Testul PISA

Acest articol participă la Concursul de scriere. Ajutați la îmbunătățirea lui!

Acest articol se referă la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor. Pentru o localitate din Italia, vedeți Pisa.

Programul pentru evaluarea internațională a elevilor Programme for International Student Assessment
Abreviere	PISA
Înființare	1997
Scop/Misiune	Evaluarea și compararea nivelului de educație la nivel global
Sediu	OECD Headquarters
Locație	2 rue André Pascal, 75775 Paris Cedex 16
Zona deservită	Global
Apartenență	79 de departamente guvernamentale de educație
Limbi oficiale	engleză și franceză
Director Early Childhood and Schools Division	Yuri Obara Belfali
Organ principal	PISA Governing Body (președinte: Michele Bruniges)
Organizația mamă	Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
www.oecd.org/pisa/

PISA - Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (Programme for International Student Assessment) este cea mai amplă evaluare educațională la nivel internațional, un studiu comparativ inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a măsura competențele de bază ale elevilor de 15 ani în trei domenii principale: lectură, matematică și științe. Suplimentar, este evaluată competența elevilor într-un domeniu inovator: în studiul PISA 2022, acest domeniu a fost gândirea creativă.

Harta globală în funcție de scorurile medii PISA la matematică, 2018

Harta globală în funcție de scorurile medii PISA la științe, 2018

Harta globală în funcție de scorurile medii PISA la lectură, 2018

Evaluarea internațională standardizată are rolul de a măsura competențele de bază dobândite de elevi pe parcursul anilor de școală și capacitatea acestora de a transfera cunoștințele dobândite în situații de viață, pentru rezolvarea unor probleme reale și, de asemenea, de a colecta informații despre practicile educaționale din țările participante. Totodată, scopul PISA este și acela de a genera indicatori fideli, de înaltă calitate, ai rezultatelor sistemelor educaționale, care să permită comparații între țările participante, pentru a sprijini reformele necesare la nivelul acestor sisteme.

PISA evaluează elevii în vârstă de 15 ani care se află la finalul studiilor obligatorii în multe țări, analizând cât de bine sunt pregătiți aceștia pentru a face față provocărilor din societatea actuală. Pe lângă colectarea de date privind rezultatele elevilor, PISA include și colectarea de date contextuale, obținute prin completarea și analizarea mai multor chestionare. Posibilitatea de a analiza datele privind rezultatele școlare în raport cu contextele sociale și educaționale face ca datele PISA să fie de mare interes pentru guverne, mediu academic, societate civilă și alte părți interesate.

Publicate pentru prima dată în anul 2000, rezultatele studiului PISA au fost actualizate la fiecare trei ani, cu scopul de a furniza date comparabile pentru a permite țărilor să își îmbunătățească politicile și rezultatele educaționale, măsurând abilitatea de rezolvare a problemelor și cogniția. Cadența de trei ani a ciclurilor PISA a fost perturbată de pandemia globală de coronavirus care a afectat sistemele de învățământ din întreaga lume. Implementarea testului de teren PISA 2021 a fost afectată de primul val de întreruperi ale cursurilor școlare, iar incertitudinile privind momentul și modul în care acestea urmau să se redeschidă a determinat Consiliul de conducere al PISA să decidă amânarea cu un an a ciclurilor PISA 2021 și PISA 2024, ambele cicluri fiind redenumite PISA 2022 și, respectiv, PISA 2025.

Rezultatele colectării de date din 2022 au fost publicate în decembrie 2023. Aproximativ 690.000 de elevi au finalizat evaluarea în 2022, reprezentând aproximativ 29 de milioane de tineri de 15 ani din școlile din cele 81 de țări/economii participante. Sondajul PISA 2022 s-a concentrat pe matematică, testele de lectură și științe fiind domeniile secundare ale evaluării, iar gândirea creativă reprezentând domeniul inovator. PISA 2022 a inclus, de asemenea, o evaluare a cunoștințelor financiare de bază ale tinerilor, care a fost opțională pentru țările și economiile participante. PISA evaluează nu doar dacă elevii au acumulat cunoștințe, ci și dacă pot extrapola ceea ce au învățat și pot aplica cunoștințele lor în situații noi, acordând importanță controlării proceselor, înțelegerii conceptelor și capacității de a rezolva diverse tipuri de situații.

Impact

PISA și evaluările internaționale similare standardizate ale nivelului de educație sunt din ce în ce mai utilizate în procesul de elaborare a politicilor educaționale atât la nivel național, cât și internațional.

Studiul PISA a fost conceput pentru a colecta într-un context mai larg informațiile furnizate de monitorizarea națională a performanței sistemului de învățământ prin evaluări periodice într-un cadru comun, agreat la nivel internațional. Prin investigarea relațiilor dintre nivelul de acumulare al elevilor și diverși factori educaționali, se pot stabili „perspective asupra surselor de variație a performanțelor în interiorul și între țări”.

Înainte de anii 1990, puține țări europene foloseau teste naționale. În anii 1990, zece țări/regiuni au introdus evaluarea standardizată, iar de la începutul anilor 2000, alte zece au urmat exemplul. În 2009, doar cinci sisteme de învățământ europene nu realizau evaluări naționale ale elevilor.

Impactul acestor evaluări internaționale standardizate în domeniul politicii educaționale a fost semnificativ, în ceea ce privește acumularea de date privind educația, schimbările în politica de evaluare și influența externă asupra politicii educaționale naționale în sens mai larg.

Acumularea de date privind educația

Rezultatele evaluărilor internaționale standardizate sunt utilizate în cercetarea factorilor cauzali în cadrul sau între sistemele educaționale. Bazele de date generate de evaluările internaționale la scară largă au făcut posibilă realizarea de inventare și comparații ale sistemelor de învățământ la o scară fără precedent, pe teme care variază de la condițiile de învățare a matematicii și citirii până la autonomia instituțională și politicile de admitere. Acestea au permis elaborarea unor tipologii utilizate pentru analize statistice comparative ale indicatorilor de performanță în educație, identificând astfel consecințele diferitelor alegeri de politică și au generat noi cunoștințe despre educație: rezultatele PISA au provocat practicile educaționale profund înrădăcinate, cum ar fi îndrumarea timpurie a elevilor pe drumul lor profesional sau academic.

PISA oferă o referință comună care conectează cercetarea academică în domeniile educației și politicilor publice, funcționând ca un mediator între diferitele ramuri ale acestora. Cu toate acestea, deși concluziile cheie din evaluările comparative sunt împărtășite pe scară largă în comunitatea de cercetare, acestea nu se potrivesc neapărat cu agendele guvernamentale de reformă, ceea ce conduce la unele utilizări inadecvate ale datelor de evaluare.

Schimbări în politica națională de evaluare

Cercetările emergente sugerează că evaluările standardizate internaționale au un impact asupra politicii și practicii naționale de evaluare. Studiul PISA este integrat în politicile și practicile naționale privind evaluarea, standardele planului de învățământ și obiectivele de performanță, iar cadrele și instrumentele sale de evaluare sunt utilizate ca modele de bune practici pentru îmbunătățirea evaluărilor naționale. Numeroase țări au încorporat și au subliniat în mod explicit competențele asemănătoare PISA în standardele și programele naționale revizuite iar altele folosesc datele PISA pentru a completa datele naționale și pentru a valida rezultatele naționale în raport cu un etalon internațional.

Influența externă asupra politicii educaționale naționale

PISA poate influența alegerile naționale de politică educațională într-o varietate de moduri. Participarea la evaluări internaționale precum PISA a fost legată de schimbări și rezultate semnificative ale politicii educaționale, cum ar fi rate mai mari de înscriere a elevilor și reforme ale educației. Cu toate acestea, criticii au susținut că participarea ar putea duce și la unele rezultate nedorite, precum rate mai mari de repetenție și restrângerea planului de învățământ. Impactul PISA poate varia, de asemenea, în funcție de contextul specific al țării.

Factorii de decizie din majoritatea țărilor participante văd PISA ca un indicator important al performanței sistemului. Rapoartele PISA pot defini problemele de politică și pot stabili agenda pentru dezbaterea politică națională. Factorii de decizie politică par să accepte PISA ca un instrument valid și de încredere pentru evaluarea comparativă a performanței sistemului și a schimbărilor de-a lungul timpului la nivel internațional, majoritatea țărilor, indiferent dacă au avut rezultate peste sau sub scorul mediu PISA, demarând reforme de politică ca răspuns la rapoartele PISA.

Impactul asupra sistemelor naționale de educație variază semnificativ. De exemplu, în Germania, rezultatele primei evaluări PISA au provocat așa-numitul „șoc PISA”: o reevaluare a politicilor educaționale acceptate anterior, care, într-un stat marcat de diferențe de politică regională bazate pe vechi resentimente, a condus în cele din urmă la un acord al tuturor landurilor privind introducerea unor standarde naționale comune și chiar crearea unei structuri instituționalizate care să urmărească respectarea acestora. În Ungaria, prin comparație, țară care a împărtășit condiții similare cu Germania, rezultatele PISA nu au condus la schimbări semnificative în politica educațională.

