Wikipedia

Listă de rectori ai universităților din România

articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia

Rectorul este conducătorul unei instituții de învățământ superior. Aceasta este o listă a rectorilor unor instituții de învățământ superior din România.

Rectorii Universității din București

modificare

Rectorii Universității Politehnica din București

modificare

Rectorii Universității din Iași

modificare

Rectorii Universității din Cluj[6]

modificare
  • Antonio Possevino (1533-1611), cleric catolic, teolog și legat pontifical, organizatorul Seminarului Pontifical și Regal din Cluj.[7]
  • Jakob Wujek (1541-1597), cleric catolic, primul rector al Colegiului Major Iezuit din Cluj.[7]
  • Ferrante Capecci (1546-1586), iezuit sicilian, rector din 1583, decedat de ciumă în 1586[8]
  • Ján Berzevici (1692-1750), rector din 1745 până în 1750;
  • Áron Berde (1819-1892), meteorolog, jurist, economist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, primul rector al Universității Regale Maghiare din Cluj (1872-1873)[9].
  • Vilmos Schulek (1843-1905), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1873 - apr. 1874)[9].
  • Machik Béla (1839-1879), medic, rector (apr. 1874 - iunie 1874).[9]
  • Finály Henrik (1825-1898), filolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1874-1875)[9].
  • Géza Entz (1842-1919), zoolog, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1875-1876)[9].
  • Groisz Gusztáv (1840-1899), jurist, rector (1876-1877)[9].
  • Genersich Antal (1842-1918), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1877-1878)[9].
  • Imre Sándor (1820-1900), lingvist, folclorist, istoric literar, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1878-1879)[9].
  • Sámuel Brassai (1800-1897), lingvist, filosof, matematician, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1879-1880)[9].
  • Károly Haller (1836-1911), jurist, rector (1880-1881). Primar al Clujului (1884-1886)[9].
  • Ajtai Kovách Sándor (1845-1917), medic, rector (1881-1882)[9].
  • Szabó Károly (1824-1890), istoric, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1882-1883)[9].
  • Abt Antal (1828-1902), fizician, rector (1883-1884)[9].
  • Csiky Viktor (1839-1924), jurist, rector (1884-1885)[9].
  • Maizner János (1828-1902), medic, rector (1885-1886)[9].
  • Szamosi János (1840-1909), filolog, pedagog, rector (1886-1887).[9]
  • August Kanitz (1843-1896), botanist, membru al Academiei Maghiare de Științe, membru corespondent al Academiei Române, rector (1887-1888)[9].
  • Kolosváry Sándor (1840-1922), jurist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1888-1889)[9].
  • Klug Nándor (1845-1909), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1889-1890)[9].
  • Szász Béla (1840-1898), filolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1890-1891)[9].
  • Koch Antal (1843-1927), geolog, mineralog, paleontolog, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1891-1892)[9].
  • Óvári Kelemen (1844-1925), jurist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1892-1893)[9].
  • József Brandt (1838-1912), medic, rector (1893-1894)[9].
  • Hugó Meltzl (1846-1908), istoric literar, rector (1894-1895)[9].
  • Lajos Martin (1827-1897), matematician, pionier al aeronauticii, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1895-1896)[9].
  • Farkas Lajos (1841-1921), jurist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1896-1897)[9].
  • Lechner Károly (1850-1922), medic, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1897-1898)[9].
  • Terner Adolf (1835-1918), geograf, rector (1898-1899)[9].
  • Fabinyi Rudolf (1849-1920), chimist, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1899-1900)[9].
  • Vályi Gábor (1844-1926), jurist, statistician, rector (1900-1901)[9].
  • Lőte József (1856-1938), medic, rector (1901-1902)[9].
  • Schilling Lajos (1854-1921), istoric, rector (1902-1903).[9]
  • Apáthy István (1863-1922), zoolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1903-1904)[9].
  • Kiss Mór (1857-1945), jurist, rector (1904-1905)[9].
  • Szabó Dénes (1856-1918), medic, rector (1905-1906).[9]
  • Grigore Moldovan (1845-1930), filolog, folclorist, rector (1906-1907).[9]
  • Farkas Gyula (1847-1930), matematician, fizician, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1907-1908).[9]
  • Jancsó György (1853-1911), jurist, rector (1908-1909)[9].
  • Udránszky László (1862-1914), medic, fiziolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1909-1910)[9].
