Wikipedia

Seismicitatea României

În România, au loc frecvent cutremure de pământ. România are un risc seismic major în privința cutremurelor între 6 - 7 grade pe scara Richter. Dintre aceste arii epicentrale, zona seismică Vrancea este cea mai importantă, prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate și caracterul persistent și concentrat al epicentrelor.[1]

Harta intensității cutremurului din 2004, cel mai puternic din ultimul secol.

Surse de cutremure

modificare

Seismicitatea din România este grupată în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș - Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.[2] Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română.[3]

Frecvența cutremurelor

modificare

Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea (aproximativ) la fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani.[4]

Categorii de cutremure în România

modificare

În România, se întâlnesc două categorii de cutremure, și anume:

  1. Cutremure polikinetice [5](mai multe șocuri, pe parcursul mai multor luni):
    1. cutremure făgărășene
    2. cutremure Pontice (cu focarele paralele cu litoralul Mării Negre)
    3. cutremure danubiene (în zona Moldova Nouă - Vârșeț)
  2. Cutremure monokinetice[6] (însoțite sau nu de replici):
    1. cutremure transilvane (Mureș – Târnava Mare)
    2. cutremure prebalcanice (în Bulgaria)
    3. cutremure banatice (aflate în legătură cu tendința de scufundare a zonei)
    4. cutremure moldavice:
      1. cutremure carpatice (în Curbura Carpatică)
      2. cutremure vrâncene (cele mai multe; sunt intermediare, cu focarul între 100 - 150 km adâncime)

Zone seismogene

modificare

[7]

Zona subcrustală Vrancea

modificare

Activitatea seismică cea mai puternică din România se concentrează în această zonă, la adâncimi intermediare de 60-200 km, într-o placă subdusă veche, aproape verticală. Cutremure importante din această regiune:

  1. 29.08.1471, h = 110 km, Mw = 7.5, I = 9
  2. 24.11.1516, h = 150 km, Mw = 7.5, I = 9
  3. 30.04.1590, h = 100 km, Mw = 7.3, I = 8.5
  4. 09.08.1679, h = 110 km, Mw = 7.5, I = 9
  5. 11.06.1738, h = 130 km, Mw = 7.7, I = 9.5
  6. 05.04.1740, h = 150 km, Mw = 7.3, I = 8.5
  7. 06.04.1790, h = 150 km, Mw = 7.1, I = 8
  8. 26.10.1802, h = 150 km, Mw = 8.2, I = 10
  9. 26.11.1829, h = 150 km, Mw = 7.3, I = 8.5
  10. 23.01.1838, h = 150 km, Mw = 7.5, I = 9
  11. 17.08.1893, h = 100 km, Mw = 7.1, I = 8
  12. 31.08.1894, h = 130 km, Mw = 7.1, I = 8
  13. 06.10.1908, h = 125 km, Mw = 7.1, I = 8
  14. 10.11.1940, h = 150 km, Mw = 7.4, I = 9.5
  15. 07.09.1945, h = 80 km, Mw = 6.8, I = 7.5
  16. 04.03.1977, h = 94 km, Mw = 7.2, I = 9
  17. 30.08.1986, h = 131 km, Mw = 7.1, I = 8.5
  18. 31.05.1990, h = 86.9 km, Mw = 6.9 - 7
  19. 27.10.2004, h = 98.6 km, Mw = 6.0

Depresiunea Bârlad

modificare

Depresiunea Bârlad este o depresiune de subsidenta situata la NE de Vrancea, în platforma Scitica, și reprezintă prelungirea catre NV a Depresiunii Predobrogene. Cutremure importante din această regiune:

  1. 1800, Mw = 4.5, h = 10 km, I = 6
  2. 02.11.1871, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 6
  3. 31.01.1900, Mw = 5.5, h = 10 km, I = 6.5

Depresiunea Predobrogeană

modificare

Această zonă seismogenă aparține marginii sudice a Depresiunii Predobrogene, delimitată de Falia Sfântul Gheorghe. În mare, seismicitatea este similară cu cea menționată pentru Depresiunea Bârlad: activitatea seismică moderată (Mw < 5.3), grupată mai ales de-a lungul Faliei Sfântul Gheorghe. Aceasta reflectă apartenența celor două zone aceleiași unitați tectonice, și anume Platforma Scitică. Cutremure importante din această regiune:

  1. 11.09.1980, Mw = 4.2, h = 20 km, I = 5 (zona Galați)
  2. 13.11.1981, Mw = 5.1, h = 4 km (vecinatatea orașului Tulcea)
  3. 03.09.2004, Mw = 5.1, I = 4 (NE orașului Tulcea)
  4. 07.05.2008, Mw = 5 - 5.2, h = 5 km (NV Mării Negre)
  5. 22.10.2005, Mw = 4.5, h = 190 km, I = 5 (Galați)
  6. 29.09.2013, Mw = 4.0, h = 5 km, I = 4 (Galați)

Falia Intra-moesică

modificare

Falia Intra-moesică traversează Platforma Moesică in direcția SE-NV, separând două sectoare cu constituție și fundament diferit.

