Lepista (ciuperci)
Pentru un gen de insecte, vedeți Lepista (insecte).
Lepista (Elias Magnus Fries, 1849 ex Worthington George Smith, 1870) este un gen de ciuperci din încrengătura Basidiomycota în ordinul Agaricales și familia Tricholomataceae,[1] al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin (latină lepista=blid de băut).[2] Ciupercile acestui gen sunt saprofite și se dezvoltă în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de vrăjitoare în păduri de foioase și de conifere, prin luminișuri ierboase, chiar și în grădini, livezi sau parcuri, de la câmpie până la munte. Timpul apariției depinde de specie. Se poate găsi din mai până în noiembrie (decembrie). Majoritatea acestor bureți este comestibilă cu excepția celor puțini cu miros neplăcut. Specii otrăvitoare nu sunt cunoscute. Conform Dictionary of the Fungi (ediția a 10-a, 2008), genul conține în jur de 50 specii.[3] Tip de specie este Lepista nuda.[4][5]
| Lepista | |
|---|---|
| |
| Lepista nuda | |
| Clasificare științifică | |
| Domeniu: | Eucariote |
| Regn: | Fungi |
| Diviziune: | Basidiomycota |
| Clasă: | Basidiomycetes |
| Ordin: | Agaricales |
| Familie: | Tricholomataceae |
| Gen: | Lepista (Fr.) W.G.Sm. (1870) |
| Specia tip | |
| Lepista nuda (Bull.) Cooke (1871) | |
| Specii | |
|
vezi textul | |
| Sinonime | |
Modifică text  |
|
Descriere modificare
- Pălăria: este de mărime medie pentru ciuperci plin dezvoltate cu un diametru de aproximativ 6-12 (15) cm, fiind foarte cărnoasă, inițial semisferică, apoi convexă cu marginea răsucită spre interior, devenind la maturitate, din ce în ce mai aplatizată și la bătrânețe adâncită în centru până în formă de pâlnie cu suprafața ondulată neregulat la unele specii (de exemplu Lepista irina, Lepista panaeolus) sau nu (de exemplu Lepista caespitosa, Lepista saeva). Cuticula este netedă, umedă, adesea cu marginea brumată în tinerețe și ușor de îndepărtat. Coloritul pălăriei variază între gri, gri-verzui peste brun-roșcat până la violaceu și brun-violet.
- Lamelele: stau dens, sunt subțiri, ori rotunjite la bureți care nu formează o pâlnie la bătrânețe, ori decurente la picior la cei cu pâlnie în vârstă. Culoarea se ține de cea a pălăriei. Sporii sunt elipsoidali, necolorați, parțial verucoși, hialini (translucizi) și neamilozi. Coloritul pulberii este crem-gălbui până rozaliu închis, rar albicios, dar niciodată violaceu sau albăstrui.
- Piciorul: are o înălțime de 6-10 (12) cm și o lățime de 1,5-2,5 (3,5) cm, este plin, fibros, ceva elastic fiind în regulă cilindric, la unele specii tare bombat spre baza deseori flocoasă. Coloritul corespunde cu cel al pălăriei.
- Carnea: este albicioasă, la unele specii de culoarea aspectului general, fragilă și fragedă în pălărie, dar aproape mereu ceva fibroasă în picior. Mirosul este caracteristic parfumat, dar câteodată și neplăcut de pământ, gustul mereu ceva dulcișor până dulce-amărui.[4][6][7]
Specii modificare
După Index Fungorum și NCBI din decembrie 2013, următoarele specii aparțin genului Lepista:
|
|
|
|
|
Genul în imagini modificare
-
L. caespitosa -
L. flaccida sin. inversa -
L. gilva -
L. glaucocana -
L. irina -
L. luscina -
L. nuda -
L. panaeolus -
L. saeva sin. personata -
L. sordida
_Pat_213168.jpg)
.jpg)
_Singer_41661_crop.jpg)
_P.D._Orton_41666.jpg)
Note modificare
- ^ Index Fungorum
- ^ Gertraud Breyer: „Etruskisches Sprachgut im Lateinischen unter Ausschluss des spezifisch onomastischen Bereiches”, Editura Uitgeverij Peters, Leuven 1993, p. 213, ISBN 90-6831-335-5
- ^ Kirk PM, Cannon PF, Minter DW, Stalpers JA. (). Dictionary of the Fungi (ed. 10th). Wallingford, UK: CABI. p. 369. ISBN 978-0-85199-826-8.
- ^ a b Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 142-145, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 44, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 143-151, ISBN 3-85502-0450
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 138-145, ISBN 978-3-440-14530-2
Lectură suplimentară modificare
- G. Gulden: Studies in Lepista (Fr.) W.G. Smith section Lepista (Basidiomycotina, Agaricales), în: Sydowia, nr 36, 1983, p. 59-74
- G. Gulden: Lepista, în: L. Hansen & H. Knudsen, (ed.): Nordic macromycetes, vol. 2, Copenhaga 1992
- H. Harmaja: A revision of the generic limit between Clitocybe and Lepista, în: Karstenia, nr. 14, 1974, p. 82-92
- H. Harmaja: A further revision of the generic limit between Lepista and Clitocybe, în: Karstenia, nr. 15, 1976, p. 13-15
- H. Harmaja: Notes on Clitocybe s. lato (Agaricales), în: Annales Bot. Fennici, nr. 40, 2003, p. 213-218
- Jakob Emanuel Lange: Flora Agaricina Danica, vol. 1, Copenhaga 1935
- Moncalvo JM, Vilgalys R, Redhead SA, et al. (). „One hundred and seventeen clades of euagarics”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 23 (3): 357–400. doi:10.1016/S1055-7903(02)00027-1. PMID 12099793.
- Meinhard Michael Moser: Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983
- J. H. Petersen: & J. Vesterholt 1990 (ed.): Danske storsvampe, Copenhaga 1990
- A. D. Reid: Coloured icones of rare and interesting fungi, partea a 3-a, în: Nova Hedwiga (suplement), nr. 15, 1968, p. 13-14.
Legături externe modificare
Materiale media legate de Lepista la Wikimedia Commons