Deoarece numeroase țări și-au stabilit ținte naționale de performanță pe baza poziției lor relative în clasament sau a scorului PISA absolut, evaluările PISA au sporit influența OCDE ca monitor și actor de politici internaționale, ceea ce implică un important grad de „transfer de politici” de la nivel internațional la nivel național, PISA în special având „un efect normativ influent asupra direcției politicilor naționale în domeniul educației”. Astfel, se argumentează că utilizarea evaluărilor standardizate internaționale a condus la o trecere către responsabilitatea internațională, externă, pentru performanța sistemului național, sondajele PISA, prezentate ca diagnostice obiective ale unor terțe părți în privința sistemelor educaționale, servind de fapt promovării unor orientări specifice asupra problemelor educaționale.

Actorii politici naționali se raportează la țările PISA cu performanțe ridicate pentru a „sprijini legitimarea și justificarea propriei agende de reformă în cadrul dezbaterilor privind politica națională contestată”. Datele PISA pot fi „utilizate pentru a alimenta dezbateri de lungă durată în jurul conflictelor sau rivalităților preexistente între diferite opțiuni de politică, cum ar fi în comunitatea franceză din Belgia”. În astfel de cazuri, datele de evaluare PISA sunt utilizate selectiv: în discursul public, guvernele folosesc adesea doar caracteristici superficiale ale anchetelor PISA, cum ar fi clasamentul pe țări și nu analizele mai detaliate. Adeseori, rezultatele reale ale evaluărilor PISA sunt ignorate, deoarece factorii de decizie se referă selectiv la anumite date pentru a legitima politicile introduse din alte motive.

Pe deasupra, comparațiile internaționale ale PISA sunt uneori folosite pentru a justifica reforme cu care datele în sine nu au nicio legătură. În Portugalia, de exemplu, datele PISA au fost folosite pentru a justifica noile criterii pentru evaluarea profesorilor (pe baza unor concluzii care nu au fost justificate de evaluări și date în sine), alimentând și discursul guvernului despre problema elevilor care repetă un an (care, conform cercetărilor, nu reușesc să-și îmbunătățească rezultatele școlare). În Finlanda, rezultatele PISA ale țării (care sunt în alte țări considerate a fi excelente) au fost folosite de miniștri pentru a promova noi politici pentru „elevii dotați”. Astfel de utilizări și interpretări presupun adesea relații cauzale care nu se pot baza în mod legitim pe date PISA, care ar necesita în mod normal o investigație mai completă prin studii calitative aprofundate și anchete longitudinale bazate pe metode cantitative și calitative mixte, pe care politicienii sunt adesea reticenți în a le finanța.

În ultimele decenii s-a constatat o extindere a utilizărilor PISA și a evaluărilor similare, de la evaluarea nivelului de învățare al elevilor până la conectarea „tarâmului educațional (sfera lor tradițională) cu domeniul politic”. Acest lucru ridică întrebarea dacă datele PISA sunt suficient de robuste pentru a suporta ponderea deciziilor politice majore care se bazează pe acestea, întrucât datele PISA „au ajuns să modeleze, să definească și să evalueze din ce în ce mai mult obiectivele cheie ale sistemului de învățământ național/federal”. Aceasta implică faptul că, în multe țări de pe glob, factorii decizionali cu rol hotărâtor în stabilirea testelor PISA, de exemplu prin alegerea conținutului care urmează să fie evaluat, se află într-o poziție de putere considerabilă care le permite să stabilească termenii dezbaterii educaționale și să orienteze reforma educațională.

Cadru analitic și de evaluare

PISA se înscrie într-o tradiție a studiilor școlare internaționale, întreprinsă de la sfârșitul anilor 1950 de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale^[en] (International Association for the Evaluation of Educational Achievement - IEA). O mare parte din metodologia PISA urmează exemplul Tendințe în studiul internațional de matematică și știință^[en] (Trends in International Mathematics and Science Study - TIMSS), o serie de evaluări internaționale ale cunoștințelor de matematică și științe ale elevilor din întreaga lume inițiată în 1995, care, la rândul său, au fost mult influențate de Evaluarea Națională a Progresului Educațional din SUA^[en] (National Assessment of Educational Progress - NAEP), cel mai mare program de evaluare continuă și reprezentativă la nivel național a ceea ce elevii din SUA știu și pot face la diferite materii. Componenta de lectură a studiului PISA este inspirată de Progresul în Studiul Internațional de Alfabetizare în Lectură^[en] (Progress in International Reading Literacy Study - PIRLS) al IEA^[en].

PISA își propune să testeze competențele de bază ale elevilor în trei domenii: lectură, matematică și științe, la scară nedeterminată. PISA evaluează nu doar dacă elevii au acumulat cunoștințe, ci și dacă pot extrapola ceea ce au învățat și pot aplica cunoștințele lor în situații noi, acordând importanță controlării proceselor, înțelegerii conceptelor și capacității de a rezolva diverse tipuri de situații.

Testul PISA de matematică „măsoară capacitatea individuală de a raționa matematic și de a formula, folosi și interpreta matematica pentru a rezolva probleme într-o varietate de contexte din lumea reală. Cadrul include concepte, proceduri, fapte și instrumente pentru a descrie, explica și prezice fenomene. Îi ajută pe indivizi să cunoască rolul pe care îl joacă matematica în lume și să emită judecăți și decizii bine întemeiate necesare cetățenilor constructivi, implicați și reflexivi din secolul XXI”.

Testul PISA de lectură „măsoară capacitatea unui individ de a înțelege un text, de a utiliza, de a evalua, de a reflecta și de a aplica ideile exprimate în scris pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa la viața societății”.

Testul PISA de științe „acoperă capacitatea de abordare a problemelor legate de știință și a ideilor științifice. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomene în mod științific, de a evalua și de a proiecta ancheta științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific”.

Caracteristicile unice ale studiului PISA includ:

• orientarea către politici, care leagă datele despre rezultatele învățării elevilor cu datele despre mediul și atitudinile elevilor față de învățare și despre factorii cheie care modelează învățarea lor în școală și în afara acesteia, ceea ce expune diferențele de performanță și identifică caracteristicile elevilor, școlilor și sistemelor de învățământ care performează bine,
• conceptul inovator de „alfabetizare”, care se referă la capacitatea elevilor de a aplica cunoștințele și abilitățile și de a analiza, raționa și comunica eficient pe măsură ce identifică, interpretează și rezolvă probleme într-o varietate de situații,
• relevanța pentru învățarea pe tot parcursul vieții, deoarece PISA le cere elevilor să raporteze despre motivația lor de a învăța, despre convingerile lor despre ei înșiși și despre strategiile lor de învățare,
• regularitatea, care permite țărilor să-și monitorizeze progresul în îndeplinirea obiectivelor cheie de învățare,
• amplitudinea acoperirii, care, în cadrul PISA 2022, a cuprins 37 de țări OCDE și 44 de țări și economii partenere.

Testare

Prin chestionare distribuite elevilor și directorilor de școli și prin chestionare opționale distribuite părinților și profesorilor, PISA colectează informații despre mediul de acasă al elevilor, abordările și mediile lor de învățare. Combinată cu informațiile colectate prin intermediul diferitelor chestionare, evaluarea PISA oferă trei tipuri principale de rezultate:

• indicatori de bază care oferă un profil al cunoștințelor și aptitudinilor elevilor,
• indicatori derivați din chestionare care arată modul în care aceste abilități se raportează la diverse variabile demografice, sociale, economice și educaționale,
• indicatori privind tendințele de schimbare în privința rezultatelor și a distribuțiilor acestora și în relațiile dintre variabilele și rezultatele la nivel de elev, școală și sistem.

Eșantionare

În 2022, pentru fiecare țară, eșantionul de bază PISA a constat din elevi de 15 ani care frecventează cursurile instituțiilor de învățământ, din clasele a VII-a și superioare. Aceasta însemna că țările trebuiau să includă elevi de 15 ani înscriși la cursuri de zi, elevi de 15 ani înscriși la cursuri cu frecvență redusă, elevi înscriși în programe de formare profesională sau orice alt tip de programe educaționale conexe, elevi care frecventează școli străine din țară (precum și elevi din alte țări care urmează oricare dintre programele din primele trei categorii). Eșantionul internațional a fost ușor adaptat pentru a se potrivi mai bine cu structura de vârstă a majorității țărilor din emisfera nordică. Populația țintă a fost definită ca totalitatea elevilor cu vârsta de peste 15 ani și 3 luni și până la 16 ani și 2 luni înregistrată la începutul perioadei de evaluare.

