Uihei, Timiș

Uihei (nume anterior, înainte de 1924: Coloniști, Satu Nou, germană Neusiedel auf der Heide, maghiară Ujhely) este un sat în comuna Șandra din județul Timiș, Banat, România.

Coordonate: 45°54′42″N 20°51′43″E ({{PAGENAME}}) / 45.91167°N 20.86194°E
Uihei
nume anterior, înainte de 1924: Coloniști, Satu Nou germană Neusiedel auf der Heide maghiară Ujhely
— sat —
Uihei Uihei (România) Poziția geografică

Țară	România
Județ	Timiș
Comună	Șandra

SIRUTA	155948
Prima atestare	1844

Altitudine	88 m.d.m.

Populație (2021)^[1]
- Total	568 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	307061

Prezență online
GeoNames

Poziția localității Uihei Poziția localității Uihei
Modifică date / text

Localizare

Uihei se situează pe drumul comunal 22 care face legătura dintre centrul comunei, localitatea Șandra, aflată la 3 km nord-est și satul Bulgăruș la 3,5 km la vest. La Șandra are acces și la drumul național DN6 care duce la Timișoara dar și la calea ferată prin intermediul stației de cale ferată de la Șandra, situată favorabil la intrarea în sat dinspre Uihei.

Etimologie

Când a fost înființată, localității i-a fost dat numele german de Neusiedel (în traducere noua așezare). Procesul de maghiarizare forțată care a urmat anexării Banatului la coroana maghiară a determinat schimbarea numelui în maghiarul Ujhely, de unde se trage și denumirea românească. Idem, după anexarea Banatului la România, în 1918, a urmat și un proces de românizare. Numele satului a fost românizat din maghiarul Ujhely în românescul Uihei.

Istorie

Uiheiul este unul dintre satele de coloniști cele mai noi din Banat. El a fost înființat la 1844, la mai bine de o sută de ani de la începutul colonizărilor, de locuitori ai altor sate din împrejurimi (Grabaț, Bulgăruș, Lenauheim, Iecea Mare, Șandra) dar și din alte sate din Banat. Mare parte dintre primii coloniști erau cultivatori de tutun.

Încă de la început, planurile de construcție ale satului au fost foarte specifice, loturile de case erau divizate în mod egal, casele trebuiau să fie ordonat aranjate și să se supună unor reguli stricte, cu tipicele fațade ale caselor șvăbești spre stradă. Suprafețele de pământ erau destul de limitate și erau date în arendă în condiții destul de stricte. Aceste condiții au fost eliminate o dată cu revoluția de la 1848, fapt care a permis dezvoltarea așezământului. A urmat o perioadă de prosperitate care s-a menținut relativ constantă, independent de schimbările politice din Banat. Aceasta a fost abrut întreruptă de al doilea război mondial. Au urmat deportări în Rusia, apoi deportările în Bărăgan și în final colectivizarea. Aceasta a dat o lovitură gravă localnicilor, majoritari germani, care se ocupau cu succes de agricultură. Atât casele cât și pământurile lor au trecut în proprietatea statului. Totuși, la scurt timp după aceea, proprietatea caselor a fost din nou recunoscută proprietarilor de drept. A urmat o perioadă de relativă creștere, satul a fost conectat la rețeaua electrică, drumurile au fost reparate, infrastructura în general îmbunătățită. Între 1951-1956, din Uihei au fost deportate în Bărăgan 22 de persoane^[2], relativ puține față de alte localități din Banat.

În deceniul al 8-lea, situația a început din nou să se deterioreze, culminând cu Revoluția din 1989. Imediat după revoluție, s-a înregistrat o masivă emigrare a etnicilor germani în Germania. 4 ani mai târziu, în 1994, la împlinirea a 150 de ani de la fondare, în Uihei mai locuia un singur etnic german originar din Uihei.^[3] Populația germană a fost treptat înlocuită de cea română, însă evoluția populației s-a menținut constant în scădere. Anii 2000 au adus o inversiune de trend. La recensământul din 2002 a fost înregistrată prima creștere a populației după aproape 50 de ani.

Populație

Recensământul^[4]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Germani	Maghiari	Alte etnii
1880	797	6	787	4	-
1910	672	7	658	7	-
1941	591	23	563	2	3
1977	583	384	198	1	-
1992	511	490	19	1	1
2002	565	561	2	-	2
2016	421	420	1	-	-

Note

^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la 14 octombrie 2013. Accesat în 6 august 2013.
^ Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, coordonator Silviu Sarafolean, Deportații în Bărăgan, 1951-1956, Editura Mirton, Timișoara, 2001 ISBN 973-585-424-4
^ Johann Schimmel, Rückblick auf ein Stück Dorfgeschichte. 150 Jahre seit der Gründung der Ortschaft Neusiedel, 1994 [1] Arhivat în 23 februarie 2007, la Wayback Machine.
^ Varga E., Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 2002 Arhivat în 10 iunie 2007, la Wayback Machine.

Legături externe

en Sit în limba engleză dedicat Uiheiului Arhivat în 21 februarie 2006, la Wayback Machine.
Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.

[kia.hu-1] „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la 14 octombrie 2013. Accesat în 6 august 2013.

[2] Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, coordonator Silviu Sarafolean, Deportații în Bărăgan, 1951-1956, Editura Mirton, Timișoara, 2001 ISBN 973-585-424-4

[3] Johann Schimmel, Rückblick auf ein Stück Dorfgeschichte. 150 Jahre seit der Gründung der Ortschaft Neusiedel, 1994 [1] Arhivat în 23 februarie 2007, la Wayback Machine.

[st-4] Varga E., Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 2002 Arhivat în 10 iunie 2007, la Wayback Machine.

[1]

[2]

[3]

[4]