Listă de cutremure în România
Aceasta este o listă de cutremure în România, inclusiv cutremure notabile istorice, care au avut epicentre în limitele actuale ale României sau care au provocat efecte semnificative în acest perimetru.
Hazard seismic
modificareSeismicitatea din România este grupată în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș - Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.[1] Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română.[2]
Frecvența cutremurelor
modificareStatistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea (aproximativ) la fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 de ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani.[3]
Liste
modificare- Surse: SNAS Arhivat în , la Wayback Machine.; World Earthquakes
1000-1590
modificare= Cutremur cu magnitudine 7 - 8 |
= Cutremur cu magnitudine 5.9 - 6.9 |
Dată | Magnitudine | Intensitate | Epicentru | Pagube | Descriere |
---|---|---|---|---|---|
12 mai 1022 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
15 august 1038 | 7,3 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | ||
1 februarie 1107 | 7,1 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | ||
8 august 1126 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
1 aprilie 1170 | 7,3 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
13 februarie 1196 | 7,5 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
8 ianuarie 1223 | 5,9 Mw[5] | VIII Destructiv | Depresiunea Transilvaniei | ||
10 mai 1230 | 7,3 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | ||
7 februarie 1258 | 7,1 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | ||
4 august 1444 | 6 Mw[4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
10 octombrie 1446 | 7,5 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
29 august 1471 | 7,5 Mw [6] | IX. Violent | Vrancea | În conformitate cu cronicile locale, acesta a fost cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, având loc în timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
A produs alunecări de teren, replicile sale simțindu-se în Moldova și Țara Românească pentru încă 5 zile. | |
29 august 1471 | 7,3 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | Are loc pe aceeași dată cu seismul din 29 august 1471. | |
24 noiembrie 1516 | 7,5 Mw [6] | X. Intens | Vrancea | ||
9 iunie 1523 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
19 noiembrie 1523 | 5,9 Mw[6] | VIII Destructiv | Depresiunea Transilvaniei | ||
19 iulie 1545 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
26 octombrie 1550 | 6,5 Mw[4] | VIII. Distructiv | Zona Făgăraș - Câmpulung | ||
21 august 1552 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
17 august 1569 | 6,4 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
10 aprilie 1571 | 6,5 Mw[6] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
10 mai 1571 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | Are loc cu o lună mai târziu față de seismul din 10 aprilie 1571. | |
1 aprilie 1578 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
30 aprilie 1590 | 7,3 Mw[6] | IX. Violent | Vrancea | ||
10 august 1590 | 6,5 Mw[6] | VIII. Distructiv | Zona Făgăraș - Câmpulung |
- Note: Cutremure M5.9+ .
1590 – 1821
modificare= Cutremur cu magnitudine > 7.8 |
= Cutremur cu magnitudine 7 - 7.8 |
= Cutremur cu magnitudine 5.9 - 6.9 |
Dată | Magnitudine | Intensitate | Epicentru | Pagube | Descriere |
---|---|---|---|---|---|
1 decembrie 1594 | necunoscut[6] | Transilvania | |||
21 aprilie 1595 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Transilvania | ||
8 decembrie 1595 | necunoscut[6] | Transilvania | |||
22 noiembrie 1598 | 6,5 Mw[4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
4 martie 1599 | 6,1 Mw[4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
3 mai 1604 | 6,8 Mw [6] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
24 decembrie 1605 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
13 ianuarie 1606 | 6,8 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
8 noiembrie 1620 | 7,5 Mw [4] | IX. Violent | Vrancea | ||
1 februarie 1637 | 7,1 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | ||
19 aprilie 1650 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
9 august 1679 | 7,5 Mw | IX. Violent | Suceava | ||
19 august 1681 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
12 iunie 1701 | 7,1 Mw | X. Intens | Vrancea | ||
11 octombrie 1711 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
6 aprilie 1730 | 6,1 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
11 iunie 1738 | 7,7 Mw | X. Intens | Vrancea | S-a simțit în toată țara. | |
5 aprilie 1740 | 7,3 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
7 decembrie 1746 | 5,9 Mw[5] | VIII Destructiv | Zona Făgăraș - Câmpulung | ||
18 ianuarie 1778 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
18 ianuarie 1787 | 6,5 Mw[4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
6 aprilie 1790 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
8 decembrie 1793 | 6,2 Mw [4] | VIII. Distructiv | Zona Făgăraș - Câmpulung | ||
26 octombrie 1802 | 7.9 - 8,2 Mw [7] | XII. Catastrofic | Vrancea | 4 morți, sute de răniți | Magnitudine estimată între 7.9 și 8.2.