Din fiecare țară, au fost selectate minimum 150 de școli, dar dacă o țară participantă avea mai puțin de 150 de școli, atunci toate școlile au fost selectate pentru participare. În total, a fost necesară o dimensiune minimă a eșantionului de 6.300 de elevi evaluați în țări unde s-a utilizat testarea pe computer sau 5.250 de elevi evaluați în țări unde s-a utilizat testarea pe hârtie. În cazurile în care întreaga populație școlară nu atingea numărul stabilit, toți elevii au fost selectați.

Metodă de testare

Fișe de testare PISA pe o bancă de școală (Neues Gymnasium, Oldenburg, Germania, 2006)

În cadrul testării PISA 2022, au fost folosite teste pe calculator, evaluările durând în total două ore pentru fiecare elev. Testele au inclus un mix de întrebări cu răspunsuri multiple și întrebări care le cereau elevilor să-și construiască propriile răspunsuri. Elementele au fost organizate în grupuri pe baza unui pasaj care descrie o situație din viața reală. Au fost folosite peste 15 ore de subiecte de test, elevi diferiți abordând diferite combinații de subiecte de test.

Elevii au răspuns, de asemenea, la un chestionar de fond care a necesitat 35 de minute pentru completare. Chestionarul a colectat informații despre elevii înșiși, despre locuințele lor și despre experiențele lor școlare și de învățare. Separat, directorii școlilor au completat un chestionar care a acoperit sistemul școlar și mediul de învățare. În plus, a fost inclus un nou modul de criză globală pentru a colecta informații despre întreruperile cauzate de pandemia de coronavirus ale învățării și bunăstării elevilor în sistemele de învățământ participante.

Pentru a obține informații suplimentare, unele țări au decis să distribuie profesorilor un chestionar pentru a colecta date privind formarea și dezvoltarea lor profesională, practicile lor de predare și satisfacția lor în muncă. În unele țări, au fost distribuite chestionare opționale părinților, cărora li s-a cerut să ofere informații despre percepțiile și implicarea lor în școala copilului, sprijinul lor pentru învățarea acasă și propria lor implicare în matematică.

Țările au putut alege, de asemenea, un chestionar opțional pentru elevi cu privire la înțelegerea și utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor. De asemenea, un chestionar specific a fost distribuit elevilor din țările care au ales să evalueze alfabetizarea financiară.

În 2012, pentru prima dată în istoria testărilor și evaluărilor la scară largă, a fost prezentat un test computerizat de evaluare a competențelor de rezolvare a unor probleme complexe, care necesitau implicarea și interacțiunea directă, pentru a descoperi informații care nu erau dezvăluite în mod explicit de la început. Aceste tipuri de probleme apar frecvent în viața de zi cu zi atunci când se utilizează dispozitive tehnologice precum telefoanele mobile și automatele.

Rezultate

Toate rezultatele PISA sunt raportate la nivel de țară, deși ciclurile recente PISA au generat rezultate semnificativ diferite pentru provinciile sau regiunile unei țări. În general, atenția publică se concentrează pe scorurile medii ale țărilor și pe locul în clasament al acestora. În rapoartele oficiale, totuși, comparațiile între țări sunt date nu ca simple tabele ordonate, ci ca tabele încrucișate care indică pentru fiecare pereche de țări dacă diferențele de scor mediu sunt sau nu semnificative statistic (este puțin probabil ca diferențele să fie cauzate de selecția aleatorie a eșantionului elevilor sau a subiectelor).

PISA nu combină scorurile la matematică, știință și lectură într-un scor general. Cu toate acestea, rezultatele testelor din toate cele trei domenii au fost uneori combinate într-un total general al țării, deși o astfel de meta-analiză nu este agreată de OCDE.

Rezultate 2022

Rezultatele testului PISA 2022, care au fost prezentate la 5 decembrie 2023, au analizat date la nivel național și subnațional colectate de la aproape 700.000 de elevi participanți din 81 de țări și teritorii dependente. Singapore s-a clasat pe primul loc la toate categoriile, obținând scoruri semnificativ mai mari, în medie, decât toate celelalte țări și economii participante la PISA 2022, respectiv 575 de puncte la matematică, 543 de puncte la lectură și 561 de puncte la științe.

Liban și provinciile/municipalitățile chineze Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang au participat la această ediție, dar rezultatele lor nu au fost publicate, întrucât colectarea datelor a fost incompletă din cauza restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus.

Din cauza invaziei ruse la scară largă a Ucrainei, au fost colectate date din doar 18 din cele 27 de regiuni ucrainene, astfel încât rezultatele nu sunt reprezentative pentru următoarele regiuni: Dnepropetrovsk, Donețk, Harkov, Lugansk, Zaporojie, Herson, Mîkolaiiv, Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol.

Matematică	Științe	Lectură
1 Singapore 575 2 Macao 552 3 Taiwan 547 4 Hong Kong 540 5 Japonia 536 6 Coreea de Sud 527 7 Estonia 510 8 Elveția 508 9 Canada 497 10 Țările de Jos 493 11 Irlanda 492 12 Belgia 489 13 Danemarca 489 14 Regatul Unit 489 15 Polonia 489 16 Australia 487 17 Austria 487 18 Cehia 487 19 Slovenia 485 20 Finlanda 484 21 Letonia 483 22 Suedia 482 23 Noua Zeelandă 479 24 Germania 475 25 Lituania 475 26 Franța 474 27 Spania 473 28 Ungaria 473 29 Portugalia 472 Medie OCDE 472 30 Italia 471 31 Vietnam 469 32 Norvegia 468 33 Malta 466 34 Statele Unite 465 35 Slovacia 464 36 Croația 463 37 Islanda 459 38 Israel 458 39 Turcia 453 40 Brunei 442 41 Ucraina 441 42 Serbia 440 43 Emiratele Arabe Unite 431 44 Grecia 430 45 România 428 46 Kazahstan 425 47 Mongolia 425 48 Cipru 418 49 Bulgaria 417 50 Republica Moldova 417 51 Qatar 414 52 Chile 412 53 Uruguay 409 54 Malaysia 409 55 Muntenegru 406 56 Azerbaidjan 397 57 Mexic 395 58 Thailanda 394 59 Peru 391 60 Georgia 390 61 Macedonia de Nord 389 62 Arabia Saudită 389 63 Costa Rica 385 64 Columbia 383 65 Brazilia 379 66 Argentina 378 67 Jamaica 377 68 Albania 368 69 Indonezia 366 70 Palestina 366 71 Maroc 365 72 Uzbekistan 364 73 Iordania 361 74 Panama 357 75 Kosovo 355 76 Filipine 355 77 Guatemala 344 78 El Salvador 343 79 Republica Dominicană 339 80 Paraguay 338 81 Cambodgia 336	1 Singapore 561 2 Japonia 547 3 Macao 543 4 Taiwan 537 5 Coreea de Sud 528 6 Estonia 526 7 Hong Kong 520 8 Canada 515 9 Finlanda 511 10 Australia 507 11 Irlanda 504 12 Noua Zeelandă 504 13 Elveția 503 14 Slovenia 500 15 Regatul Unit 500 16 Statele Unite 499 17 Polonia 499 18 Cehia 498 19 Danemarca 494 20 Letonia 494 21 Suedia 494 22 Germania 492 23 Austria 491 24 Belgia 491 25 Țările de Jos 488 26 Franța 487 27 Ungaria 486 28 Spania 485 Medie OCDE 485 29 Lituania 484 30 Portugalia 484 31 Croația 483 32 Norvegia 478 33 Italia 477 34 Turcia 476 35 Vietnam 472 36 Malta 466 37 Israel 465 38 Slovacia 462 39 Ucraina 450 40 Islanda 447 41 Serbia 447 42 Brunei 446 43 Chile 444 44 Grecia 441 45 Uruguay 435 46 Emiratele Arabe Unite 432 47 Qatar 432 48 România 428 49 Kazahstan 423 50 Bulgaria 421 51 Republica Moldova 417 52 Malaysia 416 53 Mongolia 412 54 Cipru 411 55 Columbia 411 56 Costa Rica 411 57 Mexic 410 58 Thailanda 409 59 Peru 408 60 Argentina 406 61 Brazilia 403 62 Jamaica 403 63 Muntenegru 403 64 Arabia Saudită 390 65 Panama 388 66 Georgia 384 67 Indonezia 383 68 Azerbaidjan 380 69 Macedonia de Nord 380 70 Albania 376 71 Iordania 375 72 El Salvador 374 73 Guatemala 373 74 Palestina 369 75 Paraguay 368 76 Maroc 365 77 Republica Dominicană 360 78 Kosovo 357 79 Filipine 356 80 Uzbekistan 355 81 Cambodgia 347	1 Singapore 543 2 Irlanda 516 3 Japonia 516 4 Coreea de Sud 515 5 Taiwan 515 6 Estonia 511 7 Macao 510 8 Canada 507 9 Statele Unite 504 10 Noua Zeelandă 501 11 Hong Kong 500 12 Australia 498 13 Regatul Unit 494 14 Finlanda 490 15 Danemarca 489 16 Polonia 489 17 Cehia 489 18 Suedia 487 19 Elveția 483 20 Italia 482 21 Germania 480 22 Austria 480 23 Belgia 479 24 Norvegia 477 25 Portugalia 477 Medie OCDE 476 26 Croația 475 27 Letonia 475 28 Spania 474 29 Franța 474 30 Israel 474 31 Ungaria 473 32 Lituania 472 33 Slovenia 469 34 Vietnam 462 35 Țările de Jos 459 36 Turcia 456 37 Chile 448 38 Slovacia 447 39 Malta 445 40 Serbia 440 41 Grecia 438 42 Islanda 436 43 Uruguay 430 44 Brunei 429 45 România 428 46 Ucraina 428 47 Qatar 419 48 Emiratele Arabe Unite 417 49 Costa Rica 415 50 Mexic 415 51 Republica Moldova 411 52 Brazilia 410 53 Jamaica 410 54 Columbia 409 55 Peru 408 56 Muntenegru 405 57 Bulgaria 404 58 Argentina 401 59 Panama 392 60 Malaysia 388 61 Kazahstan 386 62 Arabia Saudită 383 63 Cipru 381 64 Thailanda 379 65 Mongolia 378 66 Georgia 374 67 Guatemala 374 68 Paraguay 373 69 Azerbaidjan 365 70 El Salvador 365 71 Indonezia 359 72 Macedonia de Nord 359 73 Albania 358 74 Republica Dominicană 351 75 Palestina 349 76 Filipine 347 77 Iordania 342 78 Kosovo 342 79 Maroc 339 80 Uzbekistan 336 81 Cambodgia 329