Cutremure importante din această regiune:

  1. 04.01.1960, Mw = 5.4, h = 40 km, I = 5.5
  2. 27.02.1967, Mw = 5.0, h = 42 km, I = 5

Zona Făgăraș - Câmpulung

modificare

Zona Făgăraș - Câmpulung este situată la contactul dintre Platforma Moesică și orogenul Carpaților Meridionali. Ea este caracterizată de cutremure moderate, ce pot ajunge la Mw ~ 6.5, fiind cele mai mari cutremure crustale, înregistrate pe teritoriul României. Cutremure importante din această regiune:

  1. 26.10.1550, Mw = 6.5, h = 10 km, I = 9
  2. 10.08.1590, Mw = 6.5, h = 10 km, I = 8.5
  3. 07.12.1746, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8
  4. 08.12.1793, Mw = 6.2, h = 10 km, I = 7
  5. 19.02.1832, Mw = 5.6, h = 10 km, I = 8
  6. 26.10.1916, Mw =6.4, h = 10 km, I = 8
  7. 18.04.1919, Mw = 4.1, h = 10 km

Zona Danubiană

modificare

Zona seismogenă Danubiană, reprezintă extremitatea vestică, adiacentă fluviului Dunărea, a unitații orogenice a Carpaților Meridionali.

Cutremure importante din această regiune:

  1. 18.01.1991, Mw = 5.6, h = 12 km, I = 8
  2. 13.02.2023, Mw = 5.2, h= 16,5 km
  3. 14.02.2023, Mw = 5.7, h = 6,3 km

Zonele Banat și Crișana - Maramureș

modificare

Cutremurele din Banat au caracter polikinetic, cu numeroase replici în cazul evenimentelor mari. Cutremure importante din această regiune:

  1. 12.07.1991, M = 5.6, h = 11 km, I = 8 (zona Banloc - Timiș)
  2. 18.07.1991, M = 5.6, h = 12 km, I = 8 (zona Herculane - Ofsenița)
  3. 06.06.2023, M = 5.3, h = 6 km, I = 7 (zona Arad)

Depresiunea Transilvaniei

modificare

Între Târnava Mare și Târnava Mică, în centrul Depresiunii Transilvaniei, se află această zonă seismogenă. Cutremure importante din această regiune:

  1. 08.01.1223, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8
  2. 19.10.1523, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8 (in apropiere de Mediaș)
  3. 18.03.1223, Mw = 5.6, h = 10 km, I = 7
  4. 15.02.1786, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 7
  5. 03.10.1880, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 8

Cutremure importante

modificare

Articol principal: Listă de cutremure în România

Cutremurul din 1802

modificare
 
Turnul Colțea

Cutremurul din Vrancea din anul 1802, care a avut loc în ziua 26 octombrie 1802 a fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter cu epicentrul în zona Vrancea.A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat. A fost simțit din Moscova până în Istanbul. În București s-au prăbușit toate turlele bisericilor iar Turnul Colței s-a rupt de la jumătate.

Cutremurul din 1940

modificare

Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, produs la ora 3:39 din 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din România contemporană.A durat 3 minute.[8] Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morți și 4000 de răniți, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului. Cutremurul s-a simțit și în București, unde au existat circa 300 de morți, majoritatea la prăbușirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Multe alte blocuri din București au fost considerabil deteriorate. După cutremur Asociația Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat. Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile construite în perioada postbelică.

Cutremurul din 1977

modificare

Articol principal:Cutremurul din 1977 (România)

 
Harta cutremurului din 1977
 
Biserica Enei

Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un cutremur puternic care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade[9] pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse[10]), 1.570 (1578 conform altor surse[10]) de victime, din care 1.391 (1424 conform altor surse[10]) numai în București.[11] La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au fost uciși.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.

 
Harta cutremurelor din 1990

Cutremurul din 1986

modificare

Cutremurul din 1986 a fost un cutremur cu magnitudinea de 7.1 grade pe scara Richter.A afectat România, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina.A distrus 55.000 case, omorând peste 150 de oameni, și rănind alți 558.[12][13]

Cutremurele din 1990

modificare

Cutremurele din 1990 au fost 3 cutremure (30/31 mai) cu magnitudini de 6.9, 6.4 respectiv 6.1. În România, au fost 13 morți și 362 răniți.[14]Au mai afectat Republica Moldova, Bulgaria și Ucraina.[15]

Note

modificare
  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Vladimir Yu Sokolov, Friedemann Wenzel, Rakesh Mohindra, „Probabilistic seismic hazard assessment for Romania and sensitivity analys: A case of joint consideration of intermediate-depth (Vrancea) and shallow (crustal) seismicity”, Soil Dynamics and Earthquake Engineering, 29, 364-381
  3. ^ Ardeleanu, L. et al. (2005) „Probabilistic seismic hazard map for Romania as a basis for a new building code”. Natural Hazards and Earth System Science 5, 679-684
  4. ^ „Earthquake Risk Perception in Bucharest, Romania”, Geological and Mining Engineering and Sciences
  5. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  6. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ adevarul (), POVEȘTI DE BUCUREȘTI Cutremurul din noiembrie ’40, cel mai puternic din secolul XX, a durat trei minute!, adevarul.ro 
  9. ^ http://earthquake.usgs.gov/earthquakes/eqarchives/significant/sig_1977.php
  10. ^ a b c „Blocurile cădeau ca un castel de cărți”, 4 martie 2007, Libertatea, accesat la 9 iunie 2013
  11. ^ Andrei Udișteanu, Ziua în care Capitala a fost îngropată, 4 martie 2009, Evenimentul zilei, accesat la 9 iunie 2013.
  12. ^ http://earthquake.usgs.gov/earthquakes/eqarchives/significant/sig_1986.php
  13. ^ 1986 Vrancea earthquake (în engleză),  
  14. ^ Radiojurnalul Zilei - 31 mai 1990 (în Romanian), jurnalul.ro 
  15. ^ 1990 Vrancea earthquakes (în engleză),  

Surse de informații

modificare

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Seismicitatea_României&oldid=16668830