  • Szádeczky-Kardoss Lajos (1859-1935), istoric, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1910-1911)[9].
  • Szádeczky-Kardoss Gyula (1860-1935), geolog, mineralog, rector (1911-1912)[9].
  • Kosutány Ignác (1851-1940), jurist, rector (1912-1913)[9].
  • Kenyeres Balázs (1865-1940), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1913-1914).[9]
  • Márki Sándor (1853-1925), istoric, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1914-1915)[9].
  • Tangl Károly (1869-1940), fizician, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1915-1916)[9].
  • Lukáts Adolf (1848-1924), jurist, rector (1916-1917)[9].
  • Rigler Gusztáv (1868-1930), medic, rector (1917-1918).[9]
  • Schneller István (1847-1939), pedagog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1918-1919)[9].
  • Sextil Pușcariu (1877-1948), lingvist, filolog, membru al Academiei Române, rector (1919-1920; 1940-1941)[10].
  • Vasile Dimitriu (1859-1928), jurist, rector (1920-1921)[10].
  • Dimitrie Călugăreanu (1868-1937), medic, membru corespondent al Academiei Române, rector (1921-1922).[10]
  • Iacob Iacobovici (1879-1959), fondatorul școlii românești de chirurgie din Transilvania, rector (1922-1923).[10]
  • Nicolae Bănescu (1878-1971), medic, membru al Academiei Române, rector (1923-1924)[10].
  • Camil Negrea (1882-1956), jurist, rector (1924-1925)[10].
  • Gheorghe Spacu (1883-1955), chimist, membru al Academiei Române, rector (1925-1926)[10].
  • Ioan Minea (1878-1941), medic, fondatorul școlii clujene de neurologie, rector (1926-1927)[10].
  • Gheorghe Bogdan-Duică (1866-1934), istoric literar, membru al Academiei Române, rector (1927-1928).[10]
  • Emil Hațieganu (1878-1959), jurist, om politic, membru de onoare al Academiei Române, rector (1928-1929)[10].
  • Emil Racoviță (1868-1947), biolog, speolog, membru și apoi președinte al Academiei Române, fondator al primului Institut de Speologie din lume, rector (1929-1930)[10].
  • Iuliu Hațieganu (1885-1959), fondatorul școlii clujene de medicină internă, membru al Academiei Române, rector (1930-1931; 1941-1944)[10].
  • Nicolae Drăganu (1884-1939), lingvist, filolog, primar al Clujului în perioada interbelică, rector (1931-1932)[10].
  • Florian Ștefănescu-Goangă (1881-1958), psiholog, membru corespondent al Academiei Române, rector (1932-1940).[10]
  • Alexandru Borza (1887-1971), botanist, cleric greco-catolic, rector, membru postmortem al Academiei Române (1944-1945)[10].
  • Bartók György (1882-1970), filosof, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1940-1941)[11].
  • Szentpétery Zsigmond (1880-1952), geolog, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1941-1942)[11].
  • Kovrig Béla (1900-1962), sociolog, om politic, rector (1942-1943)[11].
  • Buza László (1885-1969), jurist, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1943-1944)[11].
  • Miskolczy Dezső (1894-1978), medic, neurolog, revoluționarul psihiatriei moderne, profesor universitar la Cluj și la Târgu Mureș, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1944-1945)[11].
  • Csőgör Lajos (1904-2003), medic, rector (1945-1948)[12].
  • Balogh Edgár (1906-1996), scriitor, publicist, rector (1948-1949)[12].
  • Nagy István (1904-1977), scriitor, membru al Academiei Române, rector (1950-1952)[11].
  • Bányai László (1907-1981), istoric, membru corespondent al Academiei Române, rector (1952-1956)[11].
  • Takács Lajos (1908-1982), jurist, om politic, rector (1956-1959)[11].
  • Emil Petrovici (1899-1968), lingvist, membru al Academiei Române, rector (1945-1951)[13].
  • Raluca Ripan (1894-1972), chimistă, membră titulară a Academiei Române, rector (1951-1956)[13].
  • Constantin Daicoviciu (1898-1973), arheolog, istoric, membru al Academiei Române, rector (1956-1968)[13].
  • Ștefan Pascu (1914-1998), istoric, membru al Academiei Române, rector (1968-1976)[13].
  • Ion Vlad (n. 1928), filolog, teoretician și critic literar, rector (1976-1984)[13].
  • Aurel Negucioiu (1930-2012), economist, rector (1984-1989)[13].
  • Ionel Haiduc, (n. 1937), chimist, președinte al Academiei Române, rector (1989-1993)[13].
  • Andrei Marga, (n. 1946), filosof, rector (1993-2004, 2008-2012)[13].
  • Nicolae Bocșan (1947-2016), istoric, rector (2004-2008)[13].
  • Ioan Aurel Pop, (n. 1955), istoric, președinte al Academiei Române, rector (2012-2020)[13].
  • Daniel David, (n. 1970), psiholog, rector din 2020[14].