Rezultate 2000–2018

Matematică
Țară	2018		2015		2012		2009		2006		2003		2000
	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc
Medie OCDE	489	—	490	—	494	—	495	—	494	—	499	—	492	—
Albania	437	48	413	57	394	54	377	53	—	—	—	—	381	33
Algeria	—	—	360	72	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Arabia Saudită	373	73	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Argentina	379	71	409	58	—	—	—	—	—	—	—	—	388	30
Australia	491	29	494	25	504	17	514	13	520	12	524	10	533	6
Austria	499	22	497	20	506	16	496	22	505	17	506	18	503	12
Azerbaidjan	420	56	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Belgia	508	15	507	15	515	13	515	12	520	11	529	7	520	8
Bosnia și Herțegovina	406	62	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Brazilia	384	70	377	68	389	55	386	51	370	50	356	39	334	35
Brunei	430	51	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Bulgaria	436	49	441	47	439	43	428	41	413	43	—	—	430	28
Canada	512	12	516	10	518	11	527	8	527	7	532	6	533	6
Cehia	499	22	492	28	499	22	493	25	510	15	516	12	498	14
Chile	417	59	423	50	423	47	421	44	411	44	—	—	384	32
China	591	1	531	6	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Cipru	451	44	437	48	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Columbia	391	69	390	64	376	58	381	52	370	49	—	—	—	—
Coreea de Sud	526	7	524	7	554	4	546	3	547	4	542	3	547	3
Costa Rica	402	63	400	62	407	53	—	—	—	—	—	—	—	—
Croația	464	40	464	41	471	38	460	38	467	34	—	—	—	—
Danemarca	509	13	511	12	500	20	503	17	513	14	514	14	514	10
Elveția	515	11	521	8	531	7	534	6	530	6	527	9	529	7
Emiratele Arabe Unite	435	50	427	49	434	44	—	—	—	—	—	—	—	—
Estonia	523	8	520	9	521	9	512	15	515	13	—	—	—	—
Finlanda	507	16	511	13	519	10	541	5	548	2	544	2	536	5
Franța	495	25	493	26	495	23	497	20	496	22	511	15	517	9
Georgia	398	66	404	60	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Germania	500	20	506	16	514	14	513	14	504	19	503	19	490	16
Grecia	451	44	454	44	453	40	466	37	459	37	445	32	447	24
Hong Kong	551	4	548	2	561	2	555	2	547	3	550	1	560	1
Indonezia	379	71	386	66	375	60	371	55	391	47	360	37	367	34
Iordania	400	64	380	67	386	57	387	50	384	48	—	—	—	—
Irlanda	500	20	504	18	501	18	487	30	501	21	503	20	503	12
Islanda	495	25	488	31	493	25	507	16	506	16	515	13	514	10
Israel	463	41	470	39	466	39	447	39	442	38	—	—	433	26
Italia	487	31	490	30	485	30	483	33	462	36	466	31	457	22
Japonia	527	6	532	5	536	6	529	7	523	9	534	5	557	2
Kazahstan	423	54	460	42	432	45	405	48	—	—	—	—	—	—
Kosovo	366	75	362	71	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Letonia	496	24	482	34	491	26	482	34	486	30	483	27	463	21
Liban	393	68	396	63	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Lituania	481	34	478	36	479	35	477	35	486	29	—	—	—	—
Luxemburg	483	33	486	33	490	27	489	28	490	27	493	23	446	25
Macao	558	3	544	3	538	5	525	10	525	8	527	8	—	—
Macedonia de Nord	394	67	371	69	—	—	—	—	—	—	—	—	381	33
Malaysia	440	47	446	45	421	48	—	—	—	—	—	—	—	—
Malta	472	38	479	35	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Maroc	368	74	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Mexic	409	61	408	59	413	50	419	46	406	45	385	36	387	31
Muntenegru	430	51	418	54	410	51	403	49	399	46	—	—	—	—
Norvegia	501	19	502	19	489	28	498	19	490	28	495	22	499	13
Noua Zeelandă	494	27	495	21	500	21	519	11	522	10	523	11	537	4
Panama	353	76	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Peru	400	64	387	65	368	61	365	57	—	—	—	—	292	36
Polonia	516	10	504	17	518	12	495	23	495	24	490	24	470	20
Portugalia	492	28	492	29	487	29	487	31	466	35	466	30	454	23
Qatar	414	60	402	61	376	59	368	56	318	52	—	—	—	—
Regatul Unit	502	17	492	27	494	24	492	26	495	23	508	17	529	7
Republica Dominicană	325	78	328	73	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Republica Moldova	421	55	420	52	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
România	430	51	444	46	445	42	427	42	415	42	—	—	426	29
Rusia	488	30	494	23	482	32	468	36	476	32	468	29	478	18
Serbia	448	46	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Singapore	569	2	564	1	573	1	562	1	—	—	—	—	—	—
Slovacia	486	32	475	38	482	33	497	21	492	25	498	21	—	—
Slovenia	509	13	510	14	501	19	501	18	504	18	—	—	—	—
Spania	481	34	486	32	484	31	483	32	480	31	485	26	476	19
Statele Unite	478	37	470	40	481	34	487	29	474	33	483	28	493	15
Suedia	502	17	494	24	478	36	494	24	502	20	509	16	510	11
Taiwan	531	5	542	4	560	3	543	4	549	1	—	—	—	—
Thailanda	419	57	415	56	427	46	419	45	417	41	417	35	432	27
Trinidad și Tobago	—	—	417	55	—	—	414	47	—	—	—	—	—	—
Tunisia	—	—	367	70	388	56	371	54	365	51	359	38	—	—
Turcia	454	42	420	51	448	41	445	40	424	40	423	33	—	—
Țările de Jos	519	9	512	11	523	8	526	9	531	5	538	4	—	—
Ucraina	453	43	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Ungaria	481	34	477	37	477	37	490	27	491	26	490	25	488	17
Uruguay	418	58	418	53	409	52	427	43	427	39	422	34	—	—
Vietnam	—	—	495	22	511	15	—	—	—	—	—	—	—	—

