Comuna Jucu, Cluj

Jucu (în maghiară Zsuk község, se pronunță "Juc") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Gădălin, Jucu de Mijloc, Jucu de Sus (reședința), Juc-Herghelie și Vișea.

Jucu
—  comună  —
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Jucu de Mijloc
Stemă
Jucu Jucu (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°51′18″N 23°47′35″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	58259
Reședință	Jucu de Sus
Sate componente	Jucu de Sus, Gădălin, Juc-Herghelie, Jucu de Mijloc, Vișea
Guvernare
- Primar	Valentin-Dorel Pojar[*]​ (PSD, 2016)
Suprafață
- Total	85,13 km²
Populație (2021)
- Total	5.349 locuitori
- Densitate	48,39 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407354
Prefix telefonic	+40 x64
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Jucu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Jucu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)

Date geografice

Comuna Jucu se află la interferența a două mari unități de relief: Podișul Someșan în partea de vest și Câmpia Transilvaniei în partea de est, fiind traversată de la sud la nord de râul Someșul Mic.

În componența comunei intră localitățile Gădălin, Jucu de Sus, Jucu de Mijloc, Juc-Herghelie și Vișea.

Suprafața comunei este de 85 km², iar populația de peste 4.000 de locuitori. Odată cu deschiderea Tetarom III în localitate, este de așteptat o creștere rapidă a populației comunei și o eventuală avansare a ei la statutul de oraș în următorii ani.

Unitatea administrativă se învecinează la sud cu comuna Apahida, la nord cu Bonțida, la est cu comunele Apahida și Căianu, la vest cu comunele Borșa și Chinteni.

Demografie

Componența etnică a comunei Jucu

     Români (80,2%)

     Maghiari (8,6%)

     Alte etnii (0,82%)

     Necunoscută (10,38%)

Componența confesională a comunei Jucu

     Ortodocși (67,81%)

     Reformați (7,55%)

     Penticostali (5,48%)

     Martori ai lui Iehova (2,45%)

     Alte religii (5,63%)

     Necunoscută (11,09%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Jucu se ridică la 5.349 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.270 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,2%), cu o minoritate de maghiari (8,6%), iar pentru 10,38% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,81%), cu minorități de reformați (7,55%), penticostali (5,48%) și martori ai lui Iehova (2,45%), iar pentru 11,09% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație

Comuna Jucu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Valentin-Dorel Pojar[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	8
	Alianța Dreapta Unită	4
	Partidul Național Liberal	2
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1

Evoluție istorică

Structura etnică

Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1850	2529	2126	242	2	109	50
1880	2584	2029	437	6		112
1890	3055	2404	601	6		44
1900	3314	2608	648	29		29
1910	3799	3010	737	7		45
1920	3893	3266	575			52
1930	4382	3691	630	4	33	24
1930	4382	3649	635	4	68	26
1941	5238	4295	909	6	10	18
1956	5841	5027	773	2	33	6
1966	5452	4760	690		1	1
2002	4086	3524	516	1	43	2

Jucu - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura confesională

Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:

Recensământul		Structura confesională
Anul	Populația	Ortodocși	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați	Alte confesiuni
1850	2.529	0	2.223	13	234	59
1857	2.788	8	2.396	60	270	54
1869	2.869	30	2.332	71	329	107
1880	2.584	39	2.059	60	346	80
1890	3.055	3	2.445	54	481	72
1900	3.314	43	2.596	56	548	71
1910	3.799	25	3.047	41	604	82
1930	4.382	55	3.603	68	590	66
1941	5.238	49	4.211	157	719	102
1992	4.025	3.077	46	10	533	359
2002	4.086	3.206	35	11	460	374

Istoric

Domeniul Juc a aparținut familiei nobiliare Suki, odinioară una din cele mai bogate și mai influente familii din Transilvania.

Primele atestări documentare datează din secolul al XIV-lea. Jucu de Jos apare menționat în documente scrise din anul 1314, iar Jucu de Sus din 1325. În partea stângă a râului Someș se afla Jucu Nobil, domeniu reședință a familiei Suky. Aici a fost atestată în 1332 cea mai veche școală sătească din Transilvania. De cealaltă parte a râului (Jucu de Jos și Jucu de Sus, unificate în 1966 în Jucu de Sus) se întindea în continuare domeniul Suky.

Familia nobiliară Suky, de origine germană, a venit în Transilvania în perioada secolului XIII, iar ultimii urmași ai familiei au murit în secolul al XVIII-lea. În orașul Cluj familia a deținut o reședință, pe locul căreia s-a construit în secolul al XIX-lea Palatul Petricevich-Horvath (devenit ulterior Muzeul de Istorie a Transilvaniei). Cel mai cunoscut reprezentant al acestei familii a fost László Suki (1741-1791), binefăcător al Bisericii Unitariene.