Rectorii Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș

modificare

Rectorii Universității Politehnica Timișoara

modificare

Note

modificare
  1. ^ a b c Universitatea din București (). „Galeria Rectorilor Universității din București”. Accesat în . 
  2. ^ Cristina Olivia Moldovan: Profesorul de filosofie Mircea Dumitru, noul rector al Universității din București, 16 decembrie 2011, Evenimentul zilei
  3. ^ „Marian Preda este noul rector al Universității din București”, HotNews.ro, , accesat în  
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t Directorii și rectorii școlilor de inginerie, de la „Școala Academiceasca Pentru Știintele Filosoficești și Matematicești”, înființată în anul 1818, de Gheorghe Lazăr, la Universitatea „Politehnica” din București, pub.ro, accesat 2015-04-13
  5. ^ Consiliul de Administrație Arhivat în , la Wayback Machine., upb.ro, accesat 2015-04-13
  6. ^ De-a lungul timpului instituția de învățământ superior numită astăzi Universitatea Babeș-Bolyai a fost cunoscută sub diverse denumiri: Colegiul Major Iezuit (12 mai 1581-1605); Universitatea Regală Maghiară „Francisc Iosif” (1872-1919); Universitatea din Cluj - neoficial i s-a spus Universitatea „Daciei Superioare” (1919-1927); Universitatea „Regele Ferdinand I” (1927-1948); Universitatea de Științe Regală Maghiară „Francisc Iosif” (1940-1945); Universitatea „Victor Babeș” (1948-1959); Universitatea Maghiară „Bolyai” (1945-1959). Între 1945-1959 universitățile „Victor Babeș” și „Bolyai” au funcționat în paralel; 1959 – după unificarea celor două universități a rezultat Universitatea „Babeș-Bolyai”.
  7. ^ a b SZÖGI, László, VARGA, Júlia, (). A Szegedi Tudományegyetem és elődei története. Rész 1: A Báthory-egyetemtől a Kolozsvári Tudományegyetemig: 1581-1872 (Istoria Universității din Seghedin și a predecesorilor ei. Prima parte: De la Universitatea Báthory până la Universitatea de Științe din Cluj, 1581-1872). 
  8. ^ Maria Holban, Călători străini despre țările române, vol. III, Editura Științifică, București, 1971, p. 93.
  9. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar as at au av MÁRKI, Sándor (). A M[agyar] K[irályi] Ferenc József Tudományegyetem története 1872-1922 (Istoria Universității de Științe Regale Maghiare Francisc Iosif, 1872-1922). 
  10. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Ghitta, Ovidiu (). Istoria Universității „Babeș-Bolyai”. 
  11. ^ a b c d e f g h GAÁL, György (). Egyetem a Farkas utcában: a kolozsvári Ferenc József Tudományegyetem előzményei, korszakai és vonzatai (Universitate în strada Lupilor: istoria, perioadele de dezvoltare și implicațiile Universității Francisc Iosif din Cluj). 
  12. ^ a b LÁZOK, János (red) (). Erdély magyar egyeteme: 1944-1949 (Universitatea maghiară a Transilvaniei între 1944 și 1949). 
  13. ^ a b c d e f g h i j Nicoară, Mihai Teodor (). Rectorii Universității din Cluj (1919-2013). 
  14. ^ „UBB Rector's Office”. Accesat în . 
  15. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r Coleta de Sabata, Ioan Munteanu - Remember: Profesori ai Școlii Politehnice Timișorene, Timișoara: Editura Helicon, 1993, ISBN 973-9133-44-4, p. 4
  16. ^ Viorel Șerban este noul rector al Politehnicii Arhivat în , la Wayback Machine., renasterea.ro, 23 februarie 2012, accesat 2012-03-29
  17. ^ a b Florin Drăgan este noul rector al Universității Politehnica, renasterea.ro, 22 ianuarie 2020, accesat 2020-01-22

Vezi și

modificare
 Aceasta este o listă incompletă, puteți ajuta prin dezvoltarea ei.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Listă_de_rectori_ai_universităților_din_România&oldid=16437741