Comitatul Solnoc-Dăbâca

Comitatul Solnoc-Dăbâca, cunoscut și ca Varmeghia Solnoc-Dăbâca (în maghiară Szolnok-Doboka vármegye, în germană Komitat Szolnok-Doboka), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Dej.

Comitatul Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka)
—  comitat al Regatului Ungariei  —
Stemă
Coordonate: 47°09′00″N 23°52′00″E ({{PAGENAME}})
Țară	Regatul Ungariei
Atestare	1876
Reședință	Dej
Suprafață
- Total	4,786 km²
Populație (1910)
- Total	251.936 locuitori
- Densitate	52,6 loc./km²
Naționalități	• români - 189.443 (75,19%) • maghiari - 52.181 (20,71%) • germani - 6.902 (2,73%)
În prezent în	România
Prezență online
Poziția localității Comitatul Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka) Poziția localității Comitatul Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka)
Hartă de poziționare pentru Comitatul Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka)

Geografie

Comitatul Solnoc-Dăbâca se învecina la vest cu Comitatul Sălaj (Szilágy), la nord-vest cu Comitatul Sătmar (Szatmár), la nord-est cu Comitatul Maramureș (Máramaros), la est cu Comitatul Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszód) și la sud cu Comitatul Cluj (Kolozs). Râul Someș (Szamos) curge pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 4.786 km², incluzând suprafețele de apă.

Istorie

Comitatul Solnoc-Dăbâca a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. El a fost format prin unirea vechiului comitat Solnocul Interior (Belső-Szolnok) cu partea apuseană a Comitatului Dăbâca (83 de sate), 48 de localități din Chioar, comunele Uioara, Șieu, Sic și orașul Gherla..

În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. După primul război mondial are loc reorganizarea administrativă a zonei, comitatul Solnoc-Dăbâca devenind județ cu același nume și fiind format din 8 plase, 4 secretariate comunale, 82 secretariate cercuale, 312 comune rurale, 2 comune urbane, cu reședința tot în orașul Dej. La solicitarea subprefectului noului județ, denumirea noului județ Solnoc-Dăbâca va fi modificată în județul Someș, prin Decretul Regal nr. 2465/1925.

În perioada 1940-1944, această regiune a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena. Teritoriul Comitatului Solnoc-Dăbâca este actualmente împărțit între județele Cluj (centrul și sudul, cu orașul Dej), Maramureș (nordul), Bistrița-Năsăud (estul) și Sălaj (vestul).

Demografie

În 1910, populația comitatului era de 251.936 locuitori, dintre care:

• Români -- 189.443 (75,19%)
• Maghiari -- 52.181 (20,71%)
• Germani -- 6.902 (2,73%)

Subdiviziuni

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Solnoc-Dăbâca erau următoarele:

Districte (járás)
District	Capitală
Bethlen	Bethlen --- Beclean
Csákigorbó	Csákigorbó --- Gârbou
Dés	Dés --- Dej
Kápolnokmonostor	Kápolnokmonostor --- Copalnic-Mănăștur
Kékes	Kékes --- Chiochiș
Magyarlápos	Magyarlápos --- Târgu Lăpuș
Nagyilonda	Nagyilonda --- Ileanda
Szamosújvár	Szamosújvár --- Gherla
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Dés --- Dej
Szamosújvár --- Gherla

Bibliografie

• Mariana Pintilie, Dorin Pintilie - "Comuna Dăbâca: studiu monografic" (Ed, Eurodidact, Cluj-Napoca, 2001), ISBN 973-85092-4-6, p. 21-38

Legături externe

• hu Szolnok-Doboká varmegye, 1901 (Comitatul Solnoc-Dăbâca)