Cel mai puternic cutremur vrâncean. S-a simțit în toată Europa. A durat 2 minute și 30 secunde.[8] |
5 martie 1812 | 6,5 Mw [9] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
29 septembrie 1821 | 6,6 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
17 noiembrie 1821 | 6,2 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea |
- Note: Cutremure M5.9+ .
1821 – 1904
modificare= Cutremur cu magnitudine 7 - 8 |
= Cutremur cu magnitudine 6 - 6.9 |
Dată | Magnitudine | Intensitate | Epicentru | Pagube | Descriere |
---|---|---|---|---|---|
26 noiembrie 1829 | 7,3 Mw [9] | X. Intens | Vrancea | ||
3 august 1831 | 6,1 Mw[4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
3 august 1834 | 6,8 Mw[9] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
21 aprilie 1835 | 6,5 Mw[4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
23 ianuarie 1838 | 7,5 Mw [4] | IX. Violent | Vrancea | 73 morți, 14 răniți | |
6 martie 1844 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
1 ianuarie 1848 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
28 octombrie 1854 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
16 octombrie 1862 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
13 noiembrie 1868 | 6,8 Mw [4] | IX. Violent | Vrancea | ||
27 noiembrie 1868 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
25 decembrie 1880 | 6,8 Mw [4] | IX. Violent | Vrancea | ||
19 august 1888 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
14 octombrie 1892 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
1 mai 1893 | 6,2 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
17 august 1893 | 7,1 Mw | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
10 septembrie 1893 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
4 martie 1894 | 6,5 Mw [9] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
31 august 1894 | 7,1 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | Malurile Prutului s-au prăbușit pe o porțiune de aproximativ 500 metri în Galați. | |
11 martie 1896 | 6,6 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
24 noiembrie 1896 | 6,1 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
31 martie 1901 | 7,2 Mw | X. Intens | Marea Neagră | A generat un tsunami de 4 metri în România.[10] | |
30 iulie 1901 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
13 septembrie 1903 | 6,3 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
6 februarie 1904 | 6,6 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea |
- Note: Cutremure M6.0+ .
1904 – 1946
modificare= Cutremur cu magnitudine 7 - 8 |
= Cutremur cu magnitudine 6 - 6.9 |
Dată | Magnitudine | Intensitate | Epicentru | Pagube | Descriere |
---|---|---|---|---|---|
6 octombrie 1908 | 7,1 Mw[9] | IX. Violent | Vrancea | ||
25 mai 1912 | 6,7 Mw[4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
25 mai 1912 | 6,1 Mw[4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | A avut loc în aceeași zi cu precedentul. | |
26 ianuarie 1916 | 6,4 Mw [4] | VIII. Distructiv | Zona Făgăraș - Câmpulung | ||
18 aprilie 1919 | 6,1 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
9 august 1919 | 6 Mw[4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
25 decembrie 1925 | 6,1 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
30 martie 1928 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
20 mai 1929 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
1 noiembrie 1929 | 6,1 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
27 mai 1932 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
2 februarie 1934 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
29 martie 1934 | 6,9 Mw [9] | IX. Violent | Vrancea | ||
13 iulie 1935 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
5 septembrie 1935 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
17 mai 1936 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
13 iulie 1938 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
5 septembrie 1939 | 6,2 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
22 octombrie 1940 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
10 noiembrie 1940 | 7,4 Mw[11][9] | X. Intens | Panciu | 1.600 morți, 12.100 răniți | |
12 martie 1945 | 6,1 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
7 septembrie 1945 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
9 decembrie 1945 | 6,5 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
3 noiembrie 1946 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea |
- Note: Cutremure M6.0+ .
