Wikipedia

Strășeni

oraș din Republica Moldova
(Redirecționat de la Străşeni)
Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie.
Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Strășeni
—  oraș și Municipiu  —
Casa de cultură
Casa de cultură
Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Strășeni se află în Moldova
Strășeni
Strășeni
Strășeni (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°08′N 28°36′E ({{PAGENAME}}) / 47.133°N 28.600°E
ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionStrășeni
Atestare20 martie 1554[2][3]
Guvernare
 - PrimarValentina Casian⁠(d) (independent[1], 2023)
Suprafață
 - Total60,8 km²
Altitudine236 m.d.m.
Populație (2014)[4]
 - Total18.376 locuitori
Fus orarOra Europei de Est
Cod poștalMD-3700
Prefix telefonic237
Localități înfrățite
 - SebeșRomânia
 - OneștiRomânia
 - DarabaniRomânia
 - HerțaUcraina
 - MoineștiRomânia
 - BuzăuRomânia
Prezență online
Primăria Strășeni
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Strășeni este un municipiu din partea centrală a Republicii Moldova, reședința raionului cu același nume. În 2008 avea o populație de 18.311 locuitori și suprafață de 60,82 km². (20.800 locuitori la 1 ianuarie 2018).

Ziua orașului este celebrată la 27 octombrie. Este situat în valea râului Bâc, lângă pădurile cunoscute sub numele „Codri”.

Geografie

modificare

Orașul Strășeni este situat la 23 km de Chișinău, în direcția nord-vest, pe malul râului Bâc. Orașul este amplasat în regiunea de codri a Moldovei.

Suprafața totală a orașului Strășeni este de 60,82 km², dintre care circa 1 156 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Relieful este format din coline, versanți, văi și câmpii.

Clima este temperat–continentală. Temperatura medie de iarnă este de 6, –7 °C, iar temperatura medie de vară este de 35,5 °C.[necesită citare]

Resurse naturale

modificare
 
Pășuni și vii în împrejurimile orașului

Suprafața totală a orașului Strășeni este de 6082 ha, dintre care circa 1586 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Strășeni este una din puținele localități din republică unde ponderea terenurilor fondului silvic este foarte impunătoare și constituie circa 40% sau 2.340 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt de 180 ha și sunt formate din suprafața râului Bâc 7,11 ha, 5 iazuri cu o suprafață de 18 ha și mlaștini protejate.

Cartierele Strășeniului sunt: Fundătura, Podul Volocii, Centru, Aleea Plopilor, Podișul, Satu Nou.

Floră și faună

modificare

Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, secară, ovăz.

Dintre animale se cresc ovine, bovine, porcine, canine, iar dintre păsări: pui, rațe, gâște, curci.

Istorie

modificare

Satul cu această denumire e menționat documentar ca sat la 20 martie 1545, când Alexandru Voievod, domnul Moldovei, confirmă mănăstirii Pobrata o jumătate de moșie pe care călugării o aveau în dar de la jupâneasa Frățiman cu satul Curluceni:[5]

„1554 (7062) Martie 20.

Uric de întăritură dela Alexandru vodă din văleat 7062, întru care scrie că domnia sa au întărit a sa sfântă rugă, mănăstirea Pobrata, cu toate satele câte ascultă de acea sfântă mănăstire, trei sate pe Pobrata, anume: Negomireștii și Iurceștii și Bodiștii și cu moara, ca să fii sfintei mănăstiri drepte ocini și moșii în veci. Iar hotarul lor, pe hotarul vechiu.
... [sunt enumerate mai multe sate]
Așijderea dăm și întărim sfintei mănăstiri, după uricul ce au dela moșul domniei mele Ștefan voievod, ca nimeni din ispravnici să nu umble prin satele mănăstirii, nici globnici, nici pripășari. Și de s’ar întâmpla vreo gâlceava, ori mare, ori mică, înaintea egumenului să vie.

Și două sate la Siretiu, Părtănoșii și Negoeștii, cu acte dela unchiul domniei mele Petru voievod. Tot așa, Curlucenii dela ținutul Lăpușnei, care acel [loc lipsă] sat l-au dat sfintei mănăstiri soacra lui Frățiman pârcălabul, pentru sufletul ei. Apoi jumătate din Strășani, tot de acolo, pre care l-au dat giupâneasa lui Frățiman, pentru sufletul ei. ...”

