Deschide meniul principal

Mihoveni, Suceava

sat în comuna Șcheia, județul Suceava, România
(Redirecționat de la Mihoveni)
Mihoveni
germană Mihoweny
—  Sat  —
Stemă
Stemă
Mihoveni se află în România
Mihoveni
Mihoveni
Mihoveni (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°40′47″N 26°10′55″E / 47.67972°N 26.18194°E47°40′47″N 26°10′55″E / 47.67972°N 26.18194°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Suceava county CoA.png Suceava
ComunăROU SV Scheia CoA.png Șcheia

SIRUTA146469

Altitudine372 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total2.134 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal727527

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Mihoveni (germană Mihoweny) este un sat în comuna Șcheia din județul Suceava, Bucovina, România.

ArheologieModificare

Cercetările arheologice întreprinse în stațiunea arheologică de la Mihoveni-"Cahla Morii", începând cu vara anului 1971, au dus la descoperirea unei așezări pluristratificate, care își începe existența în preistorie și continuă până în Evul Mediu. Au fost identificate urme de locuire aparținând paleoliticului superior (Gravettian), neo-eneoliticului (culturile ceramicii liniare, Precucuteni III, Cucuteni B1 și B2), perioadei de tranziție la epoca bronzului (cultura Komarov și Noua), Hallstatt (cultura Gáva-Holihrady, aspectul cultural Grănicești), Latène getic și bastarnic, sec. II-IV p. Chr., sec. XIII-XV.[1]

Situl arheologic de la Mihoveni "Cahla Morii”, aflat la 2 km de sat, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 din Județul Suceava cu codul LMI SV-I-s-B-05423.[2]

IstoricModificare

În secolul al XX-lea, satul Mihoveni s-a unit cu satul Buninți formând un sat mai mare cu numele de Mihoveni.

BarajModificare

Barajul Mihoveni este amplasat pe cursul râului Suceava, la o distanță de cca. 4 km de podul rutier DN2 Ițcani-Suceava și la 0,1 km amonte de confluența râului Suceava cu râul Pătrăuțeanca, în dreptul localității Mihoveni. Servește la alimentarea cu apă potabilă a municipiului Suceava, alături de barajele de la Mitocul Dragomirnei și de la Berchișești.

ReleuModificare

De la releul Mihoveni emit 88,6 si 103,4 ProFM;99,6 Radio Romania Actualitati;97,1 Radio 21;105,5 Europa FM si 101,6 Radio Romania Cultural.Toate au par 30 KW,iar 88,6 are 2 KW.

Obiective turisticeModificare

PersonalitățiModificare

Recensământul din 1930Modificare



 

Componența etnică a satelor Mihoveni și Buninți

     Români (90,92%)

     Germani (1,8%)

     Polonezi (6,6%)

     Altă etnie (0,7%)



 

Componența confesională a satelor Mihoveni și Buninți

     Ortodocși (89,9%)

     Evanghelici\Luterani (1,4%)

     Romano-catolici (7,15%)

     Baptiști (0,9%)

     Altă religie (0,65%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația satelor Mihoveni și Buninți se ridica la 2.341 locuitori (933-satul Buninți și 1408-satul Mihoveni). Majoritatea locuitorilor erau români (90,9%), cu o minoritate de germani (1,8%) și una de polonezi (6,6%). Restul locuitorilor s-au declarat: ruși (5 persoane), evrei (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (89,9%), dar existau și minorități de evanghelici\luterani (1,4%), romano-catolici (7,15%) și baptiști (0,9%). Restul locuitorilor au declarat: mozaici (4 persoane), fără religie (12 persoane).

NoteModificare

BibliografieModificare

  • N. Ursulescu, Victoria Batariuc, Așezarea culturii ceramicii liniare de la Mihoveni (jud. Suceava), SCIVA, 30, 1979, 2, p. 271-284
  • Sorin Ignătescu, Ceramica liniară de la Mihoveni-Cahla Morii, Suceava, 26-28 (1999-2001), p. 45-87.
  • Paraschiva-Victoria Batariuc și Sorin Ignătescu, Bogdan Petru Niculică, Plastica antropomorfă de la Mihoveni – „Cahla Morii”, în Suceava, XXVI-XXVII-XXVIII/1999-2000-2001, (2001), p. 109-143.
  • Batariuc P.V., Haimovici S., Niculică B., 2000-2001 –Plastica zoomorfă cucuteniană de la Mihoveni-Cahla Morii, în AM, XXIII-XXIV, p. 259-270.