Haiti
Haiti (în franceză Haïti, în creolă haitiană Ayiti), oficial Republica Haiti[5] (în franceză République d'Haïti, în creolă haitiană Repiblik Ayiti) este o țară insulară din America Centrală, în Marea Caraibilor, situat pe treimea de vest a insulei Hispaniola (din grupul de insule Antilele Mari). Are graniță cu Republica Dominicană la est. Capitala se află în orașul Port-au-Prince.
| Haiti | |||||
| Haiti République d'Haïti Repiblik Ayiti | |||||
| |||||
| Deviză: "Liberté, égalité, fraternité" (franceză)
"Libète, Egalite, Fratènite" (creolă haitiană) "Libertate, egalitate, fraternitate" Deviza de pe stemă: "L'union fait la force" (franceză) "Inite fòs" (creolă haitiană) "Uniunea face puterea" | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 27.750 km² (locul 143) | ||||
| Cel mai înalt punct | pic la Selle[*] (2.674 m)  | ||||
| Cel mai jos punct | Marea Caraibilor (0 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Port-au-Prince | ||||
| Vecini | Republica Dominicană Statele Unite ale Americii Insulele Turks și Caicos | ||||
| Fus orar | UTC-5 | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 286 loc/km² | ||||
| - Estimare 2017 | 10.981.229 | ||||
| Limbi oficiale | franceză și creola haitiană | ||||
| Etnonim | haitieni (pl.) haitian (masc.) haitiană (fem.) | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | Republică prezidențială | ||||
| Președinte | Leslie Voltaire | ||||
| Prim-Ministru | Garry Conille | ||||
| Legislativ | Parliament of Haiti(d) | ||||
| Capitala | Port-au-Prince | ||||
| Istorie | |||||
| Independență | |||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | |||||
| PIB (nominal) | |||||
| - Total | 20.877.414.952 de dolar americani[2] | ||||
| Gini | 41,1 | ||||
| IDU | 0,535 | ||||
| Monedă | Gourde (HTG) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | HAI | ||||
| Cod mobil | 372 | ||||
| Prefix telefonic | +509 | ||||
| ISO 3166-2 | HT | ||||
| Domeniu Internet | .ht | ||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial hasthtag | |||||
Modifică date / text  | |||||
![Drapel[*]](/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Haiti.svg)
![Stemă[*]](/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Haiti.svg)
.svg)
Toponimie
modificareÎn limba vorbită de etnia taino, Ayiti ar semnifica, potrivit diferitelor versiuni, „ținutul munților înalți”[6] sau „muntele în mare”[7], sau „ținut violent”[8].
Istorie
modificare1492: Cristofor Columb descoperă insula Hispaniola, care era locuită de triburi amerindiene. El întemeiază prima așezare spaniolă din America.
1503: Deoarece cei mai mulți băștinași fuseseră decimați de molime și de brutalitatea colonizatorilor, proprietarii de plantații încep să aducă robi cumpărați de la negustorii de sclavi din Africa pentru a lucra pe plantații.
1697: Spania cedează treimea vestică a insulei (teritoriul haitian de azi) francezilor.
1749: Întemeierea capitalei Port-au-Prince.
1791: După Revoluția Franceză în Haiti a avut loc o revoltă încununată de succes a populației negre și mulatre împotriva elitei puțin numeroase reprezentată de albi (francezi și englezi). Haitienii au fost nevoiți să lupte pentru abolirea sclaviei împotriva trupelor britanice și spaniole, trimise să îi înfrângă.
În 1804 a fost întemeiat regatul independent Haiti sub conducerea lui Jean-Jacques Dessalines, primul stat al negrilor de pe insulă.
În 1806 a survenit diviziunea între statul negrilor din nordul insulei și republica mulatrilor din sud. De pe urma conflictului dintre negri și mulatri a profitat generalul Henri Christophe, care s-a încoronat în 1811 drept rege al statului sub numele de Henri I.
După revolta din 1844, în tot estul insulei a fost proclamată Republica Dominicană. În această perioadă Haiti are parte de conducători foarte autoritari.
1915-1934: Haiti este sub ocupația SUA.
1957-1971: Guvernul lui François Duvalier („Papa Doc”) se caracterizează prin brutalitate și decizii după bunul plac.
1971-1986: Continuarea dictaturii sub Jean-Claude Duvalier („Baby Doc” / „Bébé Doc”), fiul lui François Duvalier.
16 decembrie 1990: primele alegeri prezidențiale libere din Haiti. Președinte al statului devine preotul Jean-Bertrand Aristide, sub controlul ONU.
Septembrie 1991: puci militar. Aristide e nevoit să fugă în Venezuela, iar mai târziu în SUA.
1994: Aristide revine în funcția de președinte de stat. În 1995, o coaliție în frunte cu partidul lui Aristide „Lavalas” câștigă alegerile parlamentare.
1996: René Préval, care până atunci fusese prim-ministru, devine președinte.
2000: Aristide este reales președinte. Situație de război civil în tot Haiti.
2004: Aristide este din nou alungat. Pentru stabilizarea situației, ONU trimite în Haiti 7.000 soldați. Uraganul „Jeanne” provoacă 3.000 de morți.
2006: Préval devine din nou președinte ales. Alegerile sunt supravegheate de o misiune a Organizației Națiunilor Unite.
2008: Țara este lovită de 4 uragane, care distrug 2/3 din recolta acestei țări, și așa foarte sărace.
12 ianuarie 2010: un foarte puternic cutremur de pământ a lovit Haiti, ucigând peste 220.000 de oameni.
Octombrie 2010: Din cauza aprovizionării precare cu apă potabilă izbucnește o epidemie de holeră. Încă din primele zile sunt numărați sute de morți.
Februarie 2017: Jovenel Moïse preia functia de presedinte dupa ce a castigat alegerile din Noiembrie 2016
07 Iulie 2021: dimineata, Moïse este asasinat si sotia acestuia, Martine, este grav ranita in urma unui atac asupra resedintei private din Pétion-Ville. Premierul interimar Claude Joseph ocupa temporar functia de presedinte.
.
Geografie
modificareOrganizare administrativă
modificareRepublica Haiti este împărțită din punct de vedere administrativ în trei nivele: departamente, arondismente și comune. Țara e formată din 10 departamente, 42 de arondismente și 140 de comune.
Economia haitiană
modificareLa ora actuală (2010) Haiti este unul din cele mai sărace state ale lumii, cu un nivel de trai din cele mai scăzute.
Cutremurul de la 12 ianuarie 2010
modificareLa 12 ianuarie 2010 Haiti a fost lovit de un cutremur grav, de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul s-a aflat în imediata apropiere a capitalei statului Haiti, Port-au-Prince.
Limbi oficiale
modificareLimba franceză și limba creolă haitiană sunt cele două limbi oficiale folosite în Haiti, cea din urmă (limba creolă haitiană) având un statut social inferior limbii franceze.
Patrimoniu mondial UNESCO
modificareParcul istoric cu citadelă, castelul Sans Souci și ruinele de la Ramiers au fost înscrise în anul 1982 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ World Bank Open Data, accesat în
- ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Raportul Dezvoltării Umane,
- ^ Horia C. Matei (). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. p. 167. ISBN 978-973-7839-38-1.
- ^ Articles Saint-Domingue, Hispaniola et Haïti du Dictionnaire universel d'histoire et de géographie par Marie-Nicolas Bouillet, édition de 1878, disponible sur le site de gallica
- ^ Le Petit Robert des noms propres – Édition 2007.
- ^ Dictionnaire des noms de lieux – Louis Deroy et Marianne Mulon (Le Robert, 1994) ISBN: 285036195X.
Legături externe
modificareReportaje
- Polițist român în ghetourile din Haiti, 23 noiembrie 2008, Dana Balan, Evenimentul zilei
- Polițiști români în iadul haitian, 10 martie 2010, Cristian Botez, Evenimentul zilei
- Haiti, reportaj din epicentrul apocalipsei, 24 februarie 2010, Cristian Botez, Evenimentul zilei