În studiu bibliografic „Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi" publicat de Vladimir Nicu, este scris greșit anul 1545,[3] în loc de 1554 indicat în toate sursele citate.[2][5][6]

La 4 iulie 1774 îl aflăm în stăpânirea mănăstirii Frumoasa, cu 84 de gospodării cu răzeși și mazili. Orașul avea 2 preoți, biserica a fost construită în anul 1785, alături de alta veche. Sat mare și frumos, în anul 1870 aici erau 596 gospodării, 1840 bărbați și 1110 femei. Gospodarii țineau prisăci, vii și livezi frumoase, erau lemnari, tâmplari vestiți. La 6 ianuarie 1873 zemstva județeană trimite la Strășeni primul medic cu studii superioare, pe doctorul Feodor Constantinovichi Scordeli. La 1 iulie 1877 satul avea o bibliotecă sătească, iar în anul 1910 avea 2 școli și o biserică.

Din spusele celui mai bătrân locuitor din oraș I. Țurcanu în vârstă de 98 de ani, care a auzit din mărturisirile bunicului său, că undeva pe dealul Coșnei, un oarecare Teofan, străjer, a construit o casă în care stăteau străjerii ce vegheau Chișinăul. Cu toți străjerii conducea însăși Teofan. Odată cu apariția localității, de la cuvântul străjeri s-a tras toponimul Strășeni.

Localitatea, începând cu a doua jumătate a sec. XX, s-a dezvoltat intens, devenind un centru industrial important din republică.

Demografie

modificare

Structura etnică

modificare

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[7]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Moldoveni 16.656 90,92%
Ruși 966 5,27%
Ucraineni 498 2,72%
Bulgari 57 0,31%
Găgăuzi 34 0,18%
Alții 109
Total 18.320 100%

Structura lingvistică

modificare

Structura lingvistică de Strășeni în anul 2014[8]:

Limba Numărul de vorbitori Procent
limba română 16.296 88.68%
limba rusă 1107 6.02%
limba bulgară 5 0.02%
limba ucraineană 16 0.08%
limba găgăuză 1 0.005%
Altă limbă 65 0.35%
Bilingvi 886 4.82%
Numărul total 18.376 100%

Economie

modificare
 
Târgul din Strășeni este organizat în fiecare duminică

În orașul Strășeni sunt înregistrați circa 2780 agenți economici, dintre care cel mai mare număr îl constituie gospodăriile țărănești – 1.590. Întreprinderile cu dreptul de persoane juridice alcătuiesc 305 unități. Un loc de frunte ocupă industria alimentară, mai ales cea vinicolă. Strășeniul se bucură de un spectru bogat al celor mai bune soiuri de poamă europeană: Aligote, Pinot, Cabernet, Isabelle, Riesling de Italia, coniacuri, din care se obține șampanie, vinuri seci ordinare și dulci de calitate superioară și sucuri naturale. Partea industrială a orașului este amplasată în regiunea de nord-vest a orașului și este despărțită de sectorul locativ prin calea ferată. Punctul de vinificație, secția de cărămidă a fabricii de materiale de construcție se află în partea de nord a orașului. În domeniul comerțului activează 96 întreprinderi, sistemul de alimentație publică este format de 25 întreprinderi. Deservirea socială este asigurată de 17 unități de deservire.

În oraș activează filiale ale 3 bănci comerciale și ale 2 companii de asigurare.

Este dezvoltată producția de vinuri: . Se produc conserve din fructe și legume și produse de panificație. Fabrica materialelor de construcție produce țiglă roșie, faianță. La 6 km spre sud-vest funcționează antena TV de lângă Strășeni.

Administrație și politică

modificare

Primarul orașului Strășeni este Valentina Casian⁠(d) (independent),[1] aflată la al patrulea mandat din noiembrie 2023.