Științe
Țară	2018		2015		2012		2009		2006
	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc
Medie OCDE	489	—	493	—	501	—	501	—	498	—
Albania	417	59	427	54	397	58	391	54	—	—
Algeria	—	—	376	72	—	—	—	—	—	—
Arabia Saudită	386	71	—	—	—	—	—	—	—	—
Argentina	404	64	432	52	—	—	—	—	—	—
Australia	503	15	510	14	521	14	527	9	527	8
Austria	490	27	495	26	506	21	494	28	511	17
Azerbaidjan	398	67	—	—	—	—	—	—	—	—
Belgia	499	19	502	20	505	22	507	19	510	18
Bosnia și Herțegovina	398	67	—	—	—	—	—	—	—	—
Brazilia	404	64	401	66	402	55	405	49	390	49
Brunei	431	50	—	—	—	—	—	—	—	—
Bulgaria	424	56	446	46	446	43	439	42	434	40
Canada	518	8	528	7	525	9	529	7	534	3
Cehia	497	21	493	29	508	20	500	22	513	14
Chile	444	45	447	45	445	44	447	41	438	39
China	590	1	518	10	—	—	—	—	—	—
Cipru	439	47	433	51	—	—	—	—	—	—
Columbia	413	62	416	60	399	56	402	50	388	50
Coreea de Sud	519	7	516	11	538	6	538	5	522	10
Costa Rica	416	60	420	58	429	47	—	—	—	—
Croația	472	36	475	37	491	32	486	35	493	25
Danemarca	493	24	502	21	498	25	499	24	496	23
Elveția	495	23	506	18	515	17	517	13	512	15
Emiratele Arabe Unite	434	49	437	48	448	42	—	—	—	—
Estonia	530	4	534	3	541	5	528	8	531	5
Finlanda	522	6	531	5	545	4	554	1	563	1
Franța	493	24	495	27	499	24	498	25	495	24
Georgia	383	73	411	63	—	—	—	—	—	—
Germania	503	15	509	16	524	10	520	12	516	12
Grecia	452	44	455	44	467	40	470	38	473	37
Hong Kong	517	9	523	9	555	1	549	2	542	2
Indonezia	396	70	403	65	382	60	383	55	393	48
Iordania	429	51	409	64	409	54	415	47	422	43
Irlanda	496	22	503	19	522	13	508	18	508	19
Islanda	475	35	473	39	478	37	496	26	491	26
Israel	462	42	467	40	470	39	455	39	454	38
Italia	468	39	481	34	494	31	489	33	475	35
Japonia	529	5	538	2	547	3	539	4	531	6
Kazahstan	397	69	456	43	425	48	400	53	—	—
Kosovo	365	75	378	71	—	—	—	—	—	—
Letonia	487	29	490	31	502	23	494	29	490	27
Liban	384	72	386	68	—	—	—	—	—	—
Lituania	482	31	475	36	496	28	491	31	488	31
Luxemburg	477	34	483	33	491	33	484	36	486	33
Macao	544	3	529	6	521	15	511	16	511	16
Macedonia de Nord	413	62	384	70	—	—	—	—	—	—
Malaysia	438	48	443	47	420	50	—	—	—	—
Malta	457	43	465	41	—	—	—	—	—	—
Maroc	377	74	—	—	—	—	—	—	—	—
Mexic	419	57	416	61	415	52	416	46	410	47
Muntenegru	415	61	411	62	410	53	401	51	412	46
Norvegia	490	27	498	24	495	29	500	23	487	32
Noua Zeelandă	508	12	513	12	516	16	532	6	530	7
Panama	365	75	—	—	—	—	—	—	—	—
Peru	404	64	397	67	373	61	369	57	—	—
Polonia	511	11	501	22	526	8	508	17	498	22
Portugalia	492	26	501	23	489	34	493	30	474	36
Qatar	419	57	418	59	384	59	379	56	349	52
Regatul Unit	505	14	509	15	514	19	514	14	515	13
Republica Dominicană	336	78	332	73	—	—	—	—	—	—
Republica Moldova	428	52	428	53	—	—	—	—	—	—
România	426	53	435	50	439	46	428	43	418	45
Rusia	478	33	487	32	486	35	478	37	479	34
Serbia	440	46	—	—	—	—	—	—	—	—
Singapore	551	2	556	1	551	2	542	3	—	—
Slovacia	464	41	461	42	471	38	490	32	488	29
Slovenia	507	13	513	13	514	18	512	15	519	11
Spania	483	30	493	30	496	27	488	34	488	30
Statele Unite	502	18	496	25	497	26	502	21	489	28
Suedia	499	19	493	28	485	36	495	27	503	21
Taiwan	516	10	532	4	523	11	520	11	532	4
Thailanda	426	54	421	57	444	45	425	45	421	44
Trinidad și Tobago	—	—	425	56	—	—	410	48	—	—
Tunisia	—	—	386	69	398	57	401	52	386	51
Turcia	468	39	425	55	463	41	454	40	424	42
Țările de Jos	503	15	509	17	522	12	522	10	525	9
Ucraina	469	38	—	—	—	—	—	—	—	—
Ungaria	481	32	477	35	494	30	503	20	504	20
Uruguay	426	54	435	49	416	51	427	44	428	41
Vietnam			525	8	528	7	—	—	—	—

Lectură
Țară	2018		2015		2012		2009		2006		2003		2000
	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc
Medie OCDE	487	—	493	—	496	—	493	—	489	—	494	—	493	—
Albania	405	61	405	63	394	58	385	55	—	—	—	—	349	39
Algeria	—	—	350	71	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Arabia Saudită	399	65	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Argentina	402	63	425	56	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Australia	503	16	503	16	512	12	515	8	513	7	525	4	528	4
Austria	484	27	485	33	490	26	470	37	490	21	491	22	492	19
Azerbaidjan	389	68	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Belgia	493	22	499	20	509	16	506	10	501	11	507	11	507	11
Bosnia și Herțegovina	403	62	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Brazilia	413	57	407	62	407	52	412	49	393	47	403	36	396	36
Brunei	408	59	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Bulgaria	420	53	432	49	436	47	429	42	402	43	—	—	430	32
Canada	520	6	527	3	523	7	524	5	527	4	528	3	534	2
Cehia	490	25	487	30	493	24	478	32	483	25	489	24	492	20
Chile	452	43	459	42	441	43	449	41	442	37	—	—	410	35
China	555	1	494	27	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Cipru	424	50	443	45	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Columbia	412	58	425	57	403	54	413	48	385	49	—	—	—	—
Coreea de Sud	514	9	517	7	536	4	539	1	556	1	534	2	525	7
Costa Rica	426	49	427	52	441	45	—	—	—	—	—	—	—	—
Croația	479	29	487	31	485	33	476	34	477	29	—	—	—	—
Danemarca	501	18	500	18	496	23	495	22	494	18	492	19	497	16
Elveția	484	27	492	28	509	14	501	13	499	13	499	13	494	17
Emiratele Arabe Unite	432	46	434	48	442	42	—	—	—	—	—	—	—	—
Estonia	523	5	519	6	516	10	501	12	501	12	—	—	—	—
Finlanda	520	7	526	4	524	5	536	2	547	2	543	1	546	1
Franța	493	22	499	19	505	19	496	20	488	22	496	17	505	14
Georgia	380	70	401	65	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Germania	498	20	509	11	508	18	497	18	495	17	491	21	484	22
Grecia	457	42	467	41	477	38	483	30	460	35	472	30	474	25
Hong Kong	524	4	527	2	545	1	533	3	536	3	510	9	525	6
Indonezia	371	72	397	67	396	57	402	53	393	46	382	38	371	38
Iordania	419	55	408	61	399	55	405	51	401	44	—	—	—	—
Irlanda	518	8	521	5	523	6	496	19	517	6	515	6	527	5
Islanda	474	35	482	35	483	35	500	15	484	23	492	20	507	12
Israel	470	37	479	37	486	32	474	35	439	39	—	—	452	29
Italia	476	32	485	34	490	25	486	27	469	32	476	29	487	21
Japonia	504	14	516	8	538	3	520	7	498	14	498	14	522	9
Kazahstan	387	69	427	54	393	59	390	54	—	—	—	—	—	—
Kosovo	353	74	347	72	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Letonia	479	29	488	29	489	27	484	28	479	27	491	23	458	28
Liban	353	74	347	73	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Lituania	476	32	472	39	477	37	468	38	470	31	—	—	—	—
Luxemburg	470	37	481	36	488	30	472	36	479	28	479	27	441	30
Macao	525	3	509	12	509	15	487	26	492	20	498	15	—	—
Macedonia de Nord	393	66	352	70	—	—	—	—	—	—	—	—	373	37
Malaysia	415	56	431	50	398	56	—	—	—	—	—	—	—	—
Malta	448	44	447	44	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Maroc	359	73	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Mexic	420	53	423	58	424	49	425	44	410	42	400	37	422	34
Muntenegru	421	52	427	55	422	50	408	50	392	48	—	—	—	—
Norvegia	499	19	513	9	504	20	503	11	484	24	500	12	505	13
Noua Zeelandă	506	11	509	10	512	11	521	6	521	5	522	5	529	3
Panama	377	71	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Peru	401	64	398	66	384	61	370	57	—	—	—	—	327	40
Polonia	512	10	506	13	518	9	500	14	508	8	497	16	479	24
Portugalia	492	24	498	21	488	31	489	25	472	30	478	28	470	26
Qatar	407	60	402	64	388	60	372	56	312	51	—	—	—	—
Regatul Unit	504	14	498	22	499	21	494	23	495	16	507	10	523	8
Republica Dominicană	342	76	358	69	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Republica Moldova	424	50	416	59	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
România	428	47	434	47	438	46	424	45	396	45	—	—	428	33
Rusia	479	29	495	26	475	40	459	40	440	38	442	32	462	27
Serbia	439	45	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Singapore	549	2	535	1	542	2	526	4	—	—	—	—	—	—
Slovacia	458	41	453	43	463	41	477	33	466	33	469	31	—	—
Slovenia	495	21	505	14	481	36	483	29	494	19	—	—	—	—
Spania	—	—	496	25	488	29	481	31	461	34	481	26	493	18
Statele Unite	505	13	497	24	498	22	500	16	—	—	495	18	504	15
Suedia	506	11	500	17	483	34	497	17	507	9	514	7	516	10
Taiwan	503	16	497	23	523	8	495	21	496	15	—	—	—	—
Thailanda	393	66	409	60	441	44	421	46	417	40	420	35	431	31
Trinidad și Tobago	—	—	427	53	—	—	416	47	—	—	—	—	—	—
Tunisia	—	—	361	68	404	53	404	52	380	50	375	39	—	—
Turcia	466	39	428	51	475	39	464	39	447	36	441	33	—	—
Țările de Jos	485	26	503	15	511	13	508	9	507	10	513	8	—	—
Ucraina	466	39	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Ungaria	476	32	470	40	488	28	494	24	482	26	482	25	480	23
Uruguay	427	48	437	46	411	51	426	43	413	41	434	34	—	—
Vietnam	—	—	487	32	508	17	—	—	—	—	—	—	—	—

