Teiuș

Pentru alte sensuri, vedeți Teiuș (dezambiguizare).

Teiuș, mai demult Tiuș (în maghiară Tövis, în trad. „Spini“, în germană Dornstadt, Dornen, în trad. „Spini“, alternativ Dreikirchen, în trad. „Trei Biserici“) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitatea componentă Teiuș (reședința), și din satele Beldiu, Căpud, Coșlariu Nou și Pețelca.

Teiuș
Tövis Dreikirchen
—  oraș  —
Mănăstirea romano-catolică din Teiuș
Stemă
Teiuș Teiuș (România) Localizarea orașului pe harta României
Teiuș Teiuș (Județul Alba) Localizarea orașului pe harta județului Alba
Coordonate: 46°12′N 23°41′E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Alba
SIRUTA	8096
Atestare documentară	1296
Reședință	Teiuș[*]​
Sate componente	Teiuș[*]​, Beldiu, Căpud, Coșlariu Nou, Pețelca
Guvernare
- Primar	Mirel-Vasile Hălălai[*]​ (PSD, 2012)
Suprafață
- Total	44,56 km²
Altitudine	208 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	6.308 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	515900
Localități înfrățite
- Middelburg	Țările de Jos
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea în cadrul județului Localizarea în cadrul județului

Istoric

Pe teritoriul localității au fost descoperite urme de locuire ce indică prezență unei așezări în acest loc încă din Epoca Bronzului (Cultura Nouă) și Epoca Fierului (Hallstatt).

Este atestat documentar din anul 1290. A primit statutul de târg (lat. „oppidum“) în anul 1603, fiind un renumit târg de vite.

Prima menționare documentară datează din anul 1290 în documente papale, sub numele de Villa Spinarum iar mai târziu sub numele de Thyues, Tyuis, Oppidum Teowys.

Se pare că pe timpul regelul Matia Corvin orașul purta rangul de oraș regesc sub numele de Thywys, însă ulterior orașul cunoaște o perioadă de declin și revine în categoria așezărilor rurale.

În perioada interbelică a fost reședința Plășii Teiuș, cu o populație de aproximativ 25.000 de locuitori.

Teiușul a fost declarat oraș prin legea nr. 66 din 15 iulie 1994.

Geografie

Orașul Teiuș este situat la poalele de est ale munților Trascăului , pe malul drept al râului Mureş . Se află la aproximativ 80 km de Cluj Napoca, și la 20 km de Alba Iulia, reședința județului. Localitatea se afla la intersecția drumurilor naționale DN1 și DN14B. Din centru se ramnifica DJ750C, care se îndreaptă spre Mănăstirea Râmeț, respectiv DC19 care asigura legătura dintre Teiuș și Căpud.

Hidrografie

Orașul este traversat în centru de râul Geoagiu . La o foarte mică distanță de localitate se afla râul Mureș (aprox. 5 km de centru), respectiv râul Târnava (6 km de centru), care se varsă în Mureș, în apropiere de Teiuș (la Coșlariu Nou ) .

Demografie

Componența etnică a orașului Teiuș

     Români (80,83%)

     Romi (7,13%)

     Maghiari (2,79%)

     Alte etnii (0,1%)

     Necunoscută (9,15%)

Componența confesională a orașului Teiuș

     Ortodocși (72,8%)

     Greco-catolici (10,56%)

     Reformați (2,58%)

     Romano-catolici (1,19%)

     Alte religii (3,12%)

     Necunoscută (9,75%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Teiuș se ridică la 6.308 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.695 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,83%), cu minorități de romi (7,13%) și maghiari (2,79%), iar pentru 9,15% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,8%), cu minorități de greco-catolici (10,56%), reformați (2,58%) și romano-catolici (1,19%), iar pentru 9,75% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație

Orașul Teiuș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Mirel-Vasile Hălălai[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	6
	Partidul Național Liberal	5
	Alianța pentru Unirea Românilor	3
	Forța Dreptei	1

Gara Teiuș

Nodul feroviar Teiuş

Teiușul este un important nod feroviar, gara Teiuș aflându-se la intersecția magistralelor CFR 300 (calea ferată Brașov-Teiuș) și a secției 200A (Alba-Iulia-Teiuș) a magistralei 200.

Gara Teiuș a fost construită de „Societatea căilor ferate ungare de est” și inaugurată la 20 noiembrie 1871, ziua în care a fost dată în funcțiune linia Teiuș-Alba Iulia.

O nouă clădire a gării a fost finalizată în 1908. Gara Teiuș este și în prezent cea mai mare gară din județul Alba.

Lăcașuri de cult

Teiuş pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

• Biserica Reformată-Calvină, construită în stil romanic, cu elemente de gotic timpuriu. A fost terminată în anul 1379. Decorațiile interioare sunt din secolul al XVIII-lea.
• Mănăstirea romano-catolică, în partea de nord a Teiușului. Ctitorie a lui Iancu de Hunedoara. Construcția a fost finalizată în timpul lui Matia Corvin.
• Biserica Română Unită „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (sec. al XVI-lea), monument istoric.
• Biserica Sfântul Nicolae

Personalități

• Ioan Bălan (1880 - 1959), episcop român unit (greco-catolic), victimă a regimului comunist, beatificat în 2019;
• Iacob Domșa (1878 - 1941), delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia;
• Ferenc Székelyhidy^⁠(d) (1885 - 1954), tenor la Opera de Stat din Budapesta^⁠(d), profesor de muzică;
• János László (n. 1925), medic, rector al UMF Târgu Mureș;
• Norica Câmpean (n. 1972), atletă;
• Vlad Domșa (n. 2003), fotbalist.

Monumente

• Monumentul Eroului. Monumentul a fost ridicat de familia eroului Popa Grigore, căzut în Al Doilea Război Mondial, fiind amplasat în cimitirul ortodox din Teiuș. Monumentul este de tipul placă memorială, fixată pe mormântul eroului și are dimensiunile de 50/120 cm. Pe placa de marmură este următorul înscris: „EROU LOCOTENENT post mortem /Cavaler al ordinului M. VITEAZUL/ născut 1921 - dec.1944“.
• Troița

Vezi și

• Listă de localități din județul Alba
• Listă de comune din județul Alba
• Lista monumentelor istorice din județul Alba

Bibliografie

• Biserica Greco-Catolică din Teiuș, Ioan Gheorghe Rațiu, Edit. Universității "Transilvania" Brașov, 2012, ISBN 978-606-19-0082-4
• Culoarul Mureșului între Arieș și Strei. Studiu geomorfologic, Ioan Mărculeț, Edit. Samuel, Mediaș, 2013.

Legături externe

• Pagina Primăriei
• de Teiuș
• hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád) Arhivat în 22 mai 2011, la Wayback Machine.
• Biserica Greco-Catolică din Teiuș
• Biserica Greco-Catolică din Teiuș