1946 – prezent
modificare= Cutremur cu magnitudine 7 - 8 |
= Cutremur cu magnitudine 6 - 6.9 |
= Cutremur cu magnitudine 1 - 5.9 |
Dată | Magnitudine | Intensitate | Epicentru | Pagube | Descriere |
---|---|---|---|---|---|
29 mai 1948 | 6,3 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
20 august 1973 | 6 Mw[4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
1 octombrie 1976 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
4 martie 1977 | 7,2 Mw [12][9] | XI. Extrem | Nereju, Vrancea | 1.578 morți, 11.300 răniți | Cel mai distructiv seism din România.[13][14]A durat 56 secunde[15] (sau 55)[16]. |
11 septembrie 1980 | 4,6 Mw [17] | VI. Puternic | Orașul Galați | Pagube minime în orașele Galați și Brăila. | |
13 noiembrie 1981 | 5,1 Mw[4] | VII. Foarte puternic | vecinătatea orașului Tulcea[5] | Pagube minime în orașul Tulcea. | |
30 august 1986 | 7,1 Mw [18][9] | VIII. Distructiv | Gura Teghii | +150 morți, +500 răniți [19] | |
30 mai 1990 | 6.9 - 7 Mw [18][9] | VII. Foarte puternic | Vrancea | 13 morți, 360 răniți | |
31 mai 1990 | 6,4 Mw [20][4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | A avut loc la o zi după precedentul.[20] | |
31 mai 1990 | 6,1 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | A avut loc în aceeași zi cu precedentul. | |
12 iulie 1991 | 5,7 Mw [4] | VIII. Distructiv | Banloc [5] | 2 morți, 30 răniți, +5.000 clădiri avariate[21] | Produs la adâncimea de 11 km.[22] |
18 iulie 1991 | 5,5 Mw [4] | VII. Foarte puternic | zona Herculane - Ofsenița[5] | +615 case avariate[21] | |
2 decembrie 1991 | 5,6 Mw [4] | VIII. Distructiv | Voiteg | +5.000 case avariate, cca. 4.500 sinistrați [21] | Produs la adâncimea de 9 km. [22] |
27 octombrie 2004 | 6 Mw [23] | VII. Foarte puternic | Vrancea | Nu a produs.[24] | Cel mai puternic seism din sec. XXI. |
7 mai 2008 | 5,2 Mw[5] - 5,4 Mw [4] | VI. Puternic | NV Mării Negre[5] | Pagube minime în Bulgaria. | |
25 aprilie 2009 | 5,3 Mw[25] | VI. Puternic | Vrancea | ||
23 septembrie 2013 - 10 octombrie 2013 | 1 Mw - 3,9 Mw [4] | VI. Puternic[26] | Izvoarele, Galați | cca. 30% din casele din Izvoarele avariate[27] | cca. 300 de cutremure[28], produse la adâncimi cuprinse între 2 și 9 km. |
6 octombrie 2013 | 5,5 Mw | V. Destul de puternic | Vrancea | Pagube minime în Bulgaria si Romania. In judetul Buzau s-a prabusit un fragment de zid de secol XVIII de la schitul Berca[29] | Cutremurul a fost resimțit în nordul Bulgariei (în orașele Ruse, Șumen și Silistra)[30][31] și în Republica Moldova[32] (chiar Chișinău).[33][34] |
22 noiembrie 2014 | 5,7 Mw | VI. Puternic[35][36] | Vrancea | Ziduri și șosele crăpate în Galați și Tulcea. Alimentarea cu electricitate întreruptă în zona epicentrală. Un rănit în Tulcea,[37] 8 răniți în Galați,[38] și 5 persoane vârstnice hipertensive din Brăila au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza atacurilor de panică.[39] | |
24 septembrie 2016 | 5,8 Mw[40] | VI. Puternic | Vrancea | Fațade prăbușite. Cutremurul s-a simțit puternic la Iași. Seismul a afectat una dintre clădirile importante ale orașului, o construcție de patrimoniu, care nu a fost niciodată reabilitată.12 persoane au suferit atacuri de panică, iar două s-au rănit ușor în timp ce încercau să iasă din locuințe.[41] | Seismul s-a resimțit puternic în București[42] și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina. |
28 decembrie 2016 | 5,3 Mw | VI. Puternic | Vrancea[43] | Ramele de la geamurile unor clădiri vechi au căzut. | S-a resimțit și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina. |
8 februarie 2017 | 5,0 Mw | V. Destul de puternic | Vrancea | Nu a produs. | |
28 octombrie 2018 | 5,8 Mw[44] | VI. Puternic | Vrancea | Nu a produs. | Seismul s-a resimțit puternic în București și ușor în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina. |
31 ianuarie 2020 | 5,2 Mw | V. Destul de puternic | Vrancea | Nu a produs.[45] | S-a resimțit în București și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina. |
3 noiembrie 2022 | 5,3 Mw | VI. Puternic | Vrancea | S-a resimțit în București și în Republica Moldova și în Ucraina.[46] | |
13 februarie 2023 | 5,2 Mw | V. Destul de puternic | Județul Gorj | Nu a produs pana acum. | S-a resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria.[47] |
