Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești

Lacurile Buhuși - Bacău - Berești
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Situl la Pâncești
Situl la Pâncești
Harta locului unde se află Lacurile Buhuși - Bacău - Berești Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Lacurile Buhuși - Bacău - Berești Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Bacău
 România
Cel mai apropiat orașBacău
Coordonate46°14′50″N 27°07′12″E () / 46.24722°N 27.12000°E[1]
Suprafață5.576 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSPA0063

Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești alcătuiesc o arie de protecție specială avifaunistică (SPA) situată în estul României, pe teritoriul județului Bacău[2].

Localizare modificare

Aria naturală se întinde în sud-estul județului Bacău (până la limita de graniță cu județul Vrancea)[3], pe teritoriile administrative ale comunelor Cleja, Corbasca, Faraoani, Gârleni, Gioseni, Hemeiuș, Horgești, Itești, Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Orbeni, Pâncești, Răcăciuni, Sascut, Tamași, Tătărăști și Valea Seacă și pe cel al municipiului Bacău[4].

Înființare modificare

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești” s-a făcut prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5]. Situl include cinci lacuri: Bacău II, Galbeni, Lilieci, Răcăciuni și Berești, ultimele patru fiind declarate rezervații naturale.

Aria protejată (cu o suprafață de 5.576 hectare[6]) este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, la confluența Bistriței cu Siretul și în aval de aceasta. Situl reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, păduri aluviale, pajiști și pășuni) în lunca mijlocie a Siretului; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare[6].

Biodiversitate modificare

Situl dispune de clase de habitate naturale (ape dulci continentale, mlaștini, smârcuri, turbării, pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări cu migrație regulată, cât și pentru mai multe specii care iernează în arealul acestuia.

 
Egretă mică (Egretta garzetta)

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009[7] și Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[8] (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: pescăruș albastru (Alcedo atthis)[9], stârc cenușiu (Ardea cinerea), gârliță mare (Anser albifrons), gâsca de vară (Anser anser), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), rață sulițar (Anas acuta), rață cârâitoare (Anas querquedula), rață lingurar (Anas clypeata), rață cu cap castaniu (Aythya ferina), rață moțată (Aythya fuligula), rață scufundătoare (Aythya marila), rață sunătoare (Bucephala clangula), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), lebădă de vară (Cygnus olor), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), lișiță (Fulica atra), cocor (Grus grus), piciorong (Himantopus himantopus), codalb (Haliaeetus albicilla), stârc pitic (Ixobrychus minutus), pescăruș mic (Larus minutus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), pescăruș sur (Larus canus), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), ferestraș mic (Mergus albellus), ferestrașul mare (Mergus merganser), codobatură albă (Motacilla alba), ploier auriu (Pluvialis apricaria), ploier argintiu (Pluvialis squatarola), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), corcodel mare (Podiceps cristatus), ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta), chiră de baltă (Sterna hirundo), pitulice (Sylvia nisoria), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), fluierar negru (Tringa erythropus) și nagâț (Vanellus vanellus)[10].

Căi de acces modificare

Monumente și atracții turistice modificare

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, conace, case memoriale, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:

 
Mănăstirea Sfânta Treime din Cucova

Note modificare

Legături externe modificare

Vezi și modificare