Istoric

An	Domeniu principal	Participanți		Elevi	Observații
		Membri OCDE	Țări partenere
2000	Lectură	28	4 + 11	265.000	Testele din Țările de Jos au fost descalificate în faza de analiză a datelor. Alte 11 țări non-OCDE au susținut testul în 2002.
2003	Matematică	30	11	275.000	Testele din Regatul Unit au fost descalificate în faza de analiză a datelor, din cauza ratei scăzute de răspuns. Analiza a inclus și un test de rezolvare a problemelor.
2006	Științe	30	27	400.000	Testele de lectură din Statele Unite au fost descalificate în faza de analiză din cauza tipăririi greșite a materialelor de testare.
2009	Lectură	34	41 + 10	470.000	Alte 10 țări non-OCDE au susținut testul în 2010: Costa Rica, Georgia, India (Himachal Pradesh și Tamil Nadu), Malaezia, Malta, Mauritius, Venezuela (Miranda), Moldova și Emiratele Arabe Unite.
2012	Matematică	34	31	510.000	Pentru prima dată, PISA 2012 a inclus și o evaluare a alfabetizării financiare a tinerilor.
2015	Științe	35	37	540.000	PISA 2015 a inclus și o evaluare a alfabetizării financiare a tinerilor, ca domeniu opțional.
2018	Lectură	37	42	600.000	Rezultatele la lectură din 2018 pentru Spania nu au fost publicate, după ce OCDE a detectat „anomalii” care indicau că elevii au răspuns nefiresc de rapid la întrebări – „în mai puțin de 25 de secunde”.
2022	Matematică	37	44	690.000	Pentru prima dată, gândirea creativă a fost evaluată ca domeniu inovator. PISA 2022 a inclus, de asemenea, o evaluare a alfabetizării financiare a tinerilor, care era opțională pentru țări și economii.

Studii de caz

China

Participarea Chinei la testul din 2012 a fost limitată la Shanghai, Hong Kong și Macao ca entități separate. În acel an, Shanghai a participat pentru a doua oară, ajungând din nou în fruntea clasamentelor la toate cele trei subiecte, îmbunătățindu-și scorurile comparativ cu testele din 2009. Scorul obținut de Shanghai la matematică, de 613, a fost cu 113 puncte peste scorul mediu, performanța elevilor din Shanghai fiind considerată mai avansată cu aproximativ 3 ani de școală decât cea a elevilor din țările medii. Experții educaționali au dezbătut în ce măsură acest rezultat reflectă calitatea generală a sistemului educațional din China, subliniind că Shanghai are o avere mai mare și profesori mai bine plătiți decât restul Chinei. Hong Kong s-a clasat pe locul al doilea la lectură și științe și pe al treilea la matematică.

Andreas Schleicher, șef de divizie OCDE și coordonator PISA, a declarat că testele PISA administrate în China rurală au produs unele rezultate apropiate de media OCDE. Citând mai multe cercetări OCDE nepublicate, el a spus: „De fapt, am distribuit teste Pisa în 12 provincii din China. Chiar și în unele dintre zonele foarte sărace se obțin performanțe apropiate de media OCDE”. Schleicher a menționat că, în general, China a extins accesul la școală și s-a îndepărtat de învățarea prin memorare, obținând performanțe bune atât în ​​evaluările bazate pe memorare, cât și în evaluările mai ample.

În 2018 provinciile chineze care au participat au fost Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang, iar în 2015, provinciile participante au fost Jiangsu, Guangdong, Beijing și Shanghai. În 2015, elevii participanți din Beijing-Shanghai-Jiangsu-Guangdong au obținut o medie de 518 la științe, în timp ce, în 2012, elevii participanți din Shanghai au obținut o medie de 580.

Criticii PISA susțin că, în Shanghai și în alte orașe chineze, cei mai mulți copii ai lucrătorilor migranți pot frecventa școlile din oraș până în clasa a IX-a, iar apoi trebuie să se întoarcă în orașele natale ale părinților pentru a urma liceul, din cauza restricțiilor hukou, modificând astfel compoziția liceenilor orașului în favoarea familiilor locale mai înstărite. O diagramă a populației din Shanghai reprodusă în The New York Times arată o scădere abruptă a numărului de tineri de 15 ani care locuiesc acolo. Potrivit lui Andreas Schleicher, coordonatorul PISA, 27% dintre tinerii de 15 ani din Shanghai sunt excluși din sistemul școlar (și, prin urmare, de la testare). Pe cale de consecință, procentul tinerilor de 15 ani din Shanghai care au completat testul PISA a fost de 73%, mai mic decât cel de 89% care reprezintă procentul tinerilor de 15 ani testați în SUA.

În 2014, parlamentarul britanic Liz Truss, subsecretar de stat la Departamentul pentru Educație, a condus o vizită de informare în școli și centre de formare a profesorilor din Shanghai. Marea Britanie a intensificat schimburile cu profesorii și școlile chineze pentru a afla cum să îmbunătățească calitatea. În 2014, 60 de profesori din Shanghai au fost invitați în Regatul Unit pentru a împărtăși metodele lor de predare, pentru a sprijini elevii deficitari și pentru a ajuta la formarea altor profesori. În 2016, Marea Britanie a invitat 120 de profesori chinezi, intenționând să adopte stiluri chinezești de predare în 8.000 de școli asistate. Până în 2019, aproximativ 5.000 din cele 16.000 de școli primare din Marea Britanie adoptaseră metodele de predare din Shanghai. Performanța școlilor britanice la testele PISA s-a îmbunătățit după adoptarea stilurilor de predare din China.

Finlanda

Articol principal: Educația în Finlanda.

Finlanda, care s-a clasat de mai multe ori pe primul loc la primele teste PISA, a căzut la toate cele trei materii în 2012, dar a rămas țara cu cea mai bună performanță globală din Europa, obținând cel mai bun rezultat la științe cu 545 de puncte (locul 5) și cel mai slab la matematică cu 519 (locul 12), an în care țara a fost depășită de alte patru țări europene. Scăderea la matematică a fost de 25 de puncte față de 2003, ultima dată când matematica a fost domeniul principal al testelor. Pentru prima dată, fetele finlandeze au depășit cu puțin băieții la matematică. A fost, de asemenea, prima dată când elevii din școlile vorbitoare de finlandeză nu au avut performanțe mai bune decât elevii școlilor cu predare în limba suedeză din Finlanda. Fostul ministru al Educației și Științei Krista Kiuru și-a exprimat îngrijorarea pentru scăderea generală, precum și pentru faptul că numărul elevilor cu performanțe slabe a crescut de la 7% la 12%.

India

India a participat la runda de testare din 2009, dar s-a retras de la testarea PISA din 2012, guvernul indian atribuind acțiunea sa inechității testării PISA pentru elevii indieni. India s-a clasat pe locul 72 din 73 de țări testate în 2009. Cotidianul Indian Express nota: „Ministerul (educației) a concluzionat că a existat o deconectare socio-culturală între întrebări și elevii indieni. Ministerul se va adresa OCDE și va sublinia nevoia de a lua în considerare «mediul socio-cultural» din India. Participarea Indiei la următorul ciclu PISA va depinde de acest lucru". Totuși, Indian Express a mai menționat că „având în vedere că peste 70 de națiuni participă la testele PISA, nu este sigur că s-ar face o excepție pentru India”. India nu a participat la rundele PISA 2012, 2015 și 2018.

Un comitet Kendriya Vidyalaya Sangathan (KVS), precum și un grup de secretari pentru educație constituit de prim-ministrul Narendra Modi au recomandat ca India să participe la testele PISA. În consecință, în februarie 2017, Ministerul Dezvoltării Resurselor Umane a decis să pună capăt boicotului și să participe la PISA din 2020. Pentru a aborda «deconectarea socio-culturală» dintre întrebările de testare și elevi, s-a menționat că OCDE va ​​actualiza unele întrebări, de exemplu, cuvântul avocado dintr-o întrebare va fi înlocuit cu un numele unui fruct indian mai popular, precum mango. Totuși, India nu a participat nici la runda PISA din 2022, invocând perturbările cauzate de pandemia de coronavirus.