Componența Consiliului local Strășeni (23 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[9] este următoarea:[a]

  Partid Consilieri Componență
  Partidul Acțiune și Solidaritate 10                    
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 2                    
  Candidat independent DUMITRU BODRUG 1                    
  Candidat independent VIOREL FURDUI 1                    
  Partidul Liberal Democrat din Moldova 1                    
  Candidat independent ION ȚURCAN 1                    
  Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 1                    
  Partidul Nostru 1                    
  Candidat independent SIMION BOTNARI 1                    
  Candidat independent SERGIU ȘARGU 1                    
  Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 1                    
  Partidul Social Democrat European 1                    
  Partidul Național Liberal 1                    

Infrastructură

modificare
   
Gara Strășeni și calea ferată spre Chișinău
Calea ferată spre Ungheni

Rețeaua de drumuri este de peste 90 km, dintre care 6 km drumuri naționale, 84 km drumuri locale, iar din totalul lor – 65 km cu acoperire rigidă. Serviciul de transport auto este efectuat de 3 companii de transport, precum și de persoane particulare.

Transportul feroviar

modificare

În Strășeni activează o gară feroviară pe linia Chișinău-Ungheni, la care staționează trenurile pe rutele Chișinău–Iași Socola, Chișinău–Ungheni, Iași Socola-Chișinău, Ungheni-Chișinău.

Social

modificare

Orașul Strășeni în prezent are o populație de 23 600 de locuitori, dintre care populația economic activă constituie circa 60% din numărul total. Cea mai mare parte a populației este ocupată în sfera neproductivă. Orașul Strășeni este o localitate multinațională. Peste 77% din numărul total al populației o constituie moldovenii, urmați de ruși – 13,4% și ucraineni – 6,2%. Restul 2,8% din populație sunt reprezentați de bulgari, găgăuzi și alte naționalități. Sistemul de învățământ de toate gradele din orașul Strășeni cuprinde circa 3300 de elevi, care își fac studiile în 1 școală de cultură generală și 3 licee. În oraș sunt 5 instituții preșcolare. Rețeaua de instituții medicale este formată dintr-un spital, centru al medicilor de familie, o stație de urgență, centru de medicină preventivă și 4 farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății activează 80 de medici și 163 personal medical mediu.

Cultură

modificare
 
Casa de cultură
 
Antena TV de lângă Strășeni

Activitatea culturală se desfășoară în cele 2 biblioteci orășenești, Casa de Cultură și Școala de arte. Cele mai importante evenimente culturale sunt Festivalul Republican de Muzică și Poezie „Eminesciana”, Ziua orașului, etc. În Strășeni activează Orchestra de Muzică Populară „Cununa”, Ansamblul folcloric „Dumbrava verde”, Formația corală „Burebista”. Tot la vatra orășelului Strășeni este situată Biserica cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae, făcător de minuni. Zonele de agrement sunt: lacul Ghidighici, 6 parcuri de cultură și odihnă, în apropiere sunt Codrii Moldovei, cu o floră și faună extrem de surprinzătoare și bogată, tot aici se află și legendarul stejar al lui Ștefan cel Mare cu o vârstă de peste 500 ani.din pacate este uscat...

Personalități

modificare

Născuți în Strășeni

modificare

Note explicative

modificare
  1. ^ La 15 decembrie 2023 a fost admisă cererea de demisie a unui consilier independent; întrucât a devenit vacant un mandat de consilier deținut de un consilier independent, a fost restabilit șirul descrescător în condițiile art. 172 alin. (10) din Codul electoral, iar după restabilirea acestuia, cea mai mare valoare numerică i-a revenit listei de candidați din partea Partidului „Acțiune și Solidaritate”[10] (care obținuse inițial nouă mandate[9]).

Note

modificare
  1. ^ a b „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală municipală Strășeni”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 154. ISBN 978-9975-74-064-7
  3. ^ a b Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Volumul 2 M-Z. Chișinău: Universitas, 1991. 285. ISBN 5-362-00842-0
  4. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  5. ^ a b Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul II (1551-1570). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1951, pp.53, 54.
  6. ^ Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului. Volumul I, 1387-1620. București: Direcția Arhivelor Statului, 1957, p. 134
  7. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
  8. ^ Spoken language in Moldova 2014, pop-stat.mashke.org 
  9. ^ a b „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală municipală Strășeni”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „HOTĂRÂRE cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul municipal Strășeni”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Ioniță, Veaceslav: Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

pl Straszeny în Dicționarul geografic al Regatului Poloniei și al altor țări slave, volum XI (Sochaczew — Szlubowska Wola) 1890

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Strășeni&oldid=16441009