Iosif Stupinean
| Iosif Stupinean | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 27 ianuarie 1859 Uilacul de Câmpie, județul Cluj |
| Decedat | 13 ianuarie 1929 |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | preot |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Iosif Stupinian (n. 27 ianuarie 1859, Uilacul de Câmpie, județul Cluj – d. 1929) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia , organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918[1]: pp. 276-277[2].
Biografie
modificarePărinții săi au fost plugari. A început școala în anul 1866 în Reghin-ul săsesc, unde a absolvit două clase primare, după care se mută la Blaj. Aici, remarcându-se drept un elev eminent, trece direct în clasa a IV-a. Tot la Blaj termină liceul și își ia diploma de bacalaureat, dar va fi și băiat de servici al canonicului Alexandru Uicălanu. Este primit în clerul tânăr al Eparhiei din Lugoj, de unde este trimis să urmeze Teologia Romano-Catolică din Alba Iulia. De aici este eliminat după doi ani, condamnat din cauza atitudinilor sale pro-românești. În cele din urmă pleacă la Blaj, absolvind aici Teologia[1]:pp. 276-277.
În 12 martie 1882 a fost hirotonit preot, funcționând în cadrul mai multor parohii, între care Ruda, județul Hunedoara, Secaș, județul Caraș, Lunca Cernii, unde a zidit și o școala și o casă parohială, Mesteacăn, unde a construit o biserică. La Bărcea, fiind considerat de maghiari drept „agitator contra limbii maghiare”, a fost condamnat de Tribunalul Deva la trei luni de închisoare și la suportarea cheltuielilor din cadrul procesului. Contestă decizia la Tabla din Cluj, achitat fiind datorită apărării avocatului Iustin Pop. Părăsind Deva, devine preot paroh în Râu Alb, de unde în 1908 trece ca administrator parohial și administrator protopopesc în Săcărâmb, iar mai târziu paroh și protopop în Geoagiu, județul Hunedoara.
Activitatea politică
modificareCa deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918, Iosif Stupinian a fost delegat al Cercului electoral Orăștie-oraș[3] :p. 224.
Note
modificare- ^ a b Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918, Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, vol. II, Editura Academiei Române, București.
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
Bibliografie
modificare- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7.
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară
modificare- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 1993.
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998.
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015.
Legături externe
modificare- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- http://centenarulromaniei.ro/delegatii-alesi-ai-romanilor-din-transilvania-adunarea-nationala-1-decembrie-1918-alba-iulia