENAME}}) / 45.434250°N 20.990222°E
Fodorhaza

Fodorhaza Fodorhaza (România) Localizarea satului pe harta României
Atestare documentară	1818/1838

Reședință	Gad

Populație
- Total	0 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	307006
Prefix telefonic	+40 x56^[1]

Prezență online

Modifică date / text

Fodorhaza (alternativ: Fodorhăz; în maghiară Fodorház; în germană Fodorhausen) a fost o localitate din județul Timiș, Banat, România, în prezent, teritoriul său, fiind inglobat în localitatea Gad.

Istorie

Localitatea a fost înființată în anul 1818, cu 48 de familii catolice de origine germană; după alte surse, localitatea ar fi fost fondată între anii 1838 și 1840.^[2]

O descriere a satului este relatată de dr. Samu Borovszky, în Magyarország vármegyéi és városai: Torontál vármegye (în traducere: Comitatele și orașele Ungariei: comitatul Torontal), din anul 1911:

„În apropierea râului „Jaruga” se află un mic sat. Acesta are 45 de case și 175 de locuitori de origine germană, care sunt romano-catolici. Oficiul poștal este la Gad, iar stația de telegraf și cea de tren sunt la Rudna. Acest mic sat a fost fondat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, între anii 1838 și 1840.”^[3]

Fodorhăz era localizată la sud-vest de Gad și la nord-est de Toager.

Până la semnarea Tratatului de la Trianon, în 4 iunie 1920, când a devenit parte a Regatului României, localitatea făcea parte din Comitatul Torontal, Regiunea Modoș.^[4]

Între 1930 și 1941 localitatea fost absorbită în Gad.

Monitorul Oficial din 26 mai 1942 consemnează faptul că în comuna Fodorhăz exista o școală primară, fondată în 1860^[5], cu un învățător, care trecuse de sub conducerea Episcopiei Romano-Catolice din Timișoara, sub conducerea Grupului Etnic German, la data de 6 mai 1942.^[6]

În 1945, populația de etnie germană din localitate a fost deportată în Uniunea Sovietică.^[7]

Mai târziu, în 1956, satul a devenit din nou de sine stătător, dar ulterior a fost abandonat și a dispărut după inundațiile din 1966.

A fost desființat și absorbit în localiatea Gad în 1968, conform Buletinului Oficial nr. 165 din 20 decembrie 1968.^[8]

Apartenența administrativă

1863-1873: Comitatul Torontal, Regiunea Peciu Nou;

1877-1919: Comitatul Torontal, Regiunea Modoș;

1919-1925: Județul Timiș-Torontal, Plasa Modoș;

1925-1930: Județul Timiș-Torontal, Plasa Giulvăz;

1930-1932: Județul Timiș-Torontal, Plasa Ciacova;

1938-1940: Ținutul Timiș, județul Timis-Torontal;

1941: Județul Timiș-Torontal, Plasa Giulvăz;

1950-1960: Regiunea Timișoara, Raionul Ciacova;

1960-1968: Regiunea Banat, Raionul Deta.^[9]

Demografie

Recensământ^[10]^[2]		Etnie
An	Locuitori	Români	Maghiari	Germani	Alții
1880	114	1	-	112	1
1910	174	5	17	151	1
1920	155	-	9	146	-
1956	96	-	-	-	-
1966	-	-	-	-	-

Note

^ x indică operatorul telefonic; 2 pentru Romtelecom; 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ ^a ^b Gyémánt, Richárd (2018). Etnikai és felekezeti viszonyok a történelmi Torontál vármegye Módosi járásában (második kiadás) (PDF). Históriaantik Könyvkiadó. p. 13. ISBN 978-615-5613-94-4.
^ Borovszky, Samu (1911). Magyarország vármegyéi és városai: Torontál Vármegye (PDF). Országos Monográfia Társaság. p. 48.
^ „Járási beosztás. | Borovszky Samu: Magyarország vármegyéi és városai | Kézikönyvtár” (în maghiară). www.arcanum.com. Accesat în 15 septembrie 2023.
^ „Die römisch-katolischen konfessionallen Lehranstalten der Timișoaraer Diözese im Schuljahr 1933/34” (PDF). GLASUL MINORITĂȚILOR. 1936. Accesat în 16 septembrie 2023.
^ „MINISTERUL CULTURII NATIONALE SI AL CULTELOR” (PDF). Monitorul oficial. 26 mai 1942. Accesat în 15 septembrie 2023.
^ Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion Țiu (2012). Der weite Weg ins Ungewisse Die Deportation der Deutschen aus Rumänien in die Sowjetunion. Banater Bibliothek 14. p. 146. ISBN 978-3-00-048881-8.
^ Systems, Indaco. „Anexa privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România din 16.02.1968 *)” (în Romanian). lege5.ro. Accesat în 16 ianuarie 2024.
^ „Fodorhaza | ERDÉLY, BÁNSÁG ÉS PARTIUM TÖRTÉNETI ÉS KÖZIGAZGATÁSI HELYSÉGNÉVTÁRA | Reference Library”. www.arcanum.com. Accesat în 15 septembrie 2023.
^ kia.hu Arhivat în 10 iunie 2007, la Wayback Machine., (PDF; 982 kB) E. Varga: Statistik der Einwohnerzahlen nach Ethnie im Kreis Timiș laut Volkszählungen von 1880 - 2002

[1] x indică operatorul telefonic; 2 pentru Romtelecom; 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[:0-2] Gyémánt, Richárd (2018). Etnikai és felekezeti viszonyok a történelmi Torontál vármegye Módosi járásában (második kiadás) (PDF). Históriaantik Könyvkiadó. p. 13. ISBN 978-615-5613-94-4.

[3] Borovszky, Samu (1911). Magyarország vármegyéi és városai: Torontál Vármegye (PDF). Országos Monográfia Társaság. p. 48.

[4] „Járási beosztás. | Borovszky Samu: Magyarország vármegyéi és városai | Kézikönyvtár” (în maghiară). www.arcanum.com. Accesat în 15 septembrie 2023.

[5] „Die römisch-katolischen konfessionallen Lehranstalten der Timișoaraer Diözese im Schuljahr 1933/34” (PDF). GLASUL MINORITĂȚILOR. 1936. Accesat în 16 septembrie 2023.

[6] „MINISTERUL CULTURII NATIONALE SI AL CULTELOR” (PDF). Monitorul oficial. 26 mai 1942. Accesat în 15 septembrie 2023.

[7] Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion Țiu (2012). Der weite Weg ins Ungewisse Die Deportation der Deutschen aus Rumänien in die Sowjetunion. Banater Bibliothek 14. p. 146. ISBN 978-3-00-048881-8.

[8] Systems, Indaco. „Anexa privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România din 16.02.1968 *)” (în Romanian). lege5.ro. Accesat în 16 ianuarie 2024.

[9] „Fodorhaza | ERDÉLY, BÁNSÁG ÉS PARTIUM TÖRTÉNETI ÉS KÖZIGAZGATÁSI HELYSÉGNÉVTÁRA | Reference Library”. www.arcanum.com. Accesat în 15 septembrie 2023.

[10] .hu Arhivat în 10 iunie 2007, la Wayback Machine., (PDF; 982 kB) E. Varga: Statistik der Einwohnerzahlen nach Ethnie im Kreis Timiș laut Volkszählungen von 1880 - 2002

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]