Oganesson

elementul chimic cu numărul de ordine 118
(Redirecționat de la Ununoctiu)
Oganesson
TennessinOganessonUnunenniu
Rn
   
 
118
Og
 
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Og
-
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Oganesson, Og, 118
Serie chimică gaze nobile
Grupă, Perioadă, Bloc 18, 7, p
Densitate 5000 kg/m³
Culoare ?
Număr CAS 54144-19-3  Modificați la Wikidata
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică u
Rază atomică pm
Rază de covalență pm
Rază van der Waals pm
Configurație electronică [Rn]5f14 6d10 7s2 7p6
Electroni pe nivelul de energie
Număr de oxidare
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinară
Punct de topire  K
Punct de fierbere 95°C ; 203°F ; 368.15 K
Energie de fuziune kJ/mol
Energie de evaporare kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)
Căldură specifică J/(kg·K)
Conductivitate electrică S/m
Conductivitate termică W/(m·K)
Prima energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_1}}} kJ/mol
A 2-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_2}}} kJ/mol
A 3-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol
A 4-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Oganessonul este numele definitiv al elementului supergreu sintetic cu numărul atomic 118; simbolul chimic corespunzător este Og și a fost numit în onoarea savantului rus Iuri Țolacovici Oganesian. Numărul foarte mic de atomi de Uuo obținuți până acum (3 sau 4) nu permit studierea proprietăților fizice și chimice ale elementului, dar predicțiile teoretice arată că acesta ar fi un solid radioactiv.[1]

Pe 8 iunie 2016, IUPAC a redenumit ununoctiu în oganesson (simbol: Og).[2]


Istorie modificare

Numele ununoctiu a fost folosit în articolele științifice ce făceau referire la căutarea elementului cu numărul atomic 118. Este alcătuit din următoarele cuvinte: Un(unu)un(unu)octium (opt). Elementele transuraniene sunt, cu excepția unor cantități microscopice, create doar pe cale artificială, și de obicei sunt numite după numele unui cercetător sau după locul în care se află laboratorul de fizică atomică unde au fost făcute cercetările. În 1999, cercetători de la Lawrence Berkeley National Laboratory au anunțat descoperirea elementelor 116 și 118, într-o lucrare publicată în Physical Review Letters. Cercetătorii au afirmat că au efectuat următoarea reacție:

 

Anul următor, au publicat o retragere a celor publicate, după ce alți cercetători nu au reușit să ajungă la același rezultat. În iunie 2002, directorul laboratorului a anunțat că afirmațiile inițiale au fost bazate pe date fabricate de către principalul autor Victor Ninov.

Grupul american voia să îi dea numele Ghiorsium, după Albert Ghiorso, înainte de a fi forțați să își retragă afirmațiile.

Pe 10 octombrie 2006, cercetători de la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (Dubna) si de la Laboratorul Național Lawrence Livermore din California au anunțat în Physical Review C faptul că au detectat indirect elementul 118 produs prin colizii ale atomilor de Californiu și de Calciu.

Cei mai stabili izotopi
izo SN t1/2 MD ED MeV PD
294Uuo {syn.} 0,89 ms
+1.07
-0.31
290Uuh
Unități în SI și TPS.


Note modificare

  1. ^ Clinton S. Nash, „Atomic and Molecular Properties of Elements 112, 114, and 118”, Journal of Physical Chemistry A 109 (15), pp. 3493–3500
  2. ^ „IUPAC is naming the four new elements nihonium, moscovium, tennessine and oganesson”. Accesat în .  Parametru necunoscut |accesat= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)

Legături externe modificare