14 februarie 2023 | 5,7 Mw | VII. Foarte puternic | Județul Gorj | Turla bisericii din Tismana a fost avariată grav. Mai multe clădiri din România au fost afectate.[48] Fațada unei clădiri din Veliko Gradište, Serbia, s-a prăbușit parțial.[49][50] Mai multe persoane au fost rănite ușor, iar altele au suferita atacuri de panică.[51] | S-a resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria.[52] |
26 februarie 2023 | 3.1 Mw | III. Perceptibil | Brăila | S-a resimțit în Brăila, Galați și Buzău [53] | |
6 iunie 2023 | 5.3 Mw | VII. Foarte puternic | Arad | Nu au existat pagube grave și nici victime. | S-a resimțit în Arad, Timișoara și Cluj, dar și în Serbia, Ungaria și Croatia [54] |
4 decembrie 2023 | 4.8 Mw | IV. Moderat | Vrancea | Nu au existat pagube grave și nici victime. | Seismul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 54km NV de Buzau, 57km V de Focsani, 63km SE de Sfantu-Gheorghe, 68km E de Brasov, 77km NE de Ploiesti.[55] |
24 decembrie 2023 | 4.2 Mw | II. Slab | Vrancea | Nu au existat pagube grave și nici victime. | S-a resimțit în Brașov, Iasi, Galați, Bacău și Ploiești [56] |
15 ianuarie 2024 | 4.3 Mw | III. Perceptibil | Vrancea | Nu au existat pagube grave și nici victime. A avut două replici | S-a resimțit în Brașov, Iasi, Galați, Bacău, București și Ploiești [57] |
16 septembrie 2024 | 5.4 Mw | V. Destul de puternic | Vrancea | Nu au existat pagube grave și nici victime. | Cutremurul s-a produs la 57km NV de Buzau, 58km SE de Sfantu-Gheorghe, 61km E de Brasov, 64km V de Focsani, 73km NE de Ploiesti.[58] |
- Note: Cutremure M1 - M6 (doar) cu pagube materiale.
Galerie
modificare-
Turnul Colței afectat de cutremurul din 1802.
-
Harta cutremurului din 1977.
-
Harta cutremurelor din 1990.
-
Harta cutremurului din 2004
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Vladimir Yu Sokolov, Friedemann Wenzel, Rakesh Mohindra, „Probabilistic seismic hazard assessment for Romania and sensitivity analys: A case of joint consideration of intermediate-depth (Vrancea) and shallow (crustal) seismicity”, Soil Dynamics and Earthquake Engineering, 29, 364-381
- ^ Ardeleanu, L. et al. (2005) „Probabilistic seismic hazard map for Romania as a basis for a new building code”. Natural Hazards and Earth System Science 5, 679-684
- ^ „Earthquake Risk Perception in Bucharest, Romania”, Geological and Mining Engineering and Sciences
- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar as at au av aw ax ay az ba bb bc bd be bf bg bh bi bj bk bl bm bn bo bp bq br bs bt bu bv bw bx by bz ca cb cc cd ce cf cg ch ci cj „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i „Principalele cutremure din perioada 1450-1800 - MOBEE”. mobee.infp.ro. Accesat în .
- ^ „Poetul rus Aleksandr Pușkin, martor al devastatorului cutremur care a avut loc în 1802, în Vrancea”.
- ^ „Bucureștiul și Marele Cutremur de la 1802”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j http://www.world-earthquakes.com/index.php?option=hist&zone=ROMANIA
- ^ „Cutremure in Marea Neagra: pericol de tsunami?”.
- ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/s-a-simtit-pana-la-moscova-a-fost-in-noiembrie-primul-mare-cutremur-din-romania-video-1065068.html
- ^ „Cum a fost devastat Bucurestiul de cutremurul din '77 - imagini noi”.
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Cutremurul din 1977 - imagini noi”. .
- ^ „REALITATEA .NET”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Cutremurul din 4 martie 1977 - 55 de secunde de cosmar”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ http://jurnalul.ro/media/raport_15_10_2013.pdf
- ^ a b „Lista celor mai puternice cutremure din România”.
- ^ http://earthquake.usgs.gov/earthquakes/eqarchives/significant/sig_1986.php
- ^ a b „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c Georgescu, Emil-Sever; Dobre, Daniela; Dragomir, Claudiu-Sorin; Borcia, Ioan Sorin. „Timișoara și seismele bănățene” (PDF). Roeduseis. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b http://www.agir.ro/buletine/988.pdf
- ^ „Elldor.Info » Lista celor mai puternice cutremure din România, cauzele și consecințele lor”. elldor.info. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „VIDEO ARHIVA Cele mai puternice cutremure din Romania ultimilor 100 de ani”.
- ^ cutremur-de-5-3-grade-in-vrancea-video-4240742
- ^ „Raport al Institului pentru Fizica Pamantului: Cutremurele din Galati sunt de natura tectonica si nu au legatura cu exploatarile de petrol din zona”.
- ^ „FENOMENUL IZVOARELE. După cutremurul nr. 78, sătenii oscilează între seismologul de la București, care „liniștește populația" la căminul cultural, și popa Casian”.