Malaezia

În 2015, OCDE a constatat că rezultatele din Malaezia nu au atins rata maximă de răspuns. Politicianul de opoziție Ong Kian Ming a declarat că ministerul educației a încercat să supraeșantioneze elevii cu performanțe înalte din școlile bogate.

Suedia

Articol principal: Educația în Suedia.

Rezultatele Suediei au scăzut la toate cele trei domenii ale testului din 2012, o continuare a unei tendințe din 2006 și 2009. Cea mai puternică scădere a performanței a fost înregistrată la matematică, cu o scădere a scorului de la 509 în 2003 la 478 în 2012. Scorul la lectură a înregistrat o scădere de la 516 în 2000 la 483 în 2012. Țara a avut performanțe sub media OCDE la toate cele trei materii. Liderul Partidului Social Democrat Suedez și al opoziției, Stefan Löfven, a descris situația drept „criză națională”, subliniind că tendința de scădere la lectură este cea mai gravă.

În 2020, ziarul suedez Expressen a dezvăluit că Suedia și-a „umflat” scorurile PISA 2018 neconformându-se cu standardele OCDE. Potrivit profesorului Magnus Henrekson, un număr mare de elevi născuți în străinătate nu fuseseră testați. Potrivit unui articol de la Sveriges Radio, scorurile slabe ale copiilor imigranți sunt o cauză semnificativă a scăderii recente a scorurilor suedeze la testele Pisa.

Regatul Unit

Articol principal: Educația în Anglia.

La testul din 2012, ca și în 2009, rezultatul a fost ușor peste medie pentru Regatul Unit, scorul pentru științe fiind cel mai bun (locul 20). Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord au participat și ele ca entități separate, cel mai slab rezultat fiind obținut de Țara Galilor, care la matematică s-a clasat pe locul 43 din cele 65 de țări/economii. Ministrul Educației din Țara Galilor Huw Lewis și-a exprimat dezamăgirea față de rezultate, a spus că nu au existat „remedieri rapide”, dar și-a exprimat speranța că mai multe reforme educaționale care au fost implementate în ultimii ani „vor da rezultate mai bune în runda următoare de teste”. Regatul Unit a avut un decalaj mai mare față de medie între elevii cu scoruri ridicate și cei cu scoruri scăzute. A existat o mică diferență între școlile publice și cele private atunci când valorile au fost ajustate pentru mediul socio-economic al elevilor. Diferența de gen în favoarea fetelor a fost mai mică decât în ​​majoritatea țărilor, la fel și diferența dintre nativi și imigranți.

Într-un articol publicat la 3 decembrie 2013 de Daily Telegraph, Ambrose Evans-Pritchard a avertizat să nu se pună prea mult accent pe locul Regatului Unit în clasamentul internațional, argumentând că o concentrare excesivă asupra performanțelor școlare din Asia de Est se poate să fi contribuit la valoarea scăzută a ratei natalității în zonă, despre care a susținut că ar putea afecta performanța economică în viitor mai mult decât ar însemna obținerea unui scor bun la testarea PISA. În 2013, săptămânalul britanic Times Educational Supplement a publicat un articol scris de William Stewart și intitulat „Este testul PISA fundamental defectuos?”, care detaliază criticile serioase asupra bazelor conceptuale ale PISA și metodelor avansate de statisticienii din universitățile importante. În articol, profesorul Harvey Goldstein de la Universitatea din Bristol a fost citat spunând că atunci când OCDE încearcă să excludă întrebările suspectate de părtinire, aceasta poate avea ca efect „atenuarea” diferențelor cheie între țări, ceea ce „omite multe dintre lucrurile importante. Pur și simplu acestea nu sunt comentate. Rezultatele la care vă uitați sunt ceva ce se întâmplă să fie obișnuit. Dar merită să vă uitați? Rezultatele PISA sunt considerate ca oferind un fel de standard comun pentru toate țările. Dar de îndată ce începi să analizezi detaliile, cred că totul se prăbușește”.

Dr. Hugh Morrison de la Queen's University Belfast a declarat că a descoperit că modelul statistic care stă la baza PISA conține o eroare matematică fundamentală, insolubilă, care face ca clasamentul Pisa să fie „fără valoare”. Harvey Goldstein a remarcat că obiecția lui Morrison evidențiază „o problemă tehnică importantă”, dacă nu o „eroare conceptuală profundă”. Cu toate acestea, Goldstein a avertizat că PISA a fost „utilizat în mod necorespunzător”, susținând că o parte din vina pentru acest lucru „este a PISA însuși. Cred că tinde să spună prea multe pentru ceea ce poate face și tinde să nu facă publice aspectele negative sau mai slabe”. Profesorii Morrison și Goldstein și-au exprimat consternarea față de răspunsul OCDE la critici. Morrison a spus că atunci când și-a publicat pentru prima dată criticile la adresa PISA în 2004 și, de asemenea, când i-a întrebat personal pe mai mulți dintre „oamenii importanți” ai OCDE despre acestea, întrebările sale au fost întâmpinate cu „tăcere absolută” și încă nu au fost abordate. „Am fost uimit de cât de neprevăzători au fost”, a spus el. „Asta mă face să fiu bănuitor. PISA a ignorat cu cerbicie multe dintre aceste probleme”, spune el. „Sunt încă îngrijorat”. Profesorul Svend Kreiner de la Universitatea din Copenhaga a fost de acord: „Una dintre problemele pe care toată lumea le are cu PISA este că nu vor să discute cu cei care critică sau pun întrebări cu privire la rezultate. Nu vor să vorbească cu mine și sunt sigur că e din cauză că nu se pot apăra.

Statele Unite

Categoria principală: Educația în Statele Unite ale Americii

Rezultatele PISA pentru Statele Unite 2012, 2015

Începând cu anul 2012, câteva state americane au participat la testele PISA ca entități separate și doar rezultatele din 2012 și 2015 sunt disponibile la nivel național. Puerto Rico a participat în 2015 ca o entitate separată din SUA.

Rezultate SUA 2012

Matematică	Științe	Lectură
Massachusetts 514 Connecticut 506 Medie națională SUA 481 Florida 467	Massachusetts 527 Connecticut 521 Medie națională SUA 497 Florida 485	Massachusetts 527 Connecticut 521 Medie națională SUA 498 Florida 492

Rezultate SUA 2015

Matematică	Științe	Lectură
Massachusetts 500 Carolina de Nord 471 Medie națională SUA 470 Puerto Rico 378	Massachusetts 529 Carolina de Nord 502 Medie națională SUA 496 Puerto Rico 403	Massachusetts 527 Carolina de Nord 500 Medie națională SUA 497 Puerto Rico 410

Rezultatele PISA pentru Statele Unite după rasă și etnie

Domeniu An Asiatici Albi Medie națională Multirasiali Hispanici Alții Negri

Matematică 2018 2015 2012 2009 2006 2003 539 498 549 524 494 506 503 499 506 515 502 512 478 470 481 487 474 483 474 475 492 487 482 502 452 446 455 453 436 443 — 423 436 460 446 446 419 419 421 423 404 417

Științe 2018 2015 2012 2009 2006 551 525 546 536 499 529 531 528 532 523 502 496 497 502 489 502 503 511 503 501 478 470 462 464 439 462 439 465 453 — 440 433 439 435 409

Lectură 2018 2015 2012 2009 2006 2003 2000 556 527 550 541 — 513 546 531 526 519 525 — 525 538 505 497 498 500 — 495 504 501 498 517 502 — 515 — 481 478 478 466 — 453 449 448 443 443 441 — 430 445 440 438 462 — 456 455 —

România

Articol principal: Educația în România.

România, având statutul de membru al Uniunii Europene, de observator și viitor membru OCDE, participă la Programul Internațional OCDE - PISA din anul 2000 (ca țară PISA+), ciclurile de participare de până acum fiind: PISA 2006, PISA 2009, PISA 2012, PISA 2015, PISA 2018 și PISA 2022. Începând cu ciclul de testare PISA 2022, România administrează testele în format digitalizat. Rezultatele PISA sunt raportate la nivel de domeniu principal - lectură/ matematică/ științe, iar scorurile la diferitele domenii sunt prezentate separat, fără a fi combinate.

În anul 2018, România s-a clasat pe locul 47 la lectură, pe locul 52 la matematică și pe locul 55 la științe, dintr-un total de 79 de țări care au participat la testare. Însă, numărul de țări care au furnizat date valide care au putut fi incluse în raportul internațional a fost de 77 pentru domeniul lectură și de 78 pentru domeniile matematică și științe.

În anul 2022, scorurile medii obținute de elevii români în 2022 a fost identice, de 428 de puncte, la toate cele 3 domenii investigate - matematică, lectură și științe. Mediile OCDE, respectiv UE, la matematică au fost de 472, la lectură, media OCDE a fost de 476 iar media UE a fost de 469, iar la științe, media OCDE a fost de 485 iar media UE a fost de 481. Astfel, România s-a clasat pe locul 45 la lectură și matematică și pe locul 48 la științe, dintr-un total de 81 de țări și teritorii care au participat la testare.

