Luna de Jos, Cluj

sat în comuna Dăbâca, județul Cluj, România
Luna de Jos
—  sat  —
Biserica reformată din Luna de Jos
Biserica reformată din Luna de Jos
Luna de Jos se află în România
Luna de Jos
Luna de Jos (România)
Localizarea satului în România
Coordonate: 46°56′12″N 23°45′36″E ({{PAGENAME}}) / 46.93667°N 23.76000°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.svg Cluj
ComunăDăbâca

SIRUTA57564
Atestare1315

Altitudine291 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total742 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407266
Prefix telefonic+40 x64 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Luna de Jos (în maghiară Kendilóna, în germană Kenderloch, Unter-Lonen, Lone, Lohne) este un sat în comuna Dăbâca din județul Cluj, Transilvania, România. ==.

ToponimieModificare

Odată cu secolul al XIV-lea Luna de Jos apare menționată în documentele timpului - Lona (1315), Loona (1340), Lonay (1348), Lonya (1536), Kendi-Lona (1733), Kendilona (1750), Kendi (1760), Kendi-Lona (1854), Lona (1967).[2][3]

IstoricModificare

Cercetările arheologice arată că zona satului Luna de Jos a fost locuită din cele mai vechi timpuri. În zona Doman au fost descoperite urmele unei așezări preistorice; există o altă locație în care s-a descoperit ceramică de tip Hallstatt. În secolul al XIX-lea este descoperită o monedă din timpul împăratului [[Valentinianus IIIîî (425-455). Arheologii menționează existența și a unor tumuli de inhumație probabil de origine migratoare.

Satul actual a fost înființat de către coloniștii sași,inainte de marea invazie mongolă, cu denumirea "Lone", denumire ce înseamnă în germană cadou, dar, cu trimitere la terenul deosebit de fertil și la anumite scutiri de taxe pe care comunitatea le-a primit în momentul sosirii in zona . Sarcina principală a acestei comunități era întreținerea unui punct de semnalizare pe dealul "În vie" în caz de atac al tătarilor.

În Evul Mediu satul devine sat maghiar, în posesia succesivă a familiilor nobiliare maghiare Thoroczkay, Kendi și Teleki.

În denumirile unor locații din zona satului Luna de Jos apar influențe germane: zona "Poderei" este o modificare a germanului "Polder" (șes fertil), zona "Doman" este o modificare a germanului "dumm" (prost,rău), cu referire la un teren agricol argilos, nepotrivit pentru agricultură.

În 14 aprilie 1596 principele Sigismund Báthory îi dăruiește lui Mihai Viteazul moșia Lona.

In anul 1600 este mentionat Balázs Piskolthy,administrator a mosiei Lona,in numele lui Mihai Viteazul.

În anul 1601 după bătălia de la Guruslău Mihai Viteazul și armata sa se opresc timp de trei zile la Lona, înainte de a porni spre Cluj și Turda.

In 1616 sunt mentionate 2 castele de piatra,unul in ruina,

In 1738 are loc o puternica epidemie de ciuma,care devasteaza satul,

In 1770 este mentionata existenta unei mori de apa,pe un canal artificial,alimentat cu apa din raul Lona,

În anul 1773 contele Adam Teleki, având curtea nobiliară la castelul Teleki din Luna de Jos, traduce pentru prima dată în maghiară piesa de teatru Cidul de Pierre Corneille.

Luna de Jos pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

În perioada 1775-1880 Lona a fost capitala de comitat,

In 1898 se infinteaza oficiu postal.

HolocaustModificare

In 1944 Ilona Jagamas a salvat o fetita evreica de 2 ani de la deportare si a oferit ajutor unei alte familii sa se ascunda in satul Lona.(Jewish Life in Southeast Europe -ISBN 13 :978-0-367-17895-6,nota nr 9)-Routledge,New York,2020.

In baza de date a UNITED STATES HOLOCAUST MEMORIAL MUSEUM-Holocaust Survivors and victims Database sunt trecute doua evreice nascute in Luna de Jos(Hirsch Eszter,18.01.1920,poz.23407 si Hirsch Erzebeth,14.07.1922,poz.23408)

Hirsch Erzebeth a fost inregistrata in baza de date a lagarului STUTTHOF KZ-Polonia.

PopulatiaModificare

Populația localității a evoluat de-a lungul timpului astfel:Modificare

1603-63 iobagi

1700-11 familii de iobagi

1750-63 familii de iobagi in 48 case,3 familii de rromi in 2 case

1831-686 locuitori

1837-828 locuitori ,91 case

Recensământul[4] [5] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 763 407 307 3 46 0
1880 996 549 331 1 115
1890 1.125 622 370 7 126
1900 1.099 629 376 5 89
1910 1.075 660 313 17 85
1920 970 646 261 63
1930 1.110 726 297 73 14
1941 1.085 714 273 5 93 0
1941 1.085 714 329 5 32 5
1966 1.042 756 251 35 0
1977 1.129 872 245 12 0
1992 828 589 129 2 108 0

Lăcașuri de cultModificare

  • Biserica Reformată-Calvină din 1727 (cuprinde: zidul de incintă, biserica, casa parohială).In 1768 a fost infintata scoala parohiala sub patronajul lui Adam Teleki.In 1845 Miska Teleki a construit o cladire pentru scoala si a infintat o gradinita.
  • Biserica Ortodoxă.
  • În cimitirul reformat a existat o biserică medievală în stil gotic distrusă în imprejurări neclare,distrugere ce pare a avea legatură cu frămîntările religioase generate de reformă și cu cele două mari schimbări:trecerea de la catolicism la biserica unitariană și apoi de la biserica unitariană la biserica reformată (in anul 1641).Unii istorici maghiari consideră că distrugerea bisericii medievale a avut loc în timpul domniei principelui Francisc Rákóczi.
  • În cimitirul ortodox a existat pînă la al doilea război mondial o biserică de lemn cu cerdac,sfintita in 1805.In 1827 comunitatea ortodoxa din Lona a trecut la greco-catolicism,Din 1850 a avut scoala confesionala.

Fauna si floraModificare

In arealul satului Luna de Jos se intalnesc frecvent cerbul,capriorul ,vulpea,ariciul,veverita,dihorul,jderul,diferite specii de reptile si rar sau accidental lupul si vidra de apa dulce

Obiective turisticeModificare

  • Castelul Teleki. Conform inscripției ce se păstrează deasupra intrării, castelul a fost inaugurat în anul 1698. În parcul castelului, la o distanță de 200 m, se află un turn gotic, ce a făcut parte dintr-un ansamblu mai mare, astăzi demolat. Între acest turn și castel, în secolul al XIX-lea au existat și două clădiri cu etaj, în stil baroc.

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Pintilie, p. 28.
  3. ^ C. Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura Academiei RSR, București, 1967, vol. 1, p. 366.
  4. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  5. ^ Structura etno-demografică a României

BibliografieModificare

  • Pintilie, Mariana, Pintilie, Dorin, Comuna Dăbâca: studiu monografic, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2001 ISBN 973-85092-4-6
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7. 

Galerie de imaginiModificare

Vezi șiModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Luna de Jos, Cluj