În catedrala din Esztergom (Ungaria) se păstrează și astăzi un potir din aur , comandat de familia Suky, obiect considerat de istoricii de artă drept cel mai valoros din Transilvania.

Din registrul recensământului (conscripțiunii) realizat(e) în anul 1733, la cererea Episcopului unit (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein, aflăm că în localitatea Jucu, ortografiat Suk (Locus unitus purus valachicus) trăiau un număr de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau recenzați Popa Stephanus alias Glis Vicarius, Popa György Archidiaconus și Popa Gligor. Localitatea Jucu era sediu de Protopopiat și al Vicariatului general greco-catolic (Archidiaconatus Rmi Dni Vicarii generalis Sukiensis). Funcționa o biserică și exista o casă parohială. Pământul Bisericii (Terrae ad Ecclesiam) era destul de întins. Aflăm, de exemplu, că de pe fâneața aparținătoare Bisericii se puteau strânge 25 de care de fân (Foeneta currum: 25). Numele localității, ca și cel al unuia dintre preoți, sunt redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate unguri. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm și situația din alte localități ale actualei comune Jucu: Jucu de Sus (Felsö-Suk), Vișea (Visa),...

Obiective turistice

• Clădirea fostei mănăstiri greco-catolice și a orfelinatului susținut de Congregația Surorilor Maicii Domnului, edificii dezafectate la 10 septembrie 1948, odată cu deportarea călugărițelor catolice la mănăstirea ortodoxă Bistrița (Vâlcea)

Date economice

În localitățile comunei se practică cultura cerealelor și legumicultura, comuna fiind cunoscută și pentru creșterea cailor de rasă.

Administrația clujeană a inițiat aici construirea parcului industrial Tetarom III. Printre companiile care și-au anunțat participarea se află și compania finlandeză Nokia. Pe 26 martie 2007 în prezența premierului Călin Popescu-Tăriceanu a fost semnat un memorandum între Nokia și Consiliul Județean Cluj. . Compania americană Accenture și-a anunțat, de asemenea, intenția de a investi peste 500 mil. de euro, lângă viitorul complex Nokia Village. Un alt efect al venirii Nokia la Jucu este orientarea unor dezvoltatori imobiliari pentru proiecte aici, precum și intenția altor companii de a își dezvolta investiții în zonă . De asemenea, IKEA are o unitate de productie in comuna, in zona garii C.F.R.

Pe 29 septembrie 2011, Nokia a anunțat că până la sfârșitul anului 2011, producția va înceta iar peste 2000 de angajați vor intra în șomaj. Nokia precizeză că această decizie vine ca urmare a optimizării proceselor de producție la nivel mondial și reorientarea producției către fabricile din Asia.

Personalități

• George Barițiu (1812 - 1893), istoric, publicist, conducător al Revoluției de la 1848;
• Mircea Petean (n. 1952), scriitor;
• Marta Petreu (n. 1955), scriitoare;
• Cristinel Pojar^⁠(d) (n. 1967), fotbalist, antrenor secund la Kuban Krasnodar.

Vezi și

• Biserica de lemn din Vișea

Legături externe

• Pagina Primăriei
• Descrierea comunei
• Istoricul Tudor Sălăgean despre nobilii de Jucu și moștenirea lor, pe Clujeanul.ro Arhivat în 18 aprilie 2008, la Wayback Machine.
• "Renașterea regatului cailor de la Jucu", articol în Ziua de Cluj

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
• Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1754), Blaj, 1900, pp. 303, 327.

Galerie de imagini

• 
  Comuna Jucu şi satele componente
• 
  Primăria comunei Jucu
• 
  Jucu de Sus, județul Cluj
• 
  Jucu de Mijloc
• 
  Căminul cultural
• 
  Capela
• 
  Grădiniţa
• 
  Râul Someșul Mic la Jucu
• 
  Jucu Arena
• 
  Monumentul eroilor din fostul sat Jucu de Jos
• 
  Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din fostul sat Jucu de Jos
• 
  Bustul lui George Barițiu
• 
  Casă țărănească
• 
  Castelul "Kemény"
• 
  Biserica „Sfânta Treime” din Jucu de Sus
• 
  Drumul Jucu de Sus-Coasta
• 
  Gădălin
• 
  Monumentul eroilor români din Gădălin
• 
  Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Gădălin
• 
  Staţia Electrică de 400kV din Gădălin ce ţine de C.N.T.E.E. Transelectrica S.A
• 
  Vișea
• 
  Biserica "Sfântul Nicolae" din Vișea
• 
  Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Vișea
• 
  Monumentul eroilor maghiari