Rezultate România

An	Matematică		Științe		Lectură
	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc
2006 2009 2012 2015 2018 2022	415 427 445 444 430 428	42 42 42 46 52 45	418 428 439 435 426 428	45 43 46 50 55 48	396 424 438 434 428 428	45 45 46 47 47 45

La fel ca edițiile anterioare, PISA 2022 arată că elevii români avantajați din punct de vedere social, economic și cultural (primii 25% în ceea ce privește statutul) au obținut performanțe superioare elevilor dezavantajați (cei 25% de jos), diferența fiind de 132 de puncte la matematică. De asemenea, între 2012 și 2022, decalajul de performanță la matematică corelat cu statutul socio-economic s-a extins în România, în timp ce decalajul mediu în țările OCDE a rămas stabil. În ultimul deceniu (2012-2022), la matematică se înregistrează o scădere de 17 puncte, însă în celelalte domenii, lectură, respectiv științe, nu se constată diferențe. Se observă un decalaj major (90 de puncte diferență) între performanța la matematică a elevilor din școlile din mediul urban față de cei din școlile din mediul rural. Diferența se menține și pentru lectură (93 de puncte) și este ceva mai mică pentru științe (84 de puncte).

Rezultatele PISA legate de performanța academică au pus în evidență faptul că sistemul este vulnerabil în ceea ce privește gestionarea elevilor cu performanțe scăzute. Cel mai amplu demers național de schimbare educațională este proiectul România Educată, proiect care are în vedere curriculumul si evaluarea centrate pe competențe, alfabetizarea funcțională, promovarea educației STEAM (științe, tehnologie, inginerie, arte și matematică), educație incluzivă de calitate pentru toți copiii, reziliență, cariera didactică și parcursul profesional, infrastructura sistemului de educație, digitalizare, managementul și guvernanța sistemului de educație. Deși România Educată vizează un orizont mai îndepărtat - anul 2030, în perioada 2018-2020 au fost făcuți pași importanți. Prin Programul Uniunii Europene de Sprijin pentru Reformele Structurale (SRSS), în colaborare cu OCDE, s-au conceput documente vizând politici publice cu privire la cariera didactică, managementul educațional, echitatea și educația timpurie. Un alt proiect relevant este Proiectul privind Învățământul Secundar (Romania Secondary Education Project – ROSE), din Programul Național al Ministerului Educației Sprijin la bacalaureat, acces la facultate, care și-a propus să îmbunătățească tranziția de la liceu la facultate și să crească gradul de retenție în primul an universitar în instituțiile de învățământ finanțate în cadrul proiectului. Proiectul Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți (CRED) care a presupus inclusiv elaborarea și aprobarea unor politici educaționale pentru proiectarea, actualizarea, implementarea și evaluarea Curriculumului național, cu accent pe educația pe tot parcursul vieții, pe dezvoltarea competențelor elevilor și pe nevoile și interesele acestora, rămâne relevant prin aceea că a pus la dispoziție repere pentru continuarea demersurilor în privința dezvoltărilor curriculare viitoare. Asigurarea echității în educație și reducerea abandonului școlar s-au aflat, de asemenea, în mod sistematic, în centrul unor multiple proiecte precum Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, Dezvoltarea unui plan de acțiune și a unei metodologii pentru colectarea de date în vederea prevenirii părăsirii școlii în România, programul guvernamental național Rechizite școlare, programul Euro 200, programul Masa caldă, programul Transportul gratuit al elevilor, programul Bani de liceu, Programul național de activități remediale pentru elevi, programul Școală după Școală, Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) etc. Astfel de inițiative urmăresc diminuarea dezavantajelor generate de statutul socioeconomic al elevilor, ceea ce ar trebui să creeze premisele unei descreșteri a decalajului de performanță asociat statutului socioeconomic.

Ciclul de testare 2023-2025 este intitulat PISA 2025, întrucât 2025 este anul în care se va realiza testarea principală. Pentru PISA 2025, știința reprezintă domeniul principal, iar domeniul inovator este învățarea în lumea digitală (LDW). Pe lângă domeniile principale și cel inovator, PISA oferă și evaluarea unui domeniu opțional, care, pentru PISA 2025, este reprezentat de evaluarea la limbă străină – engleză. Pentru prima dată, România va participa la PISA 2025 – opțiuni internaționale: chestionarul TIC pentru elevi, chestionarul pentru părinți, chestionarul pentru profesorii de științe, evaluarea la limbă străină – engleză, chestionarul pentru profesorii de limba engleză.

Republica Moldova

Articol principal: Educația în Republica Moldova.

Republica Moldova a participat la testările PISA 2009+, PISA 2015, PISA 2018, PISA 2022. În anul 2022, pentru prima dată, elevii moldoveni au susținut testarea PISA pe calculator.

La prima participare a Republicii Moldova, în testarea PISA 2009+, diferențele dintre media OCDE și media Republicii Moldova au fost de 99 de puncte la matematică, 105 puncte la lectură și 88 de puncte la științe. Diferențele s-au micșorat semnificativ pe parcursul următoarelor cicluri de testare PISA. Astfel, în testarea PISA 2022, diferențele dintre media OCDE și media Republicii Moldova a fost de 58 de puncte la matematică (diferența s-a diminuat cu 41 de puncte comparativ cu testarea PISA 2009), 65 de puncte la lectură (s-a diminuat cu 40 de puncte comparativ cu testarea PISA 2009), 68 de puncte la științe (s-a diminuat cu 20 de puncte comparativ cu testarea PISA 2009). Comparativ cu diferențele înregistrate în testarea PISA 2018, se constată că în PISA 2022, la matematică, diferența dintre media OCDE și media Republicii Moldova s-a diminuat cu 10 puncte, la lectură nu s-a schimbat semnificativ (o creștere cu 2 puncte), iar la științe diferența a crescut cu 7 puncte.

În testarea PISA 2022, punctajele medii obținute de elevii din Republica Moldova la domeniile matematică, lectură și științe sunt de 414 puncte, 411 puncte și respectiv, 417 puncte. Comparativ cu punctajele medii înregistrate în testarea PISA 2018, se constată că la matematică punctajul mediu a scăzut cu 7 puncte, la lectură cu 13 puncte, iar la științe cu 11 puncte.

Rezultate Republica Moldova

An	Matematică		Științe		Lectură
	Scor	Loc	Scor	Loc	Scor	Loc
2009 2015 2018 2022	397 420 421 417	— 52 55 50	413 428 428 417	— 53 52 51	388 416 424 411	— 59 50 51

Critici

Cercetări privind posibilele cauze ale disparităților PISA în diferite țări

Deși oficialii și cercetătorii PISA și TIMSS [Tendințe în studiul internațional de matematică și știință^[en] (Trends in International Mathematics and Science Study)] se abțin, în general, să emită ipoteze cu privire la diferențele mari și stabile în performanța elevilor între țări, începând cu anul 2000, a apărut literatura privind diferențele dintre rezultatele PISA și TIMSS și posibilele cauze ale acestora. Pentru numeroși cercetători, datele PISA au constituit sursa pentru cărțile și articolele publicate având ca tematică relația dintre rezultatele elevilor, dezvoltarea economică, democratizare și sănătate, precum și analiza rolurilor unor factori educaționali unici precum examenele cu miză mare, prezența sau absența școlilor private și efectele și momentul evaluării abilităților.

Comentarii privind acuratețea testării

David Spiegelhalter de la Universitatea Cambridge a scris: „PISA prezintă o anumită incertitudine în scoruri și clasamente, de exemplu poziția Regatului Unit între cele 65 de țări din clasament se spune că este între 23 și 31. Nu este înțelept ca țările să dezvolte politici educaționale pe baza rezultatelor obținute la testele PISA, așa cum au făcut Germania, Norvegia și Danemarca după ce s-au descurcat prost în 2001".

Potrivit unui articol de opinie din Forbes, unele țări și teritorii precum China, Hong Kong, Macao și Argentina selectează participanți la testele PISA doar din zonele cel mai bine educate sau elevii cu cele mai bune performanțe, manipulând rezultatele.

Într-o scrisoare deschisă adresată directorului PISA Andreas Schleicher în 2014, numeroase cadre universitare și educatori din mai multe țări au susținut că „testele OCDE și PISA dăunează educației la nivel mondial”.

Potrivit cotidianului O Estado de São Paulo, rezultatele din Brazilia arată o mare diferență atunci când se analizează diferențele dintre rezultatele obținute de școlile publice și private, școlile publice clasându-se mai slab decât Peru, în timp ce școlile private s-ar clasa mai bine decât Finlanda.

Vezi și

• Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4
• Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4 al Uniunii Europene

Legături externe

• Pagina oficială OECD/PISA
• OECD's Education GPS: Baza de date interactivă PISA
• PISA Data Explorer