- ^ „Cutremurele din Galați. Experții trag primele concluzii”.
- ^ „schitul Berca, TVR”. Accesat în .
- ^ „Cutremurul de 5,5 s-a simțit și în nordul Bulgariei și în Republica Moldova”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „CUTREMUR 6 OCTOMBRIE - CEL mai puternic din România în ULTIMII 8 ANI. A fost resimțit și în R. Moldova”.
- ^ „Elldor.Info » Cutremur de 5.5 grade în Vrancea, resimțit la Chișinău. Sunt posibile replici de până la 4 grade. Update: Alte 2 cutremure – în Vrancea și la Galați”. elldor.info. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Noi.md (), CUTREMUR de 5.5 resimțit la Chișinău (în rusă), noi.md
- ^ UNIMEDIA. „Cutremur de 5.5 grade, resimțit la Chișinău. Sunt posibile replici de până în 4 grade”.
- ^ Sorin. „Cutremurul crustal moderat de magnitudine 5,7 din 22 noiembrie 2014”. Cutremur.net. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „UPDATE Cutremur puternic, de magnitudine 5,7, resimțit și în București. Cel mai mare seism din acest an. Cutremurul a avut mai multe replici”.
- ^ „Rețele de telefonie și curent picate, șosele crăpate, mobilă distrusă în apartamente - efectele cutremurului de 5,7 grade de sâmbătă seară”.
- ^ ROMANIȚĂ, Maria. „Panică după cutremur - Monitorul de Galati - Ziar print si online”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „cauta - Obiectiv Vocea Brailei”. www.obiectivbr.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului - Seismicitate recentă, Catalogul Romplus
- ^ „Urmările cutremurului. Fațade prăbușite, atacuri de panică”. www.digi24.ro. Accesat în .
- ^ George-Andrei Cristescu (), Cutremur de 5,8 pe Richter în Vrancea. Seismul s-a resimțit la București, adevarul.ro
- ^ „GEOFON Program GFZ Potsdam :: gfz2016zlio”. geofon.gfz-potsdam.de.
- ^ INFP a revizuit la 5,8 pe scara Richter magnitudinea cutremurului produs duminică dimineața Arhivat în , la Wayback Machine., Agenția de Presă AGERPRES, 28 octombrie 2018
- ^ „Cutremur cu magnitudinea 5,2 în Vrancea. Seismul a fost resimțit și în București”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
- ^ Itu, Andrei. „Cutremurul din România, resimțit în 4 regiuni din Ucraina și în Republica Moldova”. DCNews. Accesat în .
- ^ „Cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade în România, în județul Gorj / Seismul s-a simțit în mai multe județe, dar și în Serbia și Bulgaria”. www.hotnews.ro. Accesat în .
- ^ „Cutremurul puternic din Gorj a produs victime. Mai multe clădiri au fost avariate”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
- ^ „VIDEO Cum a fost simțit cutremurul la Tismana - Gorj: turla unei biserici a fost serios afectată”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Cutremurul din Gorj s-a simțit puternic și la Sofia și Belgrad, precum și în alte orașe din Bulgaria și Serbia”. www.hotnews.ro. Accesat în .
- ^ „Cutremurul puternic din Gorj a produs victime. Mai multe clădiri au fost avariate”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
- ^ „Cutremur de 5,7 în România / Seismul s-a simțit și în București și a fost urmat de două replici”. www.hotnews.ro. Accesat în .
- ^ Itu, Andrei. „Cutremurul din România, resimțit în Galați și Brăila”. DCNews. Accesat în .
- ^ „VIDEO Momentul în care s-a produs cutremurul din Arad. Mai multe clădiri au fost avariate”. Digi 24. . Accesat în .
- ^ https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-cutremur-cu-magnitudinea-4-8-s-a-produs-luni-in-romania-e-al-doilea-seism-in-mai-putin-de-24-de-ore.html. Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Format:Sursa web
- ^ Format:Sursa www.infp.ro
- ^ Format:Sursa web
Surse de informații
modificareLegături externe
modificare- en Cutremure în România (buletin /2004-2010), geofon.gfz-potsdam.de
- en Cutremure în România (buletin /2011-2020), geofon.gfz-potsdam.de
- Istorie „zguduitoare“: cele mai puternice cutremure care au înspăimântat România, 8 noiembrie 2013, Borcea Stefan, Adevărul
- FOTO VIDEO De ce zona Vrancea produce 90% din cutremurele țării? Istoria celei mai „zguduite“ regiuni din România, 25 octombrie 2013, Borcea Stefan, Adevărul