Ion C. Chițimia
Ion C. Chițimia | |
Date personale | |
---|---|
Născut | |
Decedat | (87 de ani) |
Cetățenie | România[1] |
Ocupație | filolog[*] lingvist specialist în literatură[*] istoric literar[*] folclorist[*] cadru didactic universitar[*] publicist jurnalist |
Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text |
Ion C. Chițimia (n. 22 mai 1908, Albulești, Mehedinți (?) – d. 19 februarie 1996) a fost un filolog român, cercetător științific în domeniile literaturii, istoriei literare, profesor universitar și publicist. Specializare în literatura veche, literatura poloneză și folclor.
Biografie
modificareÎnvățământul secundar l-a absolvit la liceul „Traian” din Turnu Severin. În cadrul studiului de filologie și lingvistică la București, i-a avut profesori pe Nicolae Cartojan și Ovid Densusianu. Studii de specializare la Universitatea din Varșovia (1934-1938; printre profesori a fost Julian Krzyzanowski), care l-au consacrat ca polonist.
S-a implicat, împreună cu un grup de membri ai Societății pentru relații culturale și economice româno-cehoslovace (Společnost pro kulturní a hospodářske styky s Rumunskem, în publicarea revistei slavo-române Românoslavica. Revue des études slavoroumaines,[2][3] al cărei comitet de redacție avea sediul la Praga.[3][4] Comitetul de redacție al revistei era format din Vladimír Buben (redactor responsabil),[2][3][4] Tr. Ionescu-Nișcov (redactor șef), Pandele Olteanu (coredactor), Bohuslav Havránek, Karel Krejčí, Gh. Staca, Josef Macůrek, J. Š. Kvapil, Ján Stanislav, I.C. Chițimia,[2][3] Damian Bogdan, Frank Wollman[2] și Josef Vašica (membri).[3] Revista, care urma să publice studii istorice, etnografice, lingvistice și arheologice, în limbile franceză și română,[3] cu privire la relațiile româno-slave și îndeosebi româno-cehoslovace, a apărut într-un singur număr, în 1948.[2]
Activitatea de cercetare[5]
modificareDomeniile de interes deosebit
modificare- studii despre cultura și literatura română veche, cu prelungiri spre cea modernă (Nicolae Bălcescu, B. P. Hasdeu, Mihai Eminescu, Grigore Alexandrescu etc.)
- studii despre civilizația și literatura poloneză (Maciej Miechowita, Adam Mickiewicz, Jarosław Iwaszkiewicz („Eleuter”), Martin Kromer, Jan Kochanowski, Maria Konopnicka etc.)
- studii despre folclor și cărțile populare
- studii de literatură universală și comparată
Publicistica
modificareDebutul publicistic l-a avut ca medievist cu teza de licență despre cronicile slavo-române din secolul al XVI-lea, îndeosebi cu un studiu despre Cronica lui Ștefan cel Mare, publicat în 1939 în Cercetări literare[6].
Printre primii care i-au recunoscut calitățile de cercetător au fost Nicolae Cartojan (în Istoria literaturii române vechi[7]) și Constantin C. Giurescu (în Revista istorică română, 1943)[8].
Bibliografie (parțială)
modificareStudii și antologii
modificare- Începuturile scrisului în limba română
- Antologie de literatură populară (I-III, 1953-1967)
- Cărțile populare în literatura românească, I-II, EPL, București, 1963 (împreună cu Dan Simonescu)
- Folcloriști și folcloristică românească, 1968
- Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971
- Probleme de bază ale literaturii române vechi, 1972 (inter alia, despre circulația și relevanța narațiunilor populare Esopia, Alexandria, Archirie și Anadan)
- Istoria teatrului în Moldova, 1975 (împreună cu T. T. Burada)
Ediții îngrijite
modificare- Biblia de la București, 1988 - coordonatorul ediției
Articole în periodice de specialitate
modificare- L'évolution de la fable en tant que structure et art littéraires, în: Zagadnienia Rodzajow Literackich, 15:2, 1972 (p. 29-35)
- L'évolution du type de la fable ésopique dans les littératures européennes, în: Actes du VIe Congrès de l'Association internationale de littérature comparée, éd. Michel Cadot et al., Stuttgart, Bieber, 1975 (p. 597-600)
Note
modificare- ^ BnF catalogue général, accesat în
- ^ a b c d e Dagmar Maria Anoca, „Slovacistica la Universitatea din București”, în Asociația Slaviștilor din România, Romanoslavica, Editura Universității din București, serie nouă, vol. XLVI, 2010, nr. 1, p. 10.
- ^ a b c d e f I.P., „O revistă românească pentru studiul slavisticei la Praga”, în Adevěrul, anul LXI, nr. 17144, joi 22 aprilie 1948, p. 2.
- ^ a b ***, „Sărbătorirea unui savant cehoslovac, prieten al țării noastre”, în Universul, anul LXV, nr. 238, 13 octombrie 1948, p. 3.
- ^ Datcu, Iordan, Centenar: profesorul Ion C. Chițimia, în: România literară, 22, 2008 [1][nefuncțională]
- ^ Cercetări literare, III, 1939, p. 219-293
- ^ Cartojan, Nicolae, Istoria literaturii române vechi, II, 1940: „a verificat punct cu punct după còpii fotografice ale cronicei, aduse de noi, datele d-lui [Olgierd] Górka [1931], și, rectificând unele lucruri greșite, a ajuns la concluzii cu totul diferite de ale istoricului polon (...). Deși argumentele aduse de d. Chițimia nu sunt toate deopotrivă de convingătoare, totuși ipoteza pusă în discuție de d-sa are meritul de a îndrepta cercetările pe o nouă cale.”
- ^ Giurescu, C. C., în Revista istorică română, 1943, p. 95: „D. Chițimia este, incontestabil, învățatul român care s-a ocupat cel mai aproape de Cronica lui Ștefan cel Mare scrisă în limba germană și descoperită de profesorul Górka la München. D-sa a supus această cronică la o analiză amănunțită și a dat o ediție completă a ei (reproducerea fotografică a ms., text german și traducere românească). Concluziile la care ajunge d. Chițimia mi se par întemeiate; (...)”
Vezi și
modificareLegături externe
modificareDatcu, Iordan, Centenar: profesorul Ion C. Chițimia, în: România literară[nefuncțională